PROGRAM DE GUVERNARE PENTRU MEDIUL DE AFACERI CNIPMMR propune 11 măsuri şi 60 de proiecte pentru dezvoltarea economiei naţionale

Antreprenorii din ţara noastră au întocmit un program de guvernare 2021-2024 al mediului de afaceri, document ce se bazează pe patru piloni şi care a fost prezentat, ieri, într-o conferinţă de presă, de Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Oficialul a spus: "Dorim ca măsurile prevăzute de acest program să fie preluate de partidele politice în programele de guvernare pe care şi le propun. Am văzut că Sorin Grindeanu, prim-vicepreşedintele PSD şi deputatul social-democrat Marius Budăi au spus că programul de guvernare al PSD a fost discutat cu partenerii sociali. Pe noi nu ne-a întrebat nimeni ce părere avem. Am văzut în programul PSD o idee preluată de la USRPLUS privind neimpozitarea salariului minim pe economie. Această măsură este o greşeală, pentru că bugetul de stat se bazează şi pe contribuţiile plătite de cei 1,5 milioane de angajaţi cu salariul minim, dintr-un total de 5,3 milioane de salariaţi. Ceea ce reprezintă o pierdere de peste 20% din contribuţiile sociale şi din impozitul pe venit. În al doilea rând, aplicarea unei astfel de măsuri ar introduce tentaţia pentru unii patroni să meargă pe acordarea salariului minim pe economie, iar restul banilor plătiţi angajaţilor să fie daţi la negru, fără plata contribuţiilor sociale pentru niciuna dintre sumele respective. Astfel se va reduce considerabil numărul angajaţilor care vor contirbui la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale de stat. Noi propunem ca pentru primul contract al tinerilor sub 24 de ani să se plătească doar o contribuţie lunară de 100 lei, până la valoarea salariului mediu brut pe economie. Practic nu s-ar modifica mare lucru în actualul sistem privind veniturile bugetare, filosofia acestuia rămânând aceeaşi".

Programul întocmit de CNIPMMR cuprinde 11 domenii de aplicare şi 60 de măsuri, iar printre obiectivele specifice ale acestuia se numără plasarea României în primele 20 de ţări la nivel global în privinţa derulării unei afaceri (în acest moment ocupăm locul 55) şi ţara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din regiunea de sud-est a Europei.

De asemenea, programul îşi mai propune o creştere a iniţiativelor antreprenoriale în domeniul tech şi non-tech (aproximativ 10.000 de start-up-uri anual), creşterea numărului IMM-urilor capitalizate şi bancabile, creşterea internaţionalizării acestora, transformarea digitală, în patru ani, a IMM-urilor, reducerea şomajului în rândul tinerilor până în 24 de ani, educaţia antreprenorială şi crearea unui marketspace în fiecare judeţ.

"Am prezentat aceste măsuri şi premierului Ludovic Orban, care s-a arătat interesat de ele. Rămâne să vedem cum vor fi preluate şi puse în practică propunerile noastre", a precizat Florin Jianu.

• Building România - un program pentru capitalizarea IMM-urilor din construcţii

Prima măsură propusă pentru dezvoltarea mediului antreprenorial din ţara noastră este înfiinţarea unui Minister al Antreprenoriatului, Comerţului şi Digitalizării, deoarece şeful CNIMPPR consideră că Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri este un minister mamut, prea mare, care nu s-a ocupat în mod special de problemele cu care se confruntă IMM-urile în actuala criză sanitară şi economică.

Antreprenorii mai propun dezvoltarea programului România Tech-Nation prin susţinerea a cel puţin 500 de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare judeţ din ţară (un total de 20.500 de start-up-uri) şi acordarea unui grant de 50.000 de euro pentru fiecare companie.

În privinţa implementării programelor pentru susţinerea antreprenorilor, CNIPMMR propune două programe de scale-up destinate IMM-urilor şi companiilor mari, precum şi un program de sprijin pentru IMM-urile din construcţii - Building România.

"În ultima vreme se vorbeşte intens despre investiţii în infrastructură şi atunci considerăm că este nevoie de un astfel de program pentru susţinerea capitalizării IMM-urilor din domeniu, pentru a le facilita accesul la achiziţiile publice care vor avea loc în domeniul infrastructurii. De asemenea, considerăm că dezvoltarea trebuie făcută pe regiuni şi pe judeţe şi că, în afara acestor programe este nevoie şi de un program pentru asigurarea siguranţei alimentare în România - Agro România - şi de un program strategic de susţinere a centrelor de depozitare, cdolectare şi distribuţie a produselor agro-alimentare româneşti. Pentru început propunem crearea a opt centre regionale de depozitare, colectare şi distribuţie, dar ne dorim să existe un astfel de centru în fiecare judeţ din România", a arătat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

Antreprenorii mai propun înfiinţarea Organizaţiei Române pentru Turism, instituirea autorităţilor private de management pentru fondurile europene/global grants, înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Ocupare pentru Tineri, înfiinţarea obligatorie de către administraţiile locale a unui birou de atragere de investiţii şi promovare a exportului, precum şi a unui consiliu consultativ al mediului de afaceri la nivel local.

În privinţa promovării investiţiilor şi exporturilor româneşti, antreprenorii propun şi un program privind internaţionalizarea afacerilor din ţara noastră. Programul Export România ar urma să fie finanţat cu 100 milioane euro/an pentru educaţie, finanţarea companiilor care produc pentru export şi finanţarea participării companiilor la târguri/misiuni economice.

• SRL-ul de Exerciţiu - un program pentru stimularea antreprenoriatului în rândul adolescenţilor

Legat de accesul la finanţare, CNIPMMR propune înfiinţarea unei bănci pentru IMM-uri, un program IMM Invest Start-up prin care să fie asigurate garanţiile pentru finanţare a start-up-urilor de către FNGCIMM, înfiinţarea a patru fonduri de investiţii (în tehnologie, start-up-uri şi scale-up), instituirea mediatorului de credite şi finanţarea participativă (crowdfunding).

Tot în acest domeniu, antreprenorii solicită viitorului guvern alocarea unei cote de cel puţin 0,4% din Produsul Intern Brut pentru finanţarea programelor destinate IMM-urilor.

Programul lansat de CNIPMMR prevede şi sprijinirea turismului prin stabilirea unui buget de promovare multianual a României ca destinaţie turistică, de la minimum 50 milioane euro/an, prin înfiinţarea unui program de infrastructură şi agrement - Recreation Romania, prin reducerea TVA la marja agenţiei de turism de la 20% la 9% şi prin stimularea incomingului (aducerea mai multor turişti străini în România).

"Cheia dezvoltării turismului în ţara noastră este stimularea incomingului prin acordarea de prime de incoming, subvenţionate de la bugetul de stat, de 10 sau maximum 30 de euro pentru fiecare turist străin adus în ţara noastră", a afirmat Florin Jianu.

În privinţa stimulării educaţiei antreprenoriale, programul întocmit de CNIPMMR pentru perioada 2021-2024 prevede introducerea unui nou tip de societate - SRL de exerciţiu, pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani. Acest tip de societate va fi pentru o perioadă limitată, până când asociatul sau administratorul împlineşte vârsta de 18 ani, când poate opta pentru transformarea ei în SRL sau radierea acesteia. SRL-ul de exerciţiu va avea zero taxe la constituire, înregistrarea se va face exclusiv online printr-o procedură simplificată, impozitul va fi zero, cifra de afaceri va fi de maximum 20.000 de euro pentru a nu risca spălarea de bani su evaziunea fiscală prin intermediul unei astfel de societăţi, iar contabilitatea ar urma să fie în partidă simplă.

Toate măsurile respective au nevoie de o susţinere legislativă, iar în acest scop CNIPMMR propune adoptarea legii debirocratizării, modernizarea legii societăţilor comerciale nr.31/1990, adoptarea legii fondului de formare profesională a angajaţilor, a legii mediatorului de credite, a legii privind semnătura electronică profesională şi legii privind finanţarea participativă - crowdfunding.