PRIMUL AVANTAJ REAL AL ADMITERII ÎN UE: La Insula Şerpilor, am câştigat exploatarea gazelor

• Durează peste zece ani să ajungem la resursele din Marea Neagră

Suprafaţa care revine României din platoul continental al Mării Negre, disputat la Haga cu Ucraina, ascunde importante resurse de gaze şi petrol. Bogdan Găbudeanu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM), ne-a declarat: "Cercetări serioase pe zona de dispută nu au fost realizate nici de România şi nici de Ucraina. Agenţia deţine nişte estimări preliminare pentru întreaga suprafaţă disputată de circa 12.000 km pătraţi, care indică existenţa unor structuri cu un total de 100 miliarde mc de gaze naturale şi circa 10 milioane de tone de petrol. Dar gradul de recuperare al acestor depozite care trebuie explorate este de maximum 25-30% în condiţii bune".

Domnia sa ne-a explicat că aceste cifre estimative au fost obţinute prin extrapolarea cercetărilor mai vechi de la sondele Muridava şi Cobălcescu. Activităţile de explorare sunt cele care oferă date certe despre resursele ce pot fi exploatate comercial. Preşedintele ANRM ne-a mai spus: "Forările trebuie făcute la o adâncime de 2500 de metri în mare. Explorarea devine, astfel, extrem de costisitoare, iar rezultatele certe pot apărea şi în 10-15 ani. Circa un an durează licitarea perimetrelor şi desemnarea câştigătorilor. Explorările durează, în medie, 4-5 ani până să ofere rezultate concrete. Astfel că un perimetru poate intra în exploatare comercială şi după zece ani".

Potrivit datelor ANRM, costurile de explorare la mare adâncime în mare ajung la circa 40-50 de milioane de dolari pe sondă. În cazul în care rezultatul explorării este favorabil şi se descoperă noi zăcăminte, costurile de dezvoltare pot ajunge şi la sute de milioane de euro. Pentru forările la mare adâncime, companiile trebuie să utilizeze instalaţii submersibile, utilaje de care companiile din ţara noastră nu dispun, la ora actuală. Societăţile petroliere efectuează, în prezent, explorări şi exploatări a rezervelor de ţiţei şi gaze din Marea Neagră la o adâncime sub 80 de metri. (Alina Toma Vereha)

Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a adoptat ieri, în unanimitate, decizia ca linia de demarcaţie a platoului continental din Marea Neagră dintre România şi Ucraina să parcurgă un arc de cerc de 12 mile marine în jurul Insulei Şerpilor. Sentinţa dă dreptate României în procesul împotriva Ucrainei privind delimitarea platformei continentale, anunţând că Insula Şerpilor nu infuenţează linia de demarcaţie, astfel încât această formaţiune are dreptul la o mare teritorială de 12 mile marine. Practic, Insula Şerpilor nu va fi considerată "ţărm" al Ucrainei, aşa cum ceruse Kievul.

Totodată, atribuind Insulei Şerpilor o mare teritorială de numai 12 mile marine, instanţa stabileşte că aceasta este o stâncă, aşa cum pretindea România. Ucraina susţinea că formaţiunea este o insulă şi cerea să aibă dreptul la mai mult de 12 mile marine.

Preşedintele CIJ, Rosalyn Higgins, a declarat că Insula Şerpilor nu poate fi considerată un punct de bază şi nu poate avea niciun rol în stabilirea liniei de delimitare.

Decizia CIJ stabileşte o linie de delimitare definită prin coordonate geografice clare, în funcţie de aceasta calculându-se suprafaţa de platou continental şi zona economică exclusivă care aparţin României, respectiv Ucrainei.

Agentul României la CIJ, Bogdan Aurescu, a declarat, la finalul şedinţei solemne de citire a hotărârii instanţei internaţionale, că soluţia pronunţată este "avantajoasă" ţării noastre. Domnia sa a precizat: "Este o soluţie clară, echitabilă, nesusceptibilă unei interpretări, care deschide accesul la hidrocarburile din zonă". Potrivit spuselor lui Bogdan Aurescu, sentinţa recunoaşte dreptul de exploatare al României pe o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kilometri păraţi, adică 79,34% din zona aflată în dispută cu Ucraina, de 12.000 kilometri părtaţi. În această zonă sunt estimate să fie alocate, prin linia trasată de Curte, aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaz şi 12 milioane de tone de petrol.

"Putem spune că obiectivul nostru a fost atins", a subliniat domnul Aurescu, menţionând că hotărârea este obligatorie, defnitivă, executorie imediat, direct aplicabilă, nefiind necesare demersuri pe plan intern de punere în aplicare sau demersuri la nivelul relaţiilor dintre cele două state.

Insula Şerpilor se află în Marea Neagră, la 45 km de Sulina (România) şi la aproximativ 50 km de ţărmul ucrainean. A fost ocupată de URSS la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Decizia de ieri a pus capăt unui proces care a început în septembrie 2004, la solicitarea României.

Ucraina a anunţat că este satisfăcută de "compromisul înţelept" al CIJ. Oleksandr Kupcişîn, agentul Ucrainei la CIJ, a declarat că "acum, nu mai există puncte contradictorii între România şi Ucraina". Dar, întrebat cine a câştigat această luptă, Kupcişîn a spus: "Nimeni. De fapt, toată lumea şi nimeni".

....................

Guvernul va elabora o strategie în vederea exploatării resurselor de hidrocarburi care au fost alocate României. "Hotărârea CIJ permite României să înceapă demersurile pentru exploatarea directă a resurselor de hidrocarburi din zona în dispută, care au fost alocate ţării noastre", a anunţat Executivul de la Bucureşti.

..................

Compania petrolieră autohtonă "Petrom" SA evaluează posibilitatea concesiunii de noi perimetre scoase la licitaţie de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, inclusiv perimetrele din platoul continental din Marea Neagră, informează agenţia NewsIn. De asemenea, "Romgaz" şi "LUKoil România" sunt interesate de licitaţiile pentru concesionarea perimetrelor mai sus amintite.

.................

După anunţarea deciziei CIJ, va urma marcarea corespunzătoare a teritoriului, în conformitate cu coordonatele decise de instanţă, a declarat, ieri, ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu. Domnia sa a precizat: "Se va face marcarea corespunzătoare a teritoriului. Sunt mai multe categorii de drepturi şi obligaţii care revin părţii, în funcţie de distanţa de la ţărm, după ce se face marcarea pe baza coordonatelor de longitudine şi latitudine pe care le-a decis CIJ. Începând de la dreptul de pasaj al navelor până la accesul la posibilităţile de exploatare\". Domnia sa a subliniat că "trebuie să fim rezervaţi şi prudenţi în ceea ce priveşte încurajarea unor abordări privind o exploatare extraordinară în acea zonă, întrucât nu s-au făcut prospecţii detaliate".