PROIECT DE MODIFICARE A STATUTULUI PARLAMENTARILOR  Parlamentarii nu vor mai fi obligaţi să justifice în scris absenţele

Proiectul de modificare a Statutului parlamentarilor abrogă articolul care obliga aleşii să-şi justifice în scris absenţele şi propune diminuarea sancţiunilor pentru absenţe nemotivate de la reţinerea drepturilor de indemnizaţie şi diurnă la reţinere a doar 1% din indemnizaţia brută.

Astfel, potrivit proiectului de modificare a Statutului parlamentarilor, citat de Mediafax, articolul "Deputatul sau senatorul care lipseşte de la cinci şedinţe ale Camerei sau de la trei şedinţe ale comisiei din care face parte în aceeaşi sesiune, fără a avea concediu sau peste concediul aprobat, este obligat să justifice în scris absenţele" a fost propus pentru abrogare.

În schimb, articolul care prevedea că deputatul sau senatorul care nu se confirmează prevederilor articolului abrogat pierdeau drepturile la indemnizaţie, la diurnă şi la celelalte drepturi băneşti, corespunzător perioadei în care a lipsit a fost propus pentru înlocuire cu următorul articol: "Neparticiparea la cel puţin o activitatea parlamentară desfăşurată în sediul Parlamentului, în cadrul programului şi ordinii de zi aprobate de Biroul Permanent, se consideră absenţă nemotivată şi are drept consecinţă reţinerea a 1% din indemnizaţia lunară brută a deputatului sau senatorului".

• Hotărârile Parlamentului privind imunitatea parlamentară, definitive şi executorii

Proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor cuprinde o prevedere potrivit căreia hotărârile Senatului sau ale Camerei, dar şi ale Birourilor permanente, sunt definitive, executorii şi obligatorii faţă de orice autoritate publică. Astfel, articolul 21 al Statutului senatorilor şi deputaţilor se modifică, fiind introdus următorul alineat: "Hotărârile Camerei Deputaţilor şi ale Senatului, precum şi cele ale Birourilor permanente ale celor două Camere, adoptate în materie de imunitate parlamentară, sunt definitive şi executorii, obligatorii faţă de orice autoritate publică şi se execută întocmai şi de îndată. Ministrul Justiţiei răspunde de executarea acestor hotărâri".

Forma finală a modificărilor aduse Statutului senatorilor şi deputaţilor va fi convenită vineri, când se vor depune şi amendamente, va fi asumată de liderii de grup şi va deveni iniţiativă legislativă, urmând a intra în procedură pentru săptămâna viitoare.

În 11 septembrie 2012, Camera Deputaţilor a respins solicitările de aprobare a începerii urmăririi penale împotriva foştilor miniştri Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre. Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a trimis Biroului Permanent al Camerei o solicitare de a fi rediscutate cazurile Borbely şi Dobre. De asemenea, în 21 decembrie 2012, Camera Deputaţilor a respins cererea de ridicare a imunităţii deputatului Ion Stan.

• Parlamentarii aflaţi în conflict de interese, sancţionaţi cu interzicerea participării la lucrări

Proiectul de modificare a Statutului parlamentarilor introduce, pentru prima dată, o sancţiune pentru aleşii aflaţi în conflict de interese şi în cazul cărora a fost emisă o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, respectiv interzicerea participării la lucrări pentru maximum şase luni. Astfel, în proiectul de modificare a Statutului parlamentarilor, se propune introducerea unui nou articol, cu următorul text: "Deputatul sau senatorul aflat în conflict de interese, constatat prin raportul ANI, rămas definitiv prin neatacare sau prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă se sancţionează disciplinar cu intezicerea participării la lucrările Camerei din care face parte deputatul sau senatorul pe o perioadă de cel mult şase luni".

Forma finală a modificărilor aduse Statutului senatorilor şi deputaţilor va fi convenită vineri, când se vor depune şi amendamente, va fi asumată de liderii de grup şi va deveni iniţiativă legislativă, urmând a intra în procedură pentru săptămâna viitoare.

• Când ANI sesizează incompatibilitate, alesul optează între funcţii dacă o comisie confirmă

Proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor prevede că, dacă în timpul mandatului ANI sesizează incompatibilitatea unui parlamentar, comisia de resort din legislativ face un raport, iar dacă se constată o astfel de stare i se va cere parlamentarului să opteze între funcţii. Proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor tratează in extenso procedura declarării incompatibilităţii, cele cinci alineate ale articolului referitor la această temă fiind detaliate corespunzător. Astfel, potrivit propunerilor cuprinse în proiectul de modificare, deputatul sau senatorul care la data intrării în exerciţiul mandatului se află în una situaţiile de incompatibilitate prevăzute de Statut sau în alte legi speciale are la dispoziţie un termen de 15 zile pentru a notifica Biroul permanent al Camerei din care face parte cu privire la starea sa de incompatibilitate.

După expirarea acestui termen, deputatul sau senatorul va opta în termen de 30 de zile între mandatul de deputat sau de senator şi funcţia sau funcţiile incompatibile, demisonând potrivit opţiunii sale. Demisia deputatului sau senatorului se aduce la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei din care acesta face parte.

O altă prevedere se referă la faptul că deputatul sau senatorul care nu şi-a exprimat opţiunea rămâne în starea de incompatibilitate, caz în care Biroul permanent al Camerei din care face parte sesizează Comisia care are în competenţă analizarea situaţiilor de incompatibilitate în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare.

Comisia competentă solicită punctul de vedere al ANI, care va răspunde solicitării în cel mult cinci zile. Raportul Comisiei se înaintează Biroului permanent al Camerei sau Senatului, care va informa pe senatorul sau deputatul în cauză şi va supune în prima şedinţă a plenului Camerei din care face parte un proiect de hotărâre de constatare a stării de incompatibilitate şi de încetare a mandatului.

O altă propunere prevede că deputatul sau senatorul aflat într-o stare de incompatibilitate survenită în timpul exercitării mandatului aduce la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei din care face parte această situaţie, în scris şi în termenul de 15 zile de la data intervenirii acesteia.

Deputatul sau senatorul se poate adresa Biroului permanent al Camerei din care face parte în vederea clarificării unei eventuale stări personale de incompatibilitate, caz în care Biroul permanent înaintează solicitarea Comisiei care are în competenţă analizarea situaţiilor de incompatibilitate în vederea întocmirii unui raport în termen de 15 zile de la sesizare, se arată într-o altă prevedere.

În cazul în care din raportul comisiei reiese existenţa unei stări de incompatibilitate, deputatul sau senatorul are obligaţia ca în termen de 30 de zile să opteze între calitatea de deputat sau de senator şi funcţia sau funcţiile incompatibile.

O altă propunere vizează situaţia în care ANI sesizează o stare de incompatibilitate şi prevede ca aceasta să se aducă la cunoştinţa Camerei din care face parte deputatul sau senatorul.

În acest caz, Biroul permanent al Camerei respective transmite sesizarea deputatului sau senatorului aflat în această situaţie şi Comisiei care are în competenţă analizarea situaţiilor de incompatibilitate în vederea elaborării unui raport în termen de 15 zile.

În cazul în care din raportul Comisiei reiese existenţa unei stări de incompatibilitate, Biroul permanent al Camerei sau Senatului informează deputatul sau senatorul, care are obligaţia ca în termen de 30 de zile să opteze între calitatea de deputat sau senator şi funcţia sau funcţiile incompatibile, se mai prevede în proiectul de modificare a Statutului parlamentarilor.