PREŞEDINTELE CNIPMMR, FLORIN JIANU: "Casa de Comerţ a României trebuie dezvoltată în parteneriat public-privat"

Societatea "Casa de Comerţ România" SA trebuie dezvoltată în parteneriat public-privat, este de părere Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Recent, Ministerul Economiei a propus înfiinţarea Casei de Comerţ a României, societate menită să asigure creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor de susţinere a afacerilor autohtone pe pieţele externe, precum şi să acopere cererea de pe piaţa internă.

Florin Jianu a comentat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă: "Se doreşte înfiinţarea unei entităţi juridice de stat, care să sprijine comerţul exterior. Apar, însă, câteva întrebări. În primul rând, acest tip de instrument aflat strict în mâna statului nu se mai găseşte în nicio ţară a Uniunii Europene, vorbesc de Europa civilizată, de Europa modernă, de Europa, ca piaţă unică, de Europa globalizată. Noi subliniem faptul că acest instrument trebuie să fie în parteneriat public-priat şi aici avem exemplul statelor din UE (precum Italia, Franţa, Germania, Marea Britanie)".

Domnul Jianu mai ridică o întrebare, respectiv care mai este rolul celor 84 de ataşaţi economici ai României în diverse ţări: "În fişa postului lor scrie tocmai acest lucru, că trebuie să atragă investiţii în România şi să promoveze comerţul şi exporturile. Îi integrăm şi pe acei oameni în această Casă de Comerţ a României? Ce se întâmplă?

Mai întrebăm de ce această societate este sub umbrela Ministerului Economiei, când comerţul este la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat? Aşadar, comerţul României nu este la Ministerul Economiei. De ce facem o entitate la Ministerul Economiei care să se ocupe de atribuţiile care sunt la un alt minister? Nici acest aspect nu ne este foarte clar. În plus, dacă ne uităm la toate entităţile care sunt sub umbrela Ministerului Economiei şi, în genere, sub umbrela statului, care dintre ele vi se pare că este atât de performantă, astfel încât se naşte această necesitate de a construi, în continuare, sub umbrela statului?".

Conform reprezentantului CNIPMMR, în Consiliul de Administraţie al Casei de Comerţ România trebuie să guverneze parteneriatul public-privat şi trebuie să fie angajaţi manageri performanţi din mediul privat privind guvernarea corporativă.

De asemenea, potrivit lui Florin Jianu, la nivelul acestei societăţi trebuie să fie implicaţi şi partenerii sociali, patronatele, camere de comerţ şi nu numai, aşadar oameni şi instituţii care se ocupă cu acest lucru, care atrag investiţii şi care promovează comerţul pentru membrii asociaţiilor lor în exterior.

Domnia sa a mai spus: "Nu putem să creăm o entitate sub umbrela Ministerului Economiei, iar ministrul Economiei numeşte un Consiliu de Administraţie format din trei oameni, ale căror competenţe nu ne sunt detaliate în nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern. Totodată, nu sunt definite limitele şi responsabilităţile, iar în egală măsură nu e definit niciun fel de obiectiv.

Ceea ce subliniem noi este faptul că s-ar putea să avem, iarăşi, o idee foarte bună, implementată şi dusă în derizoriu pentru că nu ne uităm la modelele de bună practică din alte ţări, nu vedem cum performează alţii, nu eficientizăm ce avem în acest moment şi să ducem mai departe".

Preşedintele CNIPMMR a subliniat că şi-ar fi dorit ca această Hotărâre de Guvern să stabilească foarte clar obiectivele noii instituţii: "Parteneriatul public-privat reprezintă o valoare adăugată, iar dacă în toate ţările funcţionează, inclusiv în cele mai mici, la un nivel şi nişte standarde extrem de ridicate, atunci la fel trebuie să procedeze şi ţara noastră".

• Florin Jianu: "Sunt aproape 30.000 de persoane fizice, respectiv entităţi economice care au depus Formularul 600 şi care acum vor trebui să redepună noul formular"

Ordonanţa de Urgenţă privind măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea unor acte normative, care vizează revizuirea sistemului actual de determinare, declarare şi impozitare/plată a contribuţiilor aferente veniturilor realizate din activităţi independente reprezintă o soluţie viabilă adusă de Guvern pentru Formularul 600, şi nu numai, consideră Florin Jianu.

Proiectul Ordonanţei de Urgenţă publicat în data de 9 martie 2018 de către Ministerul de Finanţe, prevede, printre altele, introducerea unei declaraţii unice şi eliminarea declaraţiilor 200, 201, 220, 221, 600, 604 şi 605, precum şi modificarea termenului de depunere a acesteia, la 31 iulie pentru 2018 şi 31 martie începând cu 2019.

Domnia sa a afirmat: "Este un aspect pozitiv, de data aceasta, deşi se schimbă regulile în timpul jocului. Sunt aproape 30.000 de persoane fizice, respectiv entităţi economice care au depus Formularul 600 şi care acum vor trebui să redepună noul formular, însă este bine că stabilim o regulă foarte clară pentru anii următori. Susţinem această schimbare, care prevede ca o declaraţie unică să aducă la un loc mai multe formulare: celebrul formular 600 şi formularele 200, 201, 220, 221, 604 şi 605. Practic şapte formulare se unifică în unul singur".

Conform domnului Jianu, obligaţiile declarative sunt simplificate, iar noua declaraţie dă şi posibilitatea de rectificare, ceea ce reprezintă un alt aspect pozitiv.

Pentru anul curent, declaraţiile se pot depune atât online, cât şi pe suport fizic, iar începând de anul viitor ele se vor depune exclusiv în sistemul online, ceea ce este, iarăşi, un aspect pozitiv, însă statul trebuie să se asigure că depunerea online va fi realizată de către toţi cetăţenii, a mai precizat domnul Jianu.

Sursa citată a menţionat că, în nota de fundamentare a Ordonanţei de Urgenţă se subliniază faptul că primăriile şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală vor oferi asistenţă în depunerea acestui formular, însă nu apare şi un plan clar despre cum vor realiza acest lucru.

"Una peste alta, deşi este o nouă modificare a Codului Fiscal, trebuie să subliniem că se vede o îmbunătăţire. Practic, noul ministru de Finanţe are un alt tip de abordare şi sperăm că va continua în această direcţie, a simplificării, a digitalizării, a renunţării la aspectele birocratice", a mai afirmat domnul Jianu.

Ceea ce, însă, nu este în regulă este faptul că se face o modificare majoră a fiscalităţii în România, iar apoi în fiecare şedinţă de Guvern apar OUG-uri pentru reglarea acestor aspecte, a conchis preşedintele CNIPMMR.

LIVIU ROGOJINARU, SECRETAR GENERAL CNIPMMR:

"Rata de respingere a creditelor pentru IMM-uri a crescut cu până la 18%, anul trecut"

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) susţine direcţiile prioritare evidenţiate de Comisia Europeană în Raportul de ţară pentru România din 2018, a afirmat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Liviu Rogojinaru, secretar general CNIPMMR.

Potrivit domniei sale, autoritatea de la nivel european solicită statelor membre adoptarea de reforme care să asigure creşterea productivităţii, creşterea economică, îmbunătăţirea mediului de afaceri, eliminarea obstacolelor din calea investiţiilor şi favorizarea inovării, aceleaşi puncte pe care CNIPMMR le cere de cel puţin 15-20 de ani.

Domnia sa a declarat: "CNIPMMR susţine necesitatea următoarelor măsuri de ţară prioritare: asigurarea unui cadru legal stabil şi predictibil; creşterea investiţiilor publice; reforme care să mărească potenţialul economiei şi care să asigure o creştere sustenabilă; măsuri pentru o bună utilizare a fondurilor UE şi a altor tipuri de sprijin financiar disponibile; măsuri active pentru rezolvarea problemelor importante privind deficitul de forţă de muncă; corelarea învăţământului cu cerinţele de pe piaţa forţei de muncă; măsuri specifice pentru dezvoltarea sectorului IMM; adoptarea de măsuri pentru reducerea diferenţelor de dezvoltare între zonele urbane şi rurale".

Conform Raportului de ţară, întocmit de Comisia Europeană, în lipsa unor reforme structurale şi a consolidării fiscal-bugetare, creşterea economică dinamică înregistrată de România riscă să creeze cadrul unei "aterizări forţate", actuala relansare economică fiind generată, în principal, de consum, în timp ce investiţiile s-au menţinut la un nivel modest.

"Constatările principale din raportul de ţară, privind mediul de afaceri, sunt următoarele: mediul de afaceri din România a înregistrat o deteriorare, ţara noastră a coborât nouă trepte în raportul Băncii Mondiale «Doing Business 2018», ajungând pe locul 45, în timp ce în Raportul privind competitivitatea globală a coborât de pe locul 62 pe locul 68.

De asemenea, legislaţia şi procedurile în materie de insolvenţă sunt, în continuare, complexe, IMM-urile bazându-se într-o importantă măsură pe finanţare din partea băncilor, care a rămas, din nefericire, lentă", a mai adăugat secretarul general al CNIPMMR.

Anul trecut, rata de respingere a creditelor pentru IMM-uri a crescut cu până la 18%, un nivel care nu mai fusese atins din 2009, a mai precizat Liviu Rogojinaru.

Sunt necesare măsuri suplimentare pentru încurajarea iniţiativelor antreprenoriale ale IMM-urilor, a conchis domnia sa, subliniind faptul că pentru întreprinderile nou înfiinţate, extinderea rămâne o provocare, aspect semnalat şi în paginile Raportului de ţară din 2018, pentru România, întocmit de Comisia Europeană.