PROIECT DE OUG Datorii şterse pentru zece companii din industria de apărare

Zece companii cu capital majoritar de stat din industria naţională de apărare vor beneficia de ştergerea unei părţi din datoriile pe care le au către bugetul statului, conform prevederilor incluse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă care se referă la debitele acumulate până la 31 martie 2022. Este vorba despre companiile din producţia sau comerţul cu armament, muniţii şi material de război, iar datoriile care vor fi şterse se referă la impozite, taxe, contribuţii sociale şi alte sume datorate bugetului general consolidat, precum şi cele accesorii. Excepţie de la acest act normativ o vor face obligaţiile fiscale principale cu reţinere la sursă şi a accesoriilor aferente acestora. Potrivit expunerii de motive, companiile respective nu pot achita acele datorii şi conduc la creşterea plăţilor restante, creează instabilitate şi afectează semnificativ situaţia economico-financiară a acestora. Motivul principal pentru care se ia această decizie este întărirea capacităţii de apărare a României prin luarea unor măsuri urgenţe de redresare economico-financiară a operatorilor economici de interes strategic, astfel încât Forţele Sistemului Naţional de Apărare să poată fi pregătite pentru protejarea intereselor esenţiale şi siguranţei statului român, precum şi pentru a-şi onora obligaţiile asumate în calitate de stat membru UE şi NATO.

Se propune menţinerea unor capacităţi adecvate de producţie militară care să permită, pe deoparte, un grad ridicat de autonomie în înzestrarea FSNA, iar pe de altă parte continuarea exporturilor în vederea amortizării costurilor cercetării, retehnologizării şi producţiei militare de uz propriu.

Conform proiectului de ordonanţă de urgenţă, ANAF ar urma să şteargă obligaţii fiscale de 137,2 milioane lei, pentru următoarele companii: Uzina Mecanică Bucureşti, Uzina Automecanica Moreni, Uzina Mecanică Plopeni, Metrom Braşov, Tohan Zărneşti, Fabrica de Pulberi Făgăraş, Pirochim Victoria, Uzina Mecanică Sadu, Carfil Braşov şi Fabrica de Arme Cugir.

• Claudiu Năsui: "Soluţiile pentru companiile de stat sunt redresarea, vânzarea la licitaţie sau chiar închiderea"

Intenţia Guvernului l-a nemulţumit pe fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, care susţine că proiectul de ordonanţă de urgenţă nu este altceva decât "un mecanism generalizat de furt din banii contribuabilului".

"România încă are foarte multe companii de stat. Marea lor majoritate sunt găuri negre care nu produc decât pierderi pentru noi şi beneficii pentru cei care le căpuşează. Adevărul este că suntem în prezenţa mecanism generalizat de furt din banii contribuabilului. Un sistem rodat de 32 de ani. Companiile de stat sunt căpuşate la greu printr-o varietate mare de metode: subînchirieri la preţuri derizorii, afaceri păguboase, contracte de achiziţie la supra-preţ, angajarea activului de partid, posturi extrem de bine plătite în conducere, etc. Conducerile companiilor sunt principalii beneficiari ai schemelor. Iar proprietarul companiei este statul, adică câte un ministru care vine şi pleacă. Deci zero interes. Evident, companiile sunt pe pierderi mari şi tot acumulează datorii. Aşa că periodic, mai vine câte un ministru şi mai şterge datoriile. Că doar nu dă din banii lui, dă din banii contribuabilului. Toţi îi mulţumesc. Mai ţine un discurs pe care nu-l crede nimeni că «salvează industria». Tot periodic, acelaşi tip de miniştri vin şi zic că vor face «investiţii». Ce fac concret? Măresc capitalul social al acelor companii de stat ca să poată să facă faţă la ce? Aţi ghicit, pierderilor. Iar discursuri sforăitoare despre cum salvează ei compania. În fiecare an zic că e o situaţie excepţională. Şi că acum trebuie salvate companiile. După care anul viitor fac fix la fel. Aceeaşi poveste şi cu ştergerea datoriilor şi cu «investiţiile». În final avem un sistem care îngroapă banii publici în conturile unor firme branşate la companii de stat cu acoperirea politicienilor şi, evident, finanţarea contribuabililor. Cu fiecare fluturaş de salariu, mai daţi jumătate din bani la stat", a scris Claudiu Năsui pe pagina oficială de Facebook.

Fostul ministru al Economiei arată că anul acesta companiile respective vor beneficia şi de 200 milioane lei pentru investiţii, ceea ce, în viziunea sa, nu reprezintă soluţia adecvată pentru salvarea industriei naţionale de apărare.

"Soluţia pentru companiile de stat sunt redresarea, vânzarea la licitaţie sau chiar închiderea. Multe nu mai pot fi redresate şi nici măcar vândute, pur şi simplu nimeni nu ar da bani pe aşa ceva. Măcar noi să nu mai tot îngropăm bani în conturile grupurilor care le controlează", afirmă Claudiu Năsui.

• Constantin Bucuroiu: "Avem nevoie de investiţii de 250 milioane euro pentru ca industria de apărare să funcţioneze la parametri normali"

Reprezentanţii angajaţilor din industria de apărare consideră că ştergerea datoriilor dorită de Guvern nu este suficientă, deoarece valoarea ei este mult prea mică faţă de cuantumul datoriilor înregistrate de companiile respective.

De exemplu, Uzina Automecanica Moreni are debite totale de 435 milioane lei, la care se adaugă încă 200 milioane lei penalităţi de întârziere. Conform proiectului de act normativ, Uzinei Moreni i se şterg doar 8 milioane din datoria totală, ceea ce reprezintă nici 2%. Cele 137,2 milioane lei pentru cele zece companii reprezintă cam 7% din totalul datoriilor acumulate de acestea. Efectul acestei ştergeri este zero pentru industria de apărare, a declarat, pentru ziarul BURSA, Constantin Bucuroiu, preşedintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA).

El a menţionat că "industria de apărare este muribundă" din cauza lipsei de contracte, a lipsei comenzilor şi a lipsei investiţiilor.

"Guvernul a stabilit să aloce anul acesta 200 milioane lei pentru investiţii în companiile din apărare. Ar trebui investiţii mult mai mari, de 250 milioane euro, iar offsetul să fie 100%. Industria de apărare trebuie sprijinită pe parteneriate pentru orice tip de produs. Transportoarele Piranha şi camioanele Iveco să se facă efectiv în România, nu doar să fie asamblate la noi în ţară. De asemenea, e necesară o radiografie a industriei de apărare. Avem 15 companii în cadrul Romarm şi trebuie să vedem ce putem face pentru ca activitatea acestora să devină profitabilă. Poate că ar trebui să se constituie un holding din care să facă parte fabricile care produc în acest moment. Din 15 fabrici s-ar putea să avem nevoie de 13 sau 11, iar celelalte pot trece pe domeniul civil. În uzinele care vor rămâne, ar trebui ca statul să investească 250 milioane euro pentru a produce echipamente care să facă faţă situaţiilor de război modern", a precizat Constantin Bucuroiu.

Preşedintele ASIAA a mai arătat că problemele actuale cu care se confruntă companiile din industria naţională de apărare sunt cauzate şi de faptul că nu pot fi renegociate contractele aflate în derulare cu Ministerul Apărării Naţionale, deşi costurile de producţie ale uzinelor au crescut considerabil, din cauza majorării preţurilor din energie şi preţurilor la materiale.

"Acestea duc la situaţia limită în care societăţile spun că nu mai produc pentru că nu mai suportă cheltuielile. De aceea, consider că ar trebui renegociate contractele cu MApN. A existat un proiect de lege în acest sens, dar din păcate s-a împotmolit şi s-a blocat undeva la nivelul MApN sau la nivelul guvernului", ne-a spus Constantin Bucuroiu.

El a mai spus că o altă situaţie din care a rezultat o parte din debitele înregistrate de companiile de stat din domeniul industriei de apărare a fost generată de decapitalizarea acestora prin efectul unor acte normative.

În acest sens, preşedintele ASIAA ne-a prezentat situaţia Uzinei Automecanica Moreni care în anul 2002, la înfiinţarea Parcului Industrial Moreni, a pierdut 17 hectare de teren, pe care se aflau hale dotate cu peste 300 de echipamente de ultimă generaţie.

"Uzina Automecanica Moreni a pierdut atunci jumătate din capital, fără să primească în schimb un leu şi fără să primească bani pentru investiţii, sau contracte ori comenzi. Practic, fabrica a fost amputată de noile braţe şi, în urma deciziei respective, în următorii patru ani, a piedut şi 1600 de angajaţi", ne-a spus Constantin Bucuroiu.

Preşedintele ASIAA susţine că întreaga situaţiea companiilor din industria de apărare este cunoscută la nivelul Guvernului, Ministerului Economiei şi Ministerului Apărării Naţionale, dar este nevoie de o decizie politică pentru salvarea reală a acestui sector de activitate.