PREVIZIUNI PENTRU TRIMESTRUL I 2015 Saxo Bank: "Nu există alternative la investiţiile în acţiuni pe care să merite să le deţii"

Actualizare 10:22 Saxo Bank recomandă "poziţii lungi" pe cursul dolar-franc în tranzacţiile valutare

Saxo Bank recomandă "poziţii lungi" pe cursul dolar american-franc elveţian în materie de tranzacţii valutare, pentru contracararea eventualelor dobânzi negative ale Băncii Naţionale a Elveţiei (BNS), potrivit unei analize trimise astăzi redacţiei.

Reprezentanţii băncii au comentat: "Pieţele valutare vor cunoaşte o volatilitate considerabilă în 2015. Trendul ne arată nu neapărat un dolar american puternic, cât unul în curs de depreciere, deşi Saxo Bank se aşteaptă la o apreciere temporară în primul trimestru. Recomandările-cheie de tranzacţionare FX (pe piaţa valutară - n.r.) ale Saxo Bank converg către poziţii lungi pe USD/CHF, pentru a contracara eventualele dobânzi negative ale Băncii Naţionale a Elveţiei".

---

Analiştii Saxo Bank găsesc "perspective sumbre din belşug" în modul în care vor evolua pieţele materiilor prime în primul trimestru al lui 2015, după un an 2014 al extremelor, potrivit unui raport transmis ieri.

Preţul mediu pentru ţiţeiul Brent este estimat la 65 dolari/baril pe parcursul primului trimestru, această perioadă putând reprezenta punctul de jos pentru aur, riscul de evoluţie negativă fiind limitat la 1090 dolari/uncie, potrivit analizei citate.

Şefii Saxo Bank notează: "2014 a fost, în mai multe feluri, un an al extremelor. De la masiva relaxare cantitativă din Japonia la frecventele momente de tensiuni geopolitice, în special ca urmare a anexării regiunii Crimeea de către Rusia, anul a oferit o continuă procesiune de surprize.

Dar şocurile care le-au pus capacul au venit în decembrie, pe când ne pregăteam pentru obişnuită încetinire de final de an a activităţii şi a volatilităţii. Anul trecut pe vremea asta cine şi-ar fi închipuit că ţiţeiul va scădea cu 50% în cinci luni? Sau că rubla va avea parte de o implozie chiar sub ochii noştri, lăsându-i pe Vladimir Putin şi pe banca centrală a Rusiei fără puterea de a face ceva?

Dar, deşi pieţele ne vor bulversa mereu, putem să temperăm efectele neplăcute cu o doză de raţiune. După cum a spus Benjamin Franklin, «O investiţie în cunoştinţe plăteşte cea mai bună dobândă»".

Steen Jakobsen, economist şef al Saxo Bank, arată că, pe măsură ce lăsăm în spate 2014, tranzacţionăm minime şi maxime multi-anuale pentru toate activele şi indicatorii financiari: inflaţia este la un minim multi-decadă, spread-urile de credite se tranzacţionează sub ratele

implicite, politica monetară este mai expansivă decât în orice alt moment din istorie, randamentele sunt la minime istorice, volatilitatea se apropie de un minim absolut.

"Şi în timp ce condiţiile pentru a avea equities sunt aproape perfecte, adevărul adevărat este că nu există alternative pe care să merite să le deţii", notează analistul citat, adăugând: "Nivelurile de profit pot fi la maxime multi-decadă, dar în aceeaşi situaţie sunt şi şomajul, frustrarea şi incapacitatea de a genera reforme.

Din punct de vedere geopolitic, chiar şi un observator şi diplomat veteran cum e Henry Kissinger crede că suntem martorii unor schimbări şi revolte mai mari decât oricând".

• "Dolarul SUA ar trebui să slăbească"

Analistul şef al Saxo Bank este de părere că dolarul ar trebui să slăbească.

Macro-întrebarea cheie este dacă scăderea de 40% din preţul ţiţeiului este net pozitivă datorită creşterii venitului discreţionar al consumatorilor sau net negativă din cauza faptului că aşteptările de inflaţie se prăbuşesc şi duc US, EU, UK şi băncile central japoneze

tot mai departe de ţinta lor de 2%, precizează Steen Jakobsen.

Domnia sa continuă: "Deflaţia este influenţa principală acum, pe măsură ce pieţele de equity (n.r. acţiuni) îşi scad maximele de fiecare dată când ţiţeiul se tranzacţionează mai jos, iar piaţa de mare randament a Americii sub-performează faţă de cea a Europei. Preţul ţiţeiului s-a modificat de la 110 dolari/baril la 58 dolari/ baril în aproape şase luni, având un impact în pieţele de credit şi punând presiune pe naţiunile producătoare de petrol. E bine sau rău?

Când încercăm să privim în viitor, următoarea întrebare este mereu una cu sens: care ar fi cea mai bună direcţie pentru dolarul SUA, dobânzile globale şi energia dacă ar fi să avem parte de o creştere mai bună şi mai echilibrată?

Răspunsul uşor contrar ideilor majoritare este: un dolar mai mic, dobânzi neschimbate şi preţuri la energie stabile spre mari!

Dolarul SUA ar trebui să slăbească. Creşterea globală are doi mari propulsori: SUA şi pieţele emergente. SUA au mers spre bine în 2014 (mult mai rău decât aşteptările de acum un an, dar mai bine decât restul) în timp ce pieţele emergente au mers prost. Legătura este puternicul dolar SUA şi lipsa reformelor. Aşadar avem nevoie de un dolar mai slab pentru a aduce înapoi pe calea cea bună creşterea mondială".

În ce priveşte dobânzile, între timp, ponderea datoriei în PIB creşte repede din cauza deflaţiei/dezinflaţiei şi a creşterii economice scăzute, se mai arată în analiza citată.

"Aceasta face ca balanţele fiscale să fie mai negative - ultimul lucru de care lumea are nevoie sunt dobânzile mai mari, deci dobânzi mici spre selectiv mai mici e ceea ce e nevoie", consideră domnul Jakobsen.

• "Preţurile ţiţeiului au fost supuse unor atacuri susţinute în ultimele luni"

Materiile prime au înregistrat a patra pierdere anuală consecutivă în 2014 şi s-au prăbuşit la niveluri nemaiîntâlnite din 2009 când

economia globală a suferit o scădere serioasă în vacarmul de după colapsul Lehman Brothers, notează Ole S. Hansen, head of commodity strategy la Saxo Bank.

Domnia sa arată: "Prima decadă a acestui mileniu a fost martora unei Chine supraîncărcate declanşând o creştere masivă în cererea

de materii prime, ducând la preţuri mai mari pentru multe dintre ele.

Aceste preţuri mai mari au dat producătorilor stimulentele financiare pentru a creşte producţia, iar acum impactul este resimţit câţiva ani mai târziu. Combinaţia unui dolar în creştere cu producţia în creştere a unei serii de materii prime cheie, de la energie la metale industriale, a exercitat o mare presiune asupra preţurilor materiilor prime în ultimul an. Mai mult, încetinirea actuală a cererii din pieţele emergente diminuează perspectiva unor preţuri mai mari, cel puţin în primele luni ale lui 2015".

Dar nu e totul rău, continuă analistul: "Redresarea economică a Americii continuă rapid, iar preţurile substanţial mai mici la petrol ar trebui să susţină această creştere în multe ţări, pe măsură ce consumatorii beneficiază de benzină mai ieftină la pompă, iar industriile grele şi mari consumatoare de energie au costuri de furnizare în scădere.

Totuşi, nu este de aşteptat ca impactul să se simtă pentru încă 6-9 luni, iar întrebarea este dacă acest impuls final va fi de ajuns pentru a contrabalansa daunele care se dezlănţuie acum pentru naţiunile producătoare de petrol".

Saxo Bank mai precizează că preţurile ţiţeiului au fost supuse unor atacuri susţinute în ultimele luni pe măsură ce bătălia pentru cota de piaţă dintre producătorii Opec şi non-Opec a declanşat o cursă spre scădere: "Niciunul dintre producătorii majori nu e până acum pregătit să taie producţia şi, până când acest lucru nu se întâmplă, sau până când vom începe să vedem distrugerea proviziilor, susţinerea va rămâne limitată. Primul şi al doilea trimestru vor oferi cel mai probabil cel mai mic preţ în acest ciclu înainte ca semnele reale ale distrugerii proviziilor şi o potenţială creştere a cererii să înceapă să echilibreze piaţa spre sfârşitul anului. Acum vedem preţul mediu pentru ţiţeiul Brent la 65 dolari/baril pe parcursul primului trimestru".

Conform analizei Saxo Bank, primul trimestru ar putea reprezenta punctul de jos pentru aur, riscul de evoluţie negativă fiind limitat la 1090 dolari/uncie, în timp ce pieţele de cereale ar trebui să aibă în faţă un an îmbelşugat, în special pentru soia, piaţa globală fiind nevoită să absoarbă stocuri record. Porumbul ar putea găsi o susţinere relativă în prima jumătate pe măsură ce fermierii americani trec la soia având în vedere că li se deteriorează finanţele,potrivit lui Ole S. Hansen, care mai notează că stocurile de grâu sunt la minim după standarde istorice, iar îngrijorările legate de recoltele Rusiei şi Australiei le pot susţine.

• "În Europa, situaţia riscului asset-urilor creşte, centrată pe nesiguranţa politică din Grecia

şi pe incapacitatea Băncii Centrale Europene de a-şi extinde bilanţul cât mai rapid"

John Hardy, head of FX strategy Saxo Bank, spune că întărirea dolarului a fost titlul principal din nou în ultimul trimestru din 2014, în special faţă de yenul japonez ca urmare a celei de-a doua iniţiative mari de politică expansivă a Băncii Japoniei anunţată pe 31 octombrie: "Avântul USD a supravieţuit perioadei de reflecţie a creşterilor anticipate ale dobânzilor Fed în Q4, chiar dacă pieţele de asset-uri au suferit o minipanică în octombrie. Însă dezvoltările economice în general slabe la nivel global, faţă de cifrele SUA care au rezistat, au continuat să susţină USD prin politica divergentă a băncii centrale, în special după mişcarea BoJ".

În 2015, întărirea USD ar putea să se extindă şi mai mult, cu anumite riscuri, căci calea puterii nu este dreaptă, având în vedere că traderii în avantaj deja tranzacţionează dolarul SUA masiv în poziţii lungi la finalul lui 2014 şi ne vom baza foarte mult pe datele economice americane primite pentru acest punct de vedere, mai precizează John Hardy.

Analistul se întreabă dacă redresarea economică a SUA are loc conform planului?: "Dacă da, piaţa rămâne mult în urma proiecţiilor proprii ale Fed despre unde se va afla politica dobânzilor până la sfârşitul lui 2015. Acesta va fi impulsul fundamental important pentru întărirea USD".

În Europa, situaţia riscului asset-urilor creşte, centrată pe nesiguranţa politică din Grecia şi pe incapacitatea Băncii Centrale Europene de a-şi extinde bilanţul cât mai rapid cu putinţă în contextul tensiunilor interne, se arată în raportul citat. Analiştii sunt de părere că CE va trebui să-şi extindă agresiv bilanţul în trimestrul I şi riscă să sară de pe şine în ce priveşte riscul activelor, puterea euro şi pieţele de asset-uri care se prăbuşesc dacă nu reuşeşte să vină cu o soluţie până la şedinţa din martie cel târziu.