Procurorii intră "pe fir" pentru depistarea cartelurilor

Agenţii economici care perturbă concurenţa de pe piaţa internă şi care au pus bazele unei înţelegeri de tip cartel ar putea fi urmăriţi, pe viitor, de către procurori, la solicitarea Consiliului Concurenţei.

Pentru o mai bună combatere a cartelurilor, Consiliul Concurenţei intenţionează ca, pe viitor, să-şi dezvolte relaţiile de colaborare cu Procuratura, a declarat, pentru BURSA, preşedintele Consiliului, Bogdan Chiriţoiu.

Implicarea procurorilor în lupta anti-cartel, cu toate mijloacele operaţionale de care dispun ei, inclusiv filaj, ar reprezenta o premieră pentru ţara noastră, cu toate că, în alte state, este o practică uzitată.

"Cu toate că nu s-a pus această problemă până în prezent, procuratura ne-ar putea facilita munca de depistare a cartelurilor deoarece ea dispune de metode specifice şi de posibilitatea să sesizeze organele abilitate în drept", a punctat Chiriţoiu.

De cele mai multe ori, oamenii de afaceri care pun bazele unui cartel - în care îşi împart segmentele de piaţă şi stabilesc preţurile - o fac în întâlniri directe, mai rar prin e-mail sau telefonul mobil.

La momentul actual, Consiliul Concurenţei are ca pârghii de depistare a cartelurilor apariţiile despre carteluri în mass-media şi sesizarea din oficiu, în baza indiciilor proprii, în urma cărora se începe o anchetă.

Însă, în situaţia descrisă anterior, "pe fir" pentru depistarea, spre exemplu, a unei întâlniri directe a oamenilor de afaceri care pun bazele unei înţelegeri de tip cartel, ar putea intra organismenele abilitate care dispun de tehnica necesară pentru ascultarea convorbirilor, inclusiv filaj.

Probele, astfel, obţinute ar reprezenta argumente solide în Instanţă, în cazul în care Consiliul Concurenţei decide să denunţe o astfel de înţelegere.

La nivel inter-instituţional, la momentul actual, colaborarea dintre Consiliul Concurenţei şi Procuratură nu este cea mai bună, iar asta din cauză că între cele două instituţii nu există o sincronizare când vine vorba de trimiterea unui caz în Justiţie.

Spre exemplu, o investigaţie a Consiliului Concurenţei durează aproximativ doi ani, în timp ce Procuratura - tocmai deoarece dispune de mijloace de acţiune specializate - poate rezolva acelaşi caz în doar câteva luni, în paralel.

De aici şi multe dintre probleme, mai ales că fapta se prescrie în cinci ani.

• În cinci ani, niciun caz autodenunţ

În lupta împotriva cartelurilor, Consiliul Concurenţei mai dispune de politica de clemenţă, prin care, pe scurt, încurajează agenţii economicii să denunţe un cartel din care fac parte, în schimbul scutirii de la plata unei amenzi usturătoare pe care ar primi-o ulterior.

"Prin aplicarea politicii de clemenţă, Consiliul Concurenţei încurajează agenţii economici care doresc să renunţe la înţelegerile de tip cartel, aducând informaţii şi probe în legătură cu acestea", au explicat reprezentanţii Consiliului.

Numai că, din 2005, de când a fost implementată politica de clemen­ţă în ţara noastră, nu a existat, până în prezent, niciun caz de autodenunţ.

Neoficial, sunt voci care susţin că, recent, ar exista un agent economic care ar fi dispus să denunţe existenţa unui cartel, fapt ce ar însemna o premieră pentru ţara noastră.

Dacă în România, în aproape cinci ani de zile nu a existat niciun caz, oficial, de autodenunţ, în UE, 90% din investigaţiile pe carteluri se datorează politicii de clemenţă, potrivit reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

Ex-comisarul de concurenţă, Mario Monti, declara: "Programul de clemenţă este un instrument formidabil. Nu numai că acesta permite descoperirea unor carteluri specifice, dar simpla temere că un membru al cartelului ar putea aborda autorităţile şi astfel să îşi asigure imunitatea tinde să destabilizeze însăşi activitatea cartelului".

Privind politica de clemenţă, începând cu luna septembrie, vor fi puse în aplicare noi reguli de acţiune: ea se va aplica şi "înţelegerilor verticale foarte grave" ca fixarea preţurilor sau protecţia teritorială absolută. În plus, noile norme mai prevăd simplificarea procedurilor şi introducerea conceptului de "marker"care dă posibilitatea agentului economic să îşi rezerve, anticipat, locul care le permite obţinerea imunităţii.

• Ofensiva pe SEAP

În cadrul unui seminar organizat, la Sinaia, reprezentanţii Consiliului Concurenţei au precizat că intenţionează să acorde o mai mare atenţiei pieţei de achiziţii publice, respectiv celor realizate de pe site-ul electronic de achiziţii publice (SEAP).

Reprezentanţii Consiliului Concurenţei intenţionează, astfel, să culeagă informaţii despre firmele participante la licitaţii şi îşi doresc să consolideze parteneriate cu instituţiile specializate precum ANRMAP sau UCVAB.

"Sunt deja trei instituţii specializate în domeniul achiziţiilor publice, însă pe partea de firme, pe acestea nimeni nu le verifică şi cred că ar fi o pâine de mâncat pentru noi", a conchis preşedintele Consiului Concurenţei.