Premierul Italian Matteo Renzi cere discutarea proiectului Nord Stream 2 la summitul UE

Controversatul proiect Nord Stream 2, prin care Rusia vrea să dubleze capacitatea gazoductului care livrează gaze Germaniei pe sub Marea Baltică, a atras critici şi din partea premierului italian Matteo Renzi, a cărui nemulţumire complică eforturile de prelungire a sancţiunilor impuse statului rus.

Renzi a blocat săptămâna trecută prelungirea cu şase luni a măsurilor economice împotriva Rusiei, pe fondul nemulţumirii provocate de insistenţa Germaniei de a susţine construcţia Nord Stream 2 şi de a refuza evaluarea proiectului la Bruxelles, relatează Financial Times, potrivit Mediafax.

Nemulţumirea premierului italian legată de Nord Stream 2 a atins un nivel atât de ridicat încât echipa sa i-a informat pe consilierii preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, că Renzi vrea discutarea problemei la summitul UE de joi, au declarat doi oficiali europeni.

Autorităţile italiene consideră că proiectul Nord Stream 2, susţinut de oficiali importanţi din guvernul cancelarului Angela Merkel, contravine spiritului sancţiunilor şi arată că Germania pune interesele proprii înaintea intereselor europene.

"Suntem fermi în privinţa sancţiunilor, dar pe de altă parte un număr de ţări sau companii pot dubla capacitatea Nord Stream", a spus un oficial italian.

Un număr de 10 state din Uniunea Europeană, inclusiv România, consideră că planul Rusiei de extindere a gazoductului Nord Stream contravine intereselor UE şi riscă să destabilizeze şi mai mult Ucraina, potrivit unei scrisori trimise de guvernele ţărilor respective Comisiei Europene, la sfârşitul lunii noiembrie.

Scrisoarea, semnată de Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia, afirmă că proiectul trebuie analizat cu atenţie de autorităţile de reglementare şi cere dezbaterea problemei la summitul UE din decembrie.

Gazprom şi cinci companii europene, E.ON, BASF, OMV, ENGIE şi Royal Dutch Shell, au semnat în septembrie un acord de principiu pentru dublarea capacităţii gazoductului Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania via Marea Baltică, la 110 miliarde meri cubi pe an, începând din 2019. Proiectul are o valoare de 11 miliarde de dolari.

Controversele din UE pe tema Nord Stream 2 s-au intensificat în ultimele câteva săptămâni, după ce administraţia Obama s-a alăturat obiecţiilor statelor din centrul şi estul Europei.

Actualul gazoduct Nord Stream a fost considerat o trădare geopolitică de către multe state foste comuniste din UE, în special după ce fostul cancelar german Gerhard Schroeder a intrat în board-ul Nord Stream.

Criticii noului proiect susţin că actuala conducă Nord Stream poate opera numai la jumătate din capacitate, întrucât încalcă leglementările UE în domeniul concurenţei, astfel că nu există necesitatea comercială pentru dublarea capacităţii. În schimb, ei consideră că proiectul face parte din strategia Rusiei de a ocoli Ucraina ca ţară de tranzit, ceea ce ar reduce importanţa strategică a ţării.

Autorităţile de la Berlin au rezistat până acum presiunilor, insistând că este vorba despre un acord comercial, fără implicare guvernamentală.

În pofida nemulţumirilor, mai mulţi miniştri de Externe reuniţi luni la Bruxelles au spus că se aşteaptă ca prelungirea sancţiunilor împotriva Rusiei să aibă loc după discuţiile de la summit, decizie care se va baza pe nerespectarea în totalitate a termenilor armistiţiului cu Ucraina.

Italia s-a numărat printre cei mai puternici susţinători ai normalizării relaţiilor comerciale cu autorităţile de la Moscova, fiind al doilea mare partener comercial al Rusiei.

Autorităţile de la Roma sunt încă nemulţumite de decizia Bruxelles-ului de a bloca proiectul South Stream, care ar fi urmat să transporte gaze ruseşti în Europa prin Italia.

Grupul italian Eni era un investitor major al South Stream, dar Rusia a renunţat la proiect anul trecut, după ce Comisia Europeană a contestat contractele de construcţie convenite cu ţări de tranzit, precum Bulgaria, din motive concurenţiale.

După anularea South Stream, Kremlinul a încercat redirecţionarea conductei prin Turcia, dar TurkStream a devenit recent victima tensiunilor provocate de doborârea de către Turcia a unui avion rusesc de luptă, la graniţa cu Siria.