Anul acesta a fost unul "catastrofal" pentru viticultura noastră, atît din punct de vedere social, cît şi economic, situaţie care va genera pierderi în industria de profil, estimate la 450 milioane RON, a declarat, ieri, Radu Dumitriu, vicepreşedintele Patronatului Judeţean al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii Iaşi, membru al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Domnia sa a arătat că factorii care au afectat sectorul viticol sînt grindina, ploile extrem de abundente şi furtunile. Acestea au cauzat pierderi la nivel naţional de peste 50% din potenţialul culturii. "Astfel, pentru previzionarea rezultatelor din acest an trebuie, în principiu, să înjumătăţim cifrele de anul trecut", a spus domnul Dumitriu.
Anul acesta, procesatorii şi comercianţii de vin vor trebui să folosească în circuitul comercial stocurile existente din anii anteriori ca să acopere deficitul de producţie. În ceea ce priveşte strugurii de masă, Radu Dumitriu ne-a spus că, în multe zone, soiuri precum Cardinal sau Hamburg nu au produs nici măcar un ciorchine de struguri.
Reprezentantul patronatului amintit susţine că, la nivel naţional, au fost afectaţi atît micii producători, care deţin, împreună, aproximativ 70% din suprafaţa cultivată, cît şi jucătorii importanţi de pe piaţa vinului. Din discuţiile purtate de Radu Dumitriu cu principalii fabricanţi de vinuri, rezultă că estimările privind producţia de anul acesta nu sînt prea bune. Ţinînd cont că recoltarea strugurilor este în toi, cele mai recente date arată că în zona Murfatlar este compromisă circa 20% din producţie, în Tulcea - 40%, zona Moldovei (Bucium, Uricani, Huşi) - 30-50%, Dealu Mare - 50%, Drăgăşani, Ştefăneşti - pînă la 50%, Coteşti, Jariştea - pînă la 100%. Domnul Dumitriu a mai precizat că Vrancea - cel mai mare judeţ viticol din ţară, a fost calamitat integral, producţia putînd atinge maximum 20-30% din potenţialul zonei, iar zona Murfatlar (40% din suprafaţa cultivată afectată) nu a cunoscut astfel de fenomene naturale de circa 15 ani, grindina fiind principala formă de atac.
Una din implicaţiile reducerii producţiei de struguri o reprezintă creşterea alarmantă a produselor PET cu denumiri falsificate, iar faptul că anul acesta producţia va fi mai mică, creează premisele înmulţirii "producătorilor" de falsuri, spune domnul Dumitriu. În opinia sa, o altă consecinţă negativă este faptul că statul nu va mai putea colecta cantitatea previzionată de taxe şi impozite. Totodată, o problemă cauzată de reducerea producţiei de struguri o constituie şi zecile de mii de producători viticoli care, practic, au rămas fără producţia ce le asigură subzistenţa.
Reprezentanţii CNIPMMR atrag atenţia asupra situaţiilor staţiunilor de cercetare viti-vinicole care, în ultimii ani, au fost obligate să se auto-susţină material, fără să mai primească nici un ban de la bugetul de stat. O dată cu intrarea în vigoare a Legii reformei proprietăţii în justiţie, staţiunile de cercetare vor pierde peste 80% din suprafeţele de vie, fapt pentru care guvernanţii vor trebui să revină şi să susţină, inclusiv material, cercetarea, spun cei din CNIPMMR.
Prognozele CNIPMMR au fost realizate în baza unui studiu ce cuprinde date furnizate de Patronatul Naţional al Viei şi Vinului şi care are o marjă de eroare de +/- 10%.
Anul trecut, suprafaţa ocupată de vii pe rod a fost de 178.500 ha, din care circa 100.000 ha vie nobilă. Producţia de struguri: 963.200 tone, din care 540.900 tone struguri din vie nobilă şi cu o producţie medie de 5.396 kg/ha. Suprafaţa cultivată cu struguri de masă a fost de 13.300 ha, în timp ce producţia de struguri de masă a atins 97.000 tone, cu o producţie medie de 7.308 kg/ha. Anul trecut, ţara noastră a realizat o producţie de vin de 6.000.000 hectolitri, din care peste 3.000.000 l-a reprezentat vinul nobil.