Reporter: Cum caracterizaţi rezultatele fondului Certinvest Artă Românească, la închiderea sa - număr de investitori, active, randament?
Corina Cojocaru: Primul fond de investiţii în artă a reuşit ca, în perioada mandatului său de existenţă (patru ani) să le ofere celor 63 de investitori care au crezut în potenţialul de apreciere a valorii operelor de artă, un randament de 26,13%, ceea ce anualizat ar însemna aproximativ 6% în euro, un câştig superior alternativelor clasice de economisire şi investiţii.
La momentul lichidării voluntare a fondului, activul acestuia ajunsese la aproximativ 2,8 milioane de euro.
Reporter: Care au fost principalele active deţinute de fond, în cei patru ani de existenţă (opere de artă)?
Corina Cojocaru: Portofoliul fondului Certinvest Artă Românească a inclus opere aparţinând artei de patrimoniu, precum şi artei contemporane româneşti. Cele mai mari investiţii au fost realizate în opere de artă românească de patrimoniu (create de nume sonore, precum Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Rudolf Schweitzer Cumpăna, Samuel Mutzner, Ion Ţuculescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Camil Ressu etc.).
Iată structura-cadru a portofoliului de opere de artă:
- 40% - artă românească de patrimoniu retrocedată de Muzeul Naţional de Artă al României (sau alte muzee româneşti de artă);
- 25% - artă românească de patrimoniu, primul nivel (primii 20 de artişti români de patrimoniu în topul celebrităţii), opere provenind din colecţii reputate sau surse publice;
- 15% - avangardă românească de circulaţie internaţională, opere provenind din colecţii reputate / surse publice;
- 10% - vechii maeştri români (secolele 18-19), opere provenind din colecţii reputate / surse publice;
- 10% - artişti contemporani români în curs de lansare internaţională.
Reporter: Intenţionaţi să mai iniţiaţi un astfel de fond?
Corina Cojocaru: Certinvest îşi menţine angajamentul faţă de piaţa de artă românească, început o dată cu lansarea primului fond, şi avem în vedere lansarea în viitor a unui nou fond de investiţii în artă, care să valorifice experienţă acumulata până acum.
Reporter: Cum caracterizaţi aperitul investitorilor români pentru investiţiile în artă?
Corina Cojocaru: Am constatat o deschidere destul de mare a clienţilor cu privire la artă, privită ca instrument alternativ, generator de performanţă. Iniţiativa acestui fond a fost bine primită şi, pe măsură ce fondul a avansat, interesul pentru acesta a crescut. Desigur, orice premieră, investitorii au dorit să confirme aşteptările de randament şi credem că următorul instrument ce va viza investiţia în artă se va bucură de un interes şi mai mare.
Reporter: Cum a evoluat piaţa de artă din ţară noastră, în ultimii ani?
Corina Cojocaru: Piaţa de artă din România este încă la început, motiv pentru care un trend clar nu s-a sedimentat deocamdată, existând ani cu vârfuri, dar şi ani de evoluţie constanţă. Ce se poate remarca însă este faptul că piaţa de artă reuşeşte să atragă tot mai multe tranzacţii şi volume de tranzacţionare în creştere, lucru esenţial pentru tranzitia către o etapă matură.