Porumbul românesc ar putea lua calea Africii de Sud

O parte a exporturilor româneşti de porumb din acest an comercial (2013-2014) ar putea ajunge în Africa de Sud, ţara noastră beneficiind de o recoltă dublă, în timp ce ţările sub-sahariene se confruntă cu un mare deficit de producţie. Surse din industria locală a comercianţilor de cereale ne-au spus că există stocuri româneşti de porumb gata de export. Potrivit acestora, traderii s-au pregătit de export, însă porumbul va ajunge în zona care are cea mai competitivă ofertă. "Oficial, nu există cereri de porumb din Africa Sub-Sahariană şi este posibil ca cerealele să ajungă, ca şi anul trecut, în Nordul Africii. Dar nu excludem nici varianta Sud-Africană", ne-au spus sursele noastre.

Totodată, Vasile Varvaroi, preşedintele Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA), a punctat: "Pe plan internaţional, ţara noastră încheie contracte de aprovizionare în special cu ţările care au un deficit structural de produse agricole de bază (cereale), cele mai multe dintre aceastea fiind situate în Africa şi Orientul Mijlociu. Acest potenţial de export este într-adevăr o oportunitate pentru România şi pentru noi, firme ce activăm în acest sector, şi sperăm să putem furniza cereale de calitate (porumb, grâu) acolo unde este mai mare nevoie de ele, cum ar fi statele sub-sahariene".

• Stocurile de porumb din Africa de Sud, cu 20% mai mici decât anul trecut

Statele din zona Africii de Sud nu s-au putut bucura de recolte mari de cereale înregistrate anul trecut la nivel mondial, din cauza unei secete severe în regiune, arată o analiză Bloomberg. Ţări ca Malawi, Zambia sau Zimbabwe se bazează, de obicei, pe importuri intra-continentale, în special din Africa de Sud, cinci din cele şase state de top consumatoare de porumb din lume fiind localizate în sudul continentului african. Problema este că, potrivit datelor Global Grain Information Service, la sfârşitul lui noiembrie 2013, stocurile de porumb sud-africane erau cu 20% mai mici decât în anul precedent. Cum acestea sunt în scădere, analişti şi surse guvernamentale (n.r. din Africa de Sud), citaţi de Bloomberg, nu exclud probabilitatea importurilor extra-continentale pentru a-şi acoperi necesarul. Într-o situaţie similară, respectiv sezonul 2011-2012, Africa de Sud a importat 287.000 de tone de porumb din România şi Ucraina.

În anumite părţi din Africa, seceta a afectat culturile şi a redus stocurile de alimente pentru ţările cărora le lipsesc resursele financiare pentru a importa din afara continentului. Dacă preţurile futures ale porumbului în Chicago au ajuns la cele mai joase valori în trei ani, preţul acestuia în Malawi a crescut cu 20% luna trecută, compara agenţia de presă internaţională.

În schimb, la nivel global, preţul cerealelor a scăzut cu 1,4% în decembrie faţă de luna precedentă şi cu 7,2% în decembrie 2013 faţă de decembrie 2012, la cel mai redus nivel din august 2010, pe fondul excesului de producţie, în special de grâu şi porumb, dar şi de orez, arată ultimele date FAO.

• Culiţă Tărâţă: "Exporturile trebuie să ţină cont de preţ şi nu de zona geografică"

În contextul în care producţia de porumb obţinută în ţara noastră în 2013 este de 10,7 milioane de tone, iar necesarul intern este estimat la 7 milioane de tone, nu este exclus ca exporturile din ţara noastră să fie orientate şi spre Africa Sub-Sahariană.

Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), ne-a declarat: "Dacă ne asigurăm necesarul intern nu văd de ce nu am putea exporta şi în Africa de Sud, mai ales că, într-o situaţie de genul acesta, tranzacţiile ar fi sigure, achiziţiile de cereale fiind garantate de statul respectiv, fie din resurse financiare interne, fie din ajutoare externe". Dacă contractele cu aceste ţări ar fi sigure, transportul până la destinaţie ar putea ridica, în schimb, o problemă. Pirateria martimă practicată deja pe ambele coaste ale Africii este un fenomen cunoscut internaţional. Dacă pe coasta de Est pirateria vine din zona Somaliei, pe coasta de Vest astfel de acte au loc în zona Golfului Guineea, mai ales din Nigeria. AFP relatează că numărul incidentelor de piraterie a scăzut anul trecut, la cel mai mic nivel din ultimii şase ani, mai ales în Cornul Africii, însă aceastea sunt în creştere pe coasta de vest a continentului. Având în vedere că mijlocul cel mai utilizat de comercianţii de cereale este cel naval, riscurile unui transport de cereale până în sudul Africii ar putea fi destul de mare.

"România are norocul de a avea o poziţie geografică ce îi permite să înregistreze anual recolte agricole bogate şi care pot continua să crească în anii următori. Acest lucru înseamnă că ţara are un surplus considerabil de materii prime, care oferă, de asemenea, oportunităţi excelente de a creşte veniturile şi PIB-ul, prin exporturile către pieţele mondiale", ne-a spus Vasile Varvaroi.

Chiar şi aşa, Mihai Ionescu este de părere că exportul de materie primă cerealieră poate fi în dezavantajul nostru, fiind de preferat exporturile de bunuri agricole cu valoarea adăugată, în cazul de faţă făina de porumb.

Omul de afaceri Culiţă Tărâţă este de părere că, dacă ţara noastră nu este capabilă să absoarbă producţia internă de porumb, atunci exporturile ar trebui să meargă unde este preţul cel mai bun, indiferent de zonă. "Ideal ar fi să avem un sector zootehnic competitiv, care să absoarbă cerealele produse intern. Cum acest lucru ne lipseşte, exporturile sunt o alternativă", a spus Culiţă Tărâţă.

Producătorii de porumb nu au însă un cuvânt de spus în această problemă. Cum acestora le lipsesc capacităţile de export, pentru ei mai mult contează să obţină un preţ bun de la traderi decât unde ajunge materia primă. Reprezentantul LAPAR, Marcel Cucu, ne-a declarat: "Exporturile de cereale sunt controlate de traderi şi pentru noi destinaţia porumbului nu este relevantă decât în măsura în care influenţează preţul pe care îl primim de la comercianţii de cereale".

Ţara noastră ocupă locul al doilea în topul producătorilor de porumb din Uniunea Europeană (UE), conform unui raport al Comisiei Europene (CE), pe anul trecut. Documentul precizează că productivitatea a crescut cu 92,5%, la o medie de 4,14 tone/hectar, ajungând la vârful ultimilor şapte ani. Totodată, specialiştii sunt de părere că recolta de porumb din acest an va aduce 1,5 miliarde de euro economiei ţării.