Proiecte de 43,5 miliarde euro, în varianta revizuită a Master Planului de Transport

Ministerul Transporturilor (MT) a transmis Comisiei Europene varianta revizuită a Master Planului General de Transport cu observaţiile şi comentariile integrate, în prezent la autorităţile europene aflându-se forma acceptată a documentului, care prevede proiecte de dezvoltare în valoare totală de 43,5 miliarde de euro pentru toate sectoarele de transport.

Ministrul Transporturilor, Iulian Matache, a declarat: "Aşa cum reiese din datele prezentate, nevoile de dezvoltare ale infrastructurii şi serviciilor de transport în România sunt foarte mari şi peste resursele financiare disponibile. La nivelul societăţii româneşti, acest fapt a determinat presiuni asupra factorilor de decizie în pregătirea şi finanţarea proiectelor de infrastructură. În trecut, în lipsa unei stabilităţi strategice şi a unei prioritizări clare a investiţiilor, rezultatele nu au fost mulţumitoare şi multe resurse şi oportunităţi au fost pierdute datorită nerealizării complete sau realizării la calitate inferioară a infrastructurii şi serviciilor de transport. Master Planul General de Transport are principalul rol de a asigura stabilitatea strategică a investiţiilor în sectorul de transport, oferind o prioritizare şi un calendar de implementare ce trebuie urmat, indiferent de guvernările care se succed în România. Acest fapt va conduce la o pregătire mai bună a proiectelor şi, mai ales, la finalizarea investiţiilor şi colectarea beneficiilor economice ale acestora".

Potrivit MT, ultima întâlnire tehnică dintre experţii ministerului şi cei ai Comisiei Europene a avut loc pe 1 iulie 2015, prilej cu care au fost discutate şi soluţionate ultimele puncte metodologice referitoare la ierarhizarea proiectelor, strategia de implementare a acestora şi condiţiile de activare a clauzei de reformă structurală.

Conform documentului, pe perioada 2015 - 2030, se vor construi peste 1.200 de kilometri de autostradă, 1.900 de kilometri de drum expres, drumuri Transregio şi Transeuro, cât şi Variante Ocolitoare, valoarea estimată a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rutiere fiind de peste 26 miliarde de euro. Pentru proiectele de autostrăzi au fost calculaţi 13,254 miliarde de euro, conform Agerpres.

Pentru sectorul feroviar este prevăzută modernizarea a peste 4.000 de kilometri de cale ferată, achiziţia de material rulant nou şi introducerea de servicii feroviare pentru creşterea atractivităţii acestui sector, proiecte ce se ridică la aproximativ 14 miliarde de euro. Pentru proiectele de reabilitare a liniilor de cale ferată au fost estimaţi 10,073 miliarde de euro, iar celor de electrificare- 1,122 miliarde de euro.

Pentru sectorul naval au fost identificate proiecte de îmbunătăţire a navigaţiei pe Dunăre şi pe canalele navigabile pe o lungime de 670 de kilometri şi modernizarea infrastructurii portuare pentru 32 de porturi. Valoarea totală a investiţiilor pentru acest sector se ridică la 2 miliarde de euro.

Pentru sectoarele aerian şi multimodal au fost identificate 15 aeroporturi care vor beneficia de proiecte de modernizare şi creşterea capacităţii aeroportuare, respectiv dezvoltarea a 11 terminale multimodale, amplasate în ariile de conectivitate şi potenţial economic ridicat, cu o valoare estimată de 1,6 miliarde de euro.

• Consilier MT: Reabilitarea a 4.000 km de cale ferată, conform Master Planului, nu este suficientă

Reabilitarea căilor ferate este o problemă majoră a transportului feroviar, iar modernizarea a 4.000 km de cale ferată în perioada 2015-2030, propusă în Master Planul General pentru Transport, este mult, dar nu şi suficient, a declarat Robert Dobre, consilier superior în Ministerul Transporturilor.

"Reabilitarea căilor ferate este o problemă foarte mare, dar nu singura a transportului feroviar. De multe ori am zis că infrastructura, calea de rulare este problema transportului feroviar. Ne dăm seama însă când avem două căi ferate reabilitate că trecem la un alt nivel, la problema materialului rulant. Şi pe Bucureşti-Constanţa, unde vorbim de o cale ferată modernizată, avem deja această problemă, pentru elementele de tracţiune şi pentru vagoane. Deja trebuie să anticipăm următorii paşi, lucru pe care Master Planul l-a făcut. Vorbim de reabilitarea a 4.000 de km de cale ferată, ceea ce este foarte mult, dacă privim în urmă, dar nu este însă suficient", a declarat Dobre, citat de Mediafax.

În cei 4.000 de km sunt incluşi şi 1.000 de km de cale ferată cu viteză sporită, orar cadenţat şi servicii feroviare.

• Transportatorii rutieri - sceptici cu privire la implementarea Master Planului de Transport

Transportatorii rutieri se arată neîncrezători în fezabilitatea şi implementarea Master Planului de Transport, catalogat drept "o simplă poveste", deşi este un plan ambiţios, care se întinde pe o perioadă de 15 ani, a declarat ieri Constantin Isac, vicepreşedintele UNTRR.

"Niciun ministru, şi am avut întâlniri cu ultimii 6-7 miniştri, nu a fost în stare să deseneze cu echipa din minister care sunt obiectivele pentru această ramură economică, a transporturilor, fie că e vorba de cel rutier sau de cel feroviar. Domnul ministru Matache (Iulian Matache, ministrul Transporturilor - n.r.) va trebui peste un timp să ne spună ce are de gând să facă, ce a făcut şi ar putea, dacă este în stare, să intre în istorie", a afirmat Isac, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) la conferinţa Mediafax Talks about Transport & Logistics.

El apreciază că Master Planul pe Transport este "o simplă poveste", iar UNTRR nu dă credit celor care se ocupă de proiect.

"După părerea noastră, deşi ambiţios (Master Planul - n.r.), se întinde pe 15 ani, sunt menţionate acolo toate cifrele de dezvoltare a infrastructurii, noi îl considerăm o simplă poveste. Dacă peste cinci ani ne vom reîntâlni să discutăm ce s-a întâmplat, s-ar putea să zicem că povestea a fost foarte frumoasă, dar zmeul zmeilor nu ne-a lăsat să facem ce ne-am propus. Noi, transportatorii rutieri, nu avem nicio aşteptare şi nu acordăm niciun fel de credit celor care se ocupă de implementarea Master Planului", a adăugat Isac.

El s-a referit totodată la inexistenţa infrastructurii în România după 25 de ani de democraţie, punctând că provincii istorice sunt condamnate la subdezvoltare, pentru că nu se poate trece cu camioanele şi cu trenurile, Moldova şi Oltenia fiind "prăbuşite".

În acest context, a amintit de un studiu realizat de Uniunea Internaţională a Transporturilor Rutieri în 2008, potrivit căruia un euro neinvestit în infrastructură genera pierderi de 2 euro în ţările dezvoltate şi de 10 euro în economiile emergente, precum România.

"1 miliard de euro neinvestiţi sau furaţi din lucrări de infrastructură provoacă pagube de 10 miliarde de euro. Acestea sunt dimensiunile fenomenului despre care vorbim", a mai spus vicepreşedintele UNTRR.

Isac a menţionat că un camion cu activitate de transport în România, care este bine administrat, aduce în fiecare an 30.000 euro la bugetul statului din acciza pe motorină, taxe pe salarii şi alte activităţi conexe pe care le angrenează.

"La fiecare camion pe care îl scoate din piaţă (statul - n.r.) îşi permite să piardă câte 30.000 de euro. Dar mergem şi adunăm taxe de la batrânelele de la piaţă care vând pătrunjel", a comentat Isac.

El apreciază că România trebuie să profite de poziţia geografică foarte bună pe care o are, fiind localizată la jumătatea drumului dintre est şi vest, între Iordania şi Olanda.

La rândul său, preşedintele UNTRR, Radu Dinescu, a reclamat lipsa rezultatelor din transporturi.

"În România nu există responsabili pentru neaplicarea legii, există doar legi proaste. Un flux în Portul Constanţa sau în transportul aerian ar aduce o creştere în transportul rutier de mărfuri şi persoane. După opt ani în UE avem şi drepturi, nu doar obligaţii. Fiecare ţară îşi protejează agenţii economici de pe teritoriul statului lor", a spus Dinescu.