Rezultatele Rabla 2014 (cele mai bune de la demararea programului), deblocarea Programului "Casa Verde", creşterea cu 13% a absorbţiei fondurilor europene, posibilitatea tranzacţionării pe bursele de mărfuri a deşeurilor din ambalaje, precum şi contracte semnate pentru administrarea a 16 Parcuri Naţionale se numără printre realizările fostului ministru al Mediului, Attila Korodi.
Prin Programul Rabla, au fost investiţi până acum 1.744.312.712 de lei, implementarea sa conducând la eliminarea din circulaţie a jumătate de milion de maşini vechi şi foarte vechi, se arată în bilanţul ministerial.
În privinţa Programului "Casa Verde", Korodi precizează că, în 2014, a analizat toate cele 23.938 de dosare depuse în 2011 şi a efectuat plăţi efective în valoare de aproximativ 3 milioane de lei.
"Mă aştept ca cele aproximativ 24.000 de familii din România care au beneficiat de acest program să fie dublate, chiar triplate în cursul anului următor", a declarat Attila Korodi.
Alte progrese importante au fost înregistrate şi în Programul derulat prin AFM privind protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi epurare, sesiune de finanţare adresată autorităţilor locale şi lansată în 2010.
"Anul acesta, am reuşit aproape să dublăm plăţile în acest program de la peste 80 de milioane de lei anul trecut, la circa 151 de milioane în 2014. Vorbim despre peste 200 de astfel de proiecte, în diferite stadii de implementare, care vin să reducă din decalajele ţării noastre la capitolul reţele de apă şi canal. Dacă ritmul lucrărilor şi al plăţilor se păstrează la nivelul celui înregistrat în 2014, perspectivele deschiderii unei noi sesiuni de finanţare în acest sens cresc vizibil", adaugă Attila Korodi, fostul Ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice.
Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC), împreună cu Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, a semnat, la 8 octombrie, noile contracte de administrare, pe o perioadă de 10 ani, pentru 16 parcuri naţionale şi naturale precum şi pentru ariile naturale protejate care se suprapun pe suprafaţa acestora. Întrucât vechile contracte de administrare urma să expire la sfârşitul acestui an, MMSC a iniţiat deschiderea celei de-a şasea sesiuni de depunere a dosarelor pentru preluarea în administrare a 23 de arii naturale protejate (18 parcuri naţionale şi naturale şi 5 situri de importanţă comunitară).
"Aceste parcuri naţionale ar fi fost în pericol să rămână fără administratori întrucât procedurile care ar fi trebuit iniţiate pentru acestea au fost întârziate încă din 2013. Astfel, prin implicarea directă a echipei de specialişti ai MMSC s-a realizat o necesară continuitate a eforturilor începute în urmă cu 10 ani când, prin semnarea precedentelor contracte s-au pus, practic, pentru prima dată în România, bazele unui sistem naţional de administrare a ariilor naturale protejate", precizează Korodi.
• Paşi importanţi în deblocarea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului
În ceea ce priveşte domeniul calităţii aerului, Attila Korodi precizează că: "după mai bine de 3 ani de blocaj am făcut toate demersurile pentru a identifica sursa de finanţare pentru întreţinerea şi repararea echipamentelor ce compun Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului. Astfel că, în luna septembrie am şi alocat aproximativ 4 milioane de lei lucrărilor de întreţinere a reţelei de aer şi circa 2 milioane de lei reţelei de radioactivitate. Am dispus punerea în funcţiune, în regim de urgenţă, a staţiilor de măsurare a radioactivităţii amplasate la graniţa cu Ucraina, mai ales în contextul conflictelor din zonă.
• Deşeurile rezultate din ambalaje vor putea fi tranzacţionate pe bursele de mărfuri
Cât priveşte domeniul deşeurilor şi al managementului eficient al acestora, fostul ministru declară că: "am operat schimbări legislative importante pe piaţa deşeurilor care vin cu un suflu nou, european, ce va eficientiza managementul corect al acestora. În prezent, suntem în avizare interministerială cu două Hotărâri importante de Guvern: cea care se referă la deşeurile rezultate din echipamente electrice, electronice şi electrocasnice dar şi Hotărârea care reglementează regimul deşeurilor rezultate din ambalaje. Noutatea pe care am dorit să o impunem pe piaţa deşeurilor din România se referă la posibilitatea autorităţilor locale de a-şi suplimenta veniturile la bugetul local din valorificarea financiară a deşeurilor rezultate din ambalaje. În acest sens, am propus pentru o transparenţă şi trasabilitate a deşeurilor, ca toate tranzacţiile să se desfăşoare pe bursele de mărfuri. Este calea prin care vom marginaliza piaţa neagră a deşeurilor şi vom intra într-un proces firesc şi la vedere a întregului mecanism".
• Absorţia fondurilor europene a crescut cu 13 %
"POS Mediu a reprezentat o bază de dezvoltare şi sursă solidă prin care politicile de mediu au putut fi implementate. In cursul mandatului meu am atins pragul de absorţie de 54 %, ceea ce înseamnă peste 2,8 miliarde de euro, reprezentând atât avansurile primite de la Comisia Europeană cât şi sume procesate de Autoritatea de Management. Astfel, din martie până acum rata absoţiei fondurilor europene prin POS Mediu a crescut cu aproximativ 13 procente. Consider că pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020 cheia scuccesului este o complementaritate a soluţiilor de finanţare", spune Attila Korodi, fostul ministru al Mediului.
De asemenea, Attila Korodi mai precizează: "În cele 10 luni de mandat, am acţionat împreună cu echipa din minister, dar şi din unităţile subordonate, pe mai multe direcţii, toate la fel de importante: pe de-o parte ne-am concentrat împreună să deblocăm proiecte impotmolite cu ani în urmă iar pe de altă parte să construim strategii şi proiecte cu suflu nou, care să asigue protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă în România. Mulţumesc colegilor care au răspuns noii abordări şi au depus toate eforturile pentru reuşitele activităţii noastre din ultimele luni", conchide comunicatul citat.