PRIM-VICEGUVERNATORUL BNR FLORIN GEORGESCU: "Disfuncţiile economiei - cauzate de asimetria dintre libertate şi răspundere"

Disfuncţiile economiei şi tensiunile din societatea noastră sunt cauzate de asimetria accentuată manifestată în ultimii aproape 30 de ani în ţară, respectiv cea dintre libertate şi răspundere, consideră Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

Conform domniei sale, în România, capitalul, profiturile şi avuţia s-au format, în mare măsură, după 1989, ca urmare a acordării către diferite grupuri de interese, prin legi, a unor libertăţi nelimitate în condiţii de răspunderi limitate.

Florin Georgescu a menţionat: "Înţelegem conceptual şi operaţional nevoia acumulării rapide de capital pentru asigurarea unei stabilităţi în creştere a democraţiei din România. Dar, în condiţiile unui produs intern brut limitat an de an, această asimetrie libertate - răspundere a generat o repartiţie total inechitabilă a PIB, concretizată într-o polarizare socială accentuată.

În topul societăţii se regăsesc grupuri restrânse de cetăţeni care au acumulat avuţii foarte importante, iar, la polul celălalt, foarte mulţi oameni au adunat numai sărăcia şi lipsa de speranţă".

În domeniul fiscal-bugetar, ca şi în domeniul monetar, există o trinitate imposibil de realizat, evidenţiază domnul Georgescu, arătând că aceasta este alcătuită din politica monetară independentă, fluxurile libere de capital şi curs de schimb fix.

"În domeniul fiscal, trinitatea priveşte creşterea puterii de cumpărare a salariilor, pensiilor, precum şi a calităţii serviciilor publice; menţinerea deficitului bugetar total la 3% din PIB (în paralel cu apropierea de MTO de 1%) şi neutilizarea politicii fiscale ca pârghie de redistribuire dinspre factorul capital spre muncă, precum şi în cadrul factorului muncă, de la categoriile de cetăţeni cu venituri şi averi mari către grupurile sociale cu stare materială modestă", adăugat prim-viceguvernatorul BNR.

Din această capcană foarte periculoasă pentru perspectiva de dezvoltare a ţării, nu se poate ieşi decât prin îmbunătăţirea cadrului legislativ, avertizează oficialul, subliniind că, în acest sens, este necesară conştientizarea, de către elite şi decidenţii politico-administrativi, a faptului că se impune corectarea cât mai rapidă a cadrului juridic, după modelul ţărilor europene dezvoltate, prin introducerea de prevederi care să asigure aplicarea, în mediul de afaceri, a constrângerilor bugetare tari, specifice economiei de piaţă funcţionale.

În opinia domniei sale, se impune ca legea să stipuleze cu claritate condiţii privind asigurarea seriozităţii cu care antreprenorii se angajează în afaceri (nivel adecvat al capitalului social iniţial şi obligativitatea menţinerii acestuia pe durata de funcţionare a firmei), precum şi prevederi concrete referitoare la condiţiile ieşirii rapide de pe piaţă a firmelor decapitalizate, ai căror proprietari nu mai au capacitatea financiară sau dorinţa de a investi prin aport de capital nou, cu stabilirea modului de conciliere cu creditorii acestor societăţi comerciale.

Florin Georgescu mai consideră: "Este necesar să se desemneze instituţiile statului responsabile cu aplicarea fermă a cadrului juridic, astfel îmbunătăţit, care normează activitatea firmelor şi să se actualizeze, de asemenea, nivelul capitalului minim pentru firmele organizate ca SRL în România, în vederea întăririi bazei de capital a economiei reale. Pe lângă această racordare a legislaţiei economice din România la practicile ţărilor europene avansate economic, se impune existenţa în societate a unei comunităţi morale puternice, în cadrul căreia piaţa liberă, care stimulează acţiunea individuală, poate să funcţioneze cu eficienţă ridicată (Akerlof şi Shiller, 2016). Un cadru legislativ ferm este cea mai eficientă modalitate de a asigura disciplina de plată, agenţii economici având, deseori, nevoie de un «ghiont» pentru un autocontrol mai ridicat, aşa cum a arătat Richard Thaler, câştigătorul premiului Nobel pentru economie în anul 2017.

Se impune subliniat faptul că noţiunea sustenabilitate trebuie să se refere nu numai la aspectele economice şi financiare, ci şi la criteriul social".

Dacă echilibrele sunt sustenabile economic şi financiar, fără a îndeplini şi criteriul social, mai devreme sau mai târziu acestea se vor rupe, cu provocarea unor mari tensiuni în economie şi societate, a conchis reprezentantul BNR.

Pentru păstrarea stabilităţii macroeconomice şi, concomitent, asigurarea sustenabilităţii sociale a echilibrelor, se impune activarea mai accentuată a fazei de redistribuire prin instrumente fiscale - componentă organică a repartiţiei valorii nou create - atât pentru stimularea, prin deduceri fiscale, a comportamentelor pozitive (muncă, economisire, investire, creşterea competitivităţii, export etc.), cât şi pentru creşterea transparenţei veniturilor individuale în paralel cu cea a cheltuielilor publice.

În opinia prim-viceguvernatorului Băncii Centrale, "soluţia pentru corectarea gravelor distorsiuni din societatea capitalistă românească actuală, dincolo de perfecţionarea cadrului juridic comercial, o constituie efectuarea unui due dilligence la nivel naţional, după aproape 30 de ani de la Revoluţie, aşa cum se realizează frecvent în sectorul corporatist modern".

Acest demers constă în examinarea modului de aşezare a veniturilor şi averii în societate, prin globalizarea veniturilor individuale şi impozitarea lor cu cote moderat progresive, concomitent cu declaraţii de patrimoniu ale persoanelor fizice şi finalizarea cadastrului naţional, care vor permite cunoaşterea puterii contributive a fiecărui cetăţean şi aşezarea sarcinii fiscale individuale pe baza acestor informaţii şi combaterea corupţiei şi evaziunii prin corelarea, pe viitor, a fluxului de venituri declarate cu stocul de avere deţinut.

În România, există deficit de analiză economică din cauza deficitului de informaţii economico-financiare, care nu sunt furnizate de legislaţia existentă şi de instituţiile de profil:

- lipsa unui dialog social coerent;

- decizii economice insuficient fundamentate;

- încetinirea progresului economic şi tensionarea suplimentară a relaţiilor dintre membrii societăţii.

Aceste reforme structurale creează condiţii favorabile pentru performanţă, competitivitate şi convergenţă sustenabilă faţă de statele dezvoltate din UE, subliniază domnul Georgescu.

Domnia sa apreciază că decalajul economic faţă de ţările din Uniunea Europeană s-a redus, însă raportul dintre venitul naţional brut şi PIB s-a deteriorat. Totuşi, progresul consistent înregistrat pe linia volumului activităţii economice a fost caracterizat de un grad relativ modest de incluziune, mai precizează sursa citată, apreciind că evoluţia puterii de cumpărare a salariaţilor, din perspectivă regională, a fost relativ similară.

Productivitatea muncii din România se situează la un nivel mai înalt faţă de costul orar al muncii raportat la media europeană, arată Florin Georgescu, menţionând că motorul convergenţei reale şi dezvoltării economice a ţării este capitalul.

"Viteza şi consistenţa procesului de convergenţă reală depind, în proporţie covârşitoare, de performanţele economiei reale.

În ultimii 20 ani, s-au produs mutaţii structurale importante ale capitalului firmelor", potrivit reprezentantului BNR, care a spus că numărul de salariaţi, la nivelul economiei, s-a redus semnificativ faţă de anul 1990.

Schimbarea formei de proprietate a firmelor dinspre stat către sectorul privat nu a fost suficient valorificată, iar companiile din România înregistrează un decalaj major al ponderii capitalului în totalul resurselor.

Numeroase firme sunt indisciplinate sau nerentabile, atrage atenţia prim-viceguvernatorul Băncii Centrale.

Capitalul societăţilor comerciale a sporit de 4,5 ori, de la 19,2 miliarde euro în anul 1997, la 86,2 miliarde euro (+67 miliarde euro) în 2016.

Disciplina de plăţi este profund viciată, iar volumul plăţilor restante înregistrate de firme a evoluat în mod similar cu dinamica pierderilor din economie. Deşi pregătirea tehnologică s-a îmbunătăţit, complexitatea afacerii şi inovarea s-au deteriorat faţă de acum zece ani.

În acest an, România se situează pe locul 68 din 137 de ţări în clasamentul mondial privind competitivitatea.