Reprezentanţii producătorilor şi cei ai retailerilor au ajuns la o concluzie privind Codul de Bune Practici urmând ca textul să fie avizat de Consiliul Concurenţei, a declarat, ieri, ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş. "La această ultimă întâlnire dintre repezentanţii producătorilor şi cei ai retailerilor s-a agreat un text care urmează să fie avizat de Consiliul Concurenţei", a anunţat ministrul Cioloş, la finalul întâlnirii de la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Acesta a precizat că textul Codului va fi semnat săptămâna viitoare, miercuri, atât de producători cât şi de retaileri. "O să solicit Consiliului Concurenţei să grăbească avizarea textului. Cred că am obţinut un rezultat corect astăzi", a menţionat Cioloş, citat de NewsIn.
Potrivit proiectului Codului de Bune Practici, există cinci capitole care stabilesc anumite condiţii în relaţia producător-retailer, respectiv negocierile comerciale, preţurile şi condiţiile de plată, promoţii, compensări şi litigii. Astfel, semnatarii Codului convin asupra existenţei unui contract - cadru, care va respecta legislaţia în vigoare şi clauzele din Cod.
"Retailerul nu poate scoate de la vânzare un produs al furnizorului fără un temei just şi cu o notificare prealabilă scrisă. Delistarea produselor unui distribuitor care comercializează printr-un retailer peste 30% din cifra sa de afaceri se va face în etape. Retailerul nu va delista produsele distribuitorului, produse marcă producător, pe motivul promovării produselor din aceeaşi gamă, marcă proprie a retailerului", se precizează în proiectul de Cod.
În ceea ce priveşte eliminarea anumitor taxe, în proiectul de Cod se menţionează că distribuitorul nu poate fi obligat, în mod direct sau indirect, să contribuie la costurile de marketing ale magazinului. De asemenea, distribuitorul nu poate fi obligat să contribuie la costurile de deschidere a unui nou magazin, la cele legate de creşterea suprafeţei de vânzare, amenajări şi renovări.
"Este interzis ca retailerul să îi ceară distribuitorului cel mai bun preţ de pe piaţă sau să îl condiţioneze pe acesta să nu vândă şi altor comercianţi la acelaşi preţ final sau mai mic la care vinde şi retailerului (...). În preţul de achiziţie se includ tarifele serviciilor prestate de retailer", se precizează în proiect.
De asemenea, dacă retailerul solicită o plată distribuitorului pentru promovarea unui produs, retailerul va desfăşura respectiva promoţie numai după primirea acordului scris din partea distribuitorului.
Mai mult, baza de calcul a discounturilor şi oricăror alte taxe sau servicii va fi definită în termeni clari şi cuprinsă în contract. Dincolo de obligaţii, retailerii primesc prin acest Cod şi dreptul de a refuza recepţia mărfii în condiţiile în care aceasta nu îndeplineşte standardele de calitate, nu respectă cantităţile prevăzute în contract sau nu respectă standardele legate de ambalare şi de etichetare. Potrivit proiectului de Cod, retailerul şi producătorul vor apela la medierea între părţi pentru a rezolva orice litigiu care va rezulta din nerespectarea codului.
Disputa dintre retaileri, procesatori şi producători a fost declanşată la începutul lunii martie, când patronatele şi sindicatele din industria alimentară au acuzat supermarketurile din România de abuzuri de putere exercitate asupra producătorilor naţionali, prin impunerea unor condiţii contractuale excesive.
În urma unei întâlniri mediate de MADR, producătorii, procesatorii şi retailerii au fost de acord cu înfiinţarea unui Cod de Bune Practici. Astfel, Guvernul a decis, pe 26 martie, înfiinţarea unui grup de lucru pentru elaborarea unui cod de bune practici privind relaţiile dintre furnizori şi hipermarketuri. Din grupul de lucru fac parte reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Finanţelor, ai Ministerului Agriculturii şi ai Ministerului IMM-urilor.