Preţuri de transfer: Cum se va materializa impactul ESG pentru companiile din România

Nevoia organizaţiilor de a acţiona cu responsabilitate faţă de societate şi mediu a crescut în contextul pandemiei COVID-19, dar mai ales al politicilor de mediu, sustenabilitate şi guvernanţă (Environment, Social & Governance - ESG). Astfel, organizaţiile multinaţionale parcurg astăzi o tranziţie rapidă către modele ce exced obiectivul de creştere a veniturilor şi al profiturilor şi sunt tot mai centrate pe responsabilitatea faţă de mediul înconjurător şi societate. Lipsa unor politici ESG poate genera pierderi de venituri ca urmare a schimbării preferinţelor consumatorilor, probleme în accesarea de fonduri şi investiţii, penalităţi din partea autorităţilor, afectarea imaginii şi reputaţiei companiei, dar şi pierderea de talente existente sau potenţiale.

Ca urmare, implementarea strategiilor ESG generează un impact atât în contextul general al fiscalităţii, cât şi la nivelul preţurilor de transfer. Ne propunem să abordăm în acest articol cum se va materializa acest impact în rândul companiilor din România din perspectiva preţurilor de transfer.

Impactul ESG în lanţul creator de valoare şi modelele de business

Este binecunoscut faptul că modificările în lanţul creator de valoare determină automat un impact în analizele de preţuri de transfer. Crearea de valoare şi gestionarea riscurilor sunt componente esenţiale în stabilirea profilului funcţional şi implicit a marjelor de profit sau a modalităţii de stabilire a preţurilor de transfer.

Strategiile ESG, parte din ele deja în stadiu de implementare la nivelul companiilor multinaţionale, vor genera modificări semnificative în lanţul creator de valoare pentru majoritatea industriilor, de la industriile producătoare, industria produselor de larg consum, farmaceutică, servicii financiare, etc. Câteva exemple despre cum ESG va impacta lanţul creator de valoare sunt:

modificarea strategiilor de aprovizionare,

adoptarea unor abordări sustenabile şi etice privind aprovizionarea,

schimbarea locaţiei surselor de aprovizionare

ajustarea proceselor de producţie, etc.

Modificările aduse în administrarea procesului de reciclare sau în alegerea furnizorilor ecologici vor impacta funcţia de achiziţii la nivelul unui grup de companii. Deja urmărim de mai mulţi ani tendinţe de centralizare a funcţiei de aprovizionare pentru a permite o alegere cât mai eficientă a furnizorilor.

În egală măsură, strategiile Net Zero emisie vor avea un impact major în lanţul creator de valoare sau în apariţia de noi modele de business pentru a permite companiilor adaptarea la noile reglementări sau politici. În cazul în care anumite companii vor implementa la nivel de grup strategii de Net Zero emisie care vor excede reglementările din România, trebuie avut în vedere cine va suporta costurile aferente. Vor rămâne acele costuri la nivelul companiei mamă sau vor fi ele refacturate către subsidiarele sale, inclusiv din România?

Dacă ele vor fi refacturate prin intermediul contractelor intra-grup existente sau în baza unor aranjamente contractuale noi, întrebarea care se ridica este în ce măsură acele cheltuieli vor fi deductibile fiscal în România. Ar trebui subsidiara din România să suporte costurile respective sau ar reprezenta ele doar nişte beneficii incidentale pe care o entitate independentă nu ar accepta să le suporte? Dacă în anumite circumstanţe răspunsul este unul afirmativ, stabilirea valorii de piaţă a respectivelor cheltuieli reprezintă o chestiune complexa care necesita o analiza atentă la nivel local.

Alt exemplu este impactul în ceea ce priveşte proprietatea intelectuală. Implementarea unei politici sustenabile ESG are impact direct asupra imaginii companiei, riscul reputaţional asociat şi pe cale de consecinţă, asupra valorii companiei. Totodată, inovaţia adusă de schimbarea metodelor de reciclare, împachetare, reducerea emisiilor de carbon pot determina apariţia unor noi elemente de proprietate intelectuală. Redevenţele deja plătite de subsidiarele din România pentru transferul de proprietate intelectuală vor fi afectate de aceste elemente, iar potenţial noi componente de proprietate intelectuală vor fi transferate local.

De asemenea, pot apărea noi modele de business. Companiile multinaţionale deja urmăresc să înfiinţeze companii special desemnate pentru implementarea strategiilor ESG sau să includă această funcţie în companii existente. Astfel, apare întrebarea cum vor fi remunerate aceste companii / funcţii. Valoarea de piaţă a acestora va trebui analizată şi documentată la nivelul subsidiarelor din România şi, desigur, susţinută în cadrul acţiunilor de control efectuate de autorităţile fiscale.

Transparenţa şi reglementare

În ultimul deceniu, preţurile de transfer au fost în centrul discuţiilor în ceea ce priveşte transparenţa informaţiilor. Cel mai bun exemplu o reprezintă raportările Country-by-Country ("CbCR"), cât şi recenta iniţiativă de raportare publică CbCR la nivelul Uniunii Europene.

CbCR, documentaţia la nivel de grup (eng. "Masterfile"), cât şi dosarele locale de preţuri de transfer vor trebui să prezinte informaţii despre cum ESG impactează profilul funcţional şi lanţul creator de valoare. Analizele funcţionale tradiţionale vor trebui adaptate pentru a surprinde elemente de risc ce ţin de continuitatea afacerii, costuri suplimentare in legătură cu taxele ‚verzi' suportate la nivelul grupului, inclusiv schimbări în costurile de finanţare.

Pe de altă parte, raportarea non-financiară ESG reprezintă un important pas prin care companiile vor trebui să se conformeze cu noile reguli privind transparenţa politicilor ESG şi modelelor de operare responsabile. Iar componenta fiscală este tot mai mult privită ca reprezentând o contribuţie importantă la nivelul societăţii în ansamblu, mai degrabă decât un simplu cost de business.

Tranzacţii financiare

Modificarea modelelor de business va aduce cu sine şi noi necesităţi de finanţare. Din punct de vedere al preţurilor de transfer, este important să urmărim modificările aduse în structurile de finanţare şi cum vor fi analizate aceste tranzacţii financiare. Spre exemplu, ar trebui avut în vedere care va fi impactul strategiilor ESG asupra ratelor de credit rating ale creditorului sau care va fi impactul asupra capacităţii de finanţare.

O discuţie aparte în ceea ce priveşte tranzacţiile financiare o au obligaţiunile ecologice (eng. "green bonds"). Aceste obligaţiuni prevăd rate de dobândă mai mici comparativ cu alte instrumente financiare clasice. Astfel, apare întrebarea cum vor fi analizate aceste tipuri de tranzacţii financiare.

Totodată, investitorii pot aplica o rată de dobândă premium ("greenium") pentru proiectele de Net Zero emisie. În acest caz, este de aşteptat să asistăm la o alocare a beneficiilor acestei prime în cadrul grupului, inclusiv la nivelul filialelor din România.

Concluzie

Este indiscutabil faptul că noile tendinţe privind ESG vor genera schimbări de strategii, politici şi modele de afaceri şi noi probleme de implementare. Contextul global determină o aliniere a strategiilor de grup la normele internaţionale, iar reglementările locale vor urmări în timp politicile internaţionale ESG.

Ce trebuie să avem în vedere din prisma analizelor de preţuri de transfer, este faptul că regulile de bază în ceea ce priveşte principiul valorii de piaţă, faptul că tranzacţiile derulate între părţi afiliate trebuie să fie efectuate la valoare de piaţă, rămân în continuare aplicabile. Astfel, schimbările modelelor operaţionale sau de afaceri, apariţia unor noi tipuri de tranzacţii sau instrumente financiare / produse ecologice vor trebui să fie în timp real corect reflectate în politicile de preţuri de transfer aplicate.