Autorităţile vor ca noul pachet de legi privind achiziţiile publice să treacă prin Parlament până la sfârşitul anului, astfel încât noul cadru legislativ să poată fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2016, dar, până atunci, constructorii şi asociaţiile din domeniu aşteaptă cu prudenţă normele de reglementare aferente legislaţiei subsecvente.
Tiberiu Andrioaiei, secretarul general al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC), consideră că este greu de estimat dacă vom reuşi să obţinem în scurt timp o legislaţie clară şi inteligibilă în domeniul achiziţiilor publice.
Domnia sa ne-a declarat: "Lucrăm cu grupe de experţi în cadrul FPSC şi cu asociaţiile partenere, în special pentru reformularea legislaţiei secundare şi terţiare, suport pentru legea de bază. Practic, nu există alte optiuni, altfel ne întoarcem de unde am plecat şi probabil mai rău decât atât. Considerăm că acel criteriu a "preţului cel mai scăzut" nu mai trebuie să fie principalul element în evaluarea proiectelor, ca urmare acesta trebuie contrabalansat cu un pachet de criterii cum ar fi certificarea competenţelor tehnico-economice a firmelor, revizuirea standardelor de cost, un mecanism echilibrat de plată a subcontractorilor şi altele".
Domnul Andrioaiei consideră că declaraţiile ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, potrivit cărora constructorii trebuie să fie mai "incisivi", reprezintă o abordare corectă, acest lucru fiind reflectat în numărul mare de contestaţii în contractele de achiziţii publice. Totuşi, oficialul PSC consideră că utilizarea în exces a acestui instrument (n.r. contestaţia) a dovedit faptul că legislaţia ori prea permisivă, ori prea restrictivă a dus la blocaje şi atunci nimeni nu are de câştigat.
"Constructorul doreşte să facă ce ştie mai bine, nu să îşi petreacă timpul în dispute", ne-a explicat domnul Andrioaiei, subliniind: "Trebuie schimbată optica de evaluare a criteriilor de selecţie în achiziţii publice în sensul că, pentru a evita restricţionările, pentru promovarea performanţei operatorilor şi pentru a obţine cel mai bun proiect la o valoare dată, este necesar ca, în caietele de sarcini să apară cu preponderenţă definirea a ce se doreşte să se obţină prin respectiva investiţie şi nu ce anume trebuie să facă sau cum să facă un ofertant".
Tiberiu Andrioaiei ne-a vorbit şi despre prezenţa principiului terţului susţinător în noua legislaţie, spunând că aşteaptă să vadă dacă vor fi găsite soluţii pentru ca acest instrument să nu fie folosit abuziv de către companiile cu probleme în dauna celor competente.
"Este clar că acest instrument este util, mai ales pentru un sector foarte fragmentat de atâţia ani consecutivi de criză şi care îşi desfăşoară activitatea într-o piaţă în care nu au existat investiţii consistente în ultima perioadă", ne-a explicat domnul Andrioaiei, subliniind că este nevoie să revigorăm şi firmele mici şi mijlocii, acelea care "înmagazinează" practic forţa de muncă şi care implementează tehnologiile.
"Nu putem să ne pronunţăm încă pe rezultate până nu finalizăm şi cu legislaţia secundară şi terţiară. Până acum am conclucrat rezonabil de bine cu autorităţile pe această temă", ne-a mai spus domnul Andrioaiei.
• Georgescu, APMCR: "Calitate, calitate, calitate - cele mai importante norme în legislaţia secundară a achiziţiilor publice"
Cele mai importante norme care trebuie să fie prezente în legislaţia secundară finală în ceea ce priveşte achiziţiile publice sunt "calitate, calitate, calitate", consideră Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii (APMCR).
Domnia sa ne-a explicat: "Legislaţia secundară este importantă, dar consider cu mult mai importante ghidurile pentru întocmirea documentaţiei de atribuire pe categorii de achiziţii. Criteriile de evaluare tehnico-economice ale firmelor sunt o necesitate în acest moment în România. Mai importantă mi se pare pregătirea profesională a celor care comandă lucrările, a celor care întocmesc caietele de sarcini şi a celor care controlează lucrările. Chiar şi temuta Curte de Conturi ar trebui să aibă experţi tehnici care să se pronunţe în cazul unor lucrări, nu să ia la puricat numai raportările financiare".
Claudiu Georgescu consideră că o bună reglementare în cadrul legislaţiei subsecvente a cazurilor în care se acceptă recurgerea la terţul sucţinător ar ajuta operatorii economici cu capital românesc şi, în mod particular, IMM-urile, care sunt considerate motor al economiei.
"Până nu vedem forma publicată în Monitorul Oficial, adică cea ieşită din Parlament şi promulgată de Preşedintele României, nu putem spune că suntem mulţumiţi (n.r. de pachetul de legi privind achiziţiile publice)", a conchis domnul Georgescu.
De asemenea, reprezentanţii Patronatului Serviciilor Private (PSPR) consideră că normele legate de achiziţionarea serviciilor sectoriale şi cele legate de concesiuni vor fi esenţiale: "Ele trebuie să permită administraţiilor locale să utilizeze aceste oportunităţi. Normele trebuie să fie foarte precise pentru ca administraţia locală corectă să poată derula achiziţia fără a se simţi ameninţată, dar care să asigure un echilibru just între cele două părţi contractante, contractul urmând a stabili o relaţie economică pe termen lung".
Oficialii PSPR ne-au mai spus că au cerut clarificări privind modul în care concesiunea sau achiziţia de servicii sectoriale se suprapune (identifică) cu parteneriatele de tip public-privat (PPP).
Referitor la prezenţa terţului susţinător în noua legislaţie, aceştia ne-au declarat: "Nu credem că există lege, cu exceptia celei penale, care să apere o companie de abuzurile unei companii contractoare. Companiile interesate să aibă parteneri corecţi trebuie să îşi colecteze informaţii, să încheie contracte profesioniste, cu clauze clare şi cu costuri reduse.Lipsa de transparenţă şi corupţia nu pot fi combătute de o lege a achiziţiilor publice. Firmele puternice, constructorii, vor folosi forţa lor în relaţie cu firmele subcontractante".
În opinia PSPR, este mai mult decât necesar să se treacă într-o altă etapă de realizare a achiziţiilor publice: "Banii publici sunt puţini, necesităţile economiei şi ale cetăţenilor sunt numeroase şi acestea nu pot fi acoperite din bani publici şi prost gestionaţi. Este esenţială profesionalizarea beneficiarilor, mai ales a autorităţilor locale, care să poată folosi o legislaţie, dată fiind complexitatea domeniului de reglementare, durata mare de timp în cazul achiziţiei de servicii sectoriale sau concesiune".
Guvernul a aprobat pe 27 octombrie noul pachet legislativ privind achiziţiile publice, ce transpune cele mai recente norme europene în domeniu.
Noul pachet legislativ cuprinde patru proiecte de legi, respectiv proiectul de lege privind achiziţiile publice, proiectul de Lege privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi a contractelor de concesiune şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, proiectul de lege privind achiziţiile sectoriale şi proiectul de lege privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat recent că este nevoie de personal calificat care să lucreze în domeniul achiziţiilor publice şi care să fie remunerat pe măsură, solicitând crearea unei baze de date cu toate persoanele implicate în acest domeniu, care să fie verificate, pentru a evita, astfel, orice fel de situaţie de posibil conflict de interese între aceste persoane şi companiile care vin să liciteze.