Proiecte de 50 miliarde de euro în noul Master Plan de Transport

Master Plan-ul General de Transport al României (MPGT) este un document semifinal, întrucât mai are nevoie şi de finalizarea impactului asupra mediului, după care va putea deveni operaţional până la finele lunii noiembrie, a declarat, ieri, Ioan Rus, ministrul Transporturilor, în cadrul Comisiilor pentru transport din Camera Deputaţilor şi din Senat.

Această strategie de atragere a fondurilor europene în perioada 2014-2020 propune proiecte de investiţii în valoare totală de circa 50 miliarde euro în domeniul infrastructurii rutiere, feroviare, maritime şi aeroportuare.

MPGT prevede construirea a 656 kilometri de autostradă şi 2.226 kilometri de drumuri expres până în anul 2030, în condiţiile în care fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova, promitea că vom avea 2.440 de kilometri de autostradă până în 2020.

Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu - Braşov (103 km), Ploieşti - Comarnic (49 km), Craiova - Piteşti (115 km), Comarnic - Braşov (54 km), Braşov - Bacău (158 km) şi Gilău - Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,28 miliarde euro fără TVA, potrivit documentului publicat de Ministerul Transporturilor.

În plus, MPGT cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA.

Documentul include construcţia a 2.674 km de drumuri transregionale, 293 km de drumuri tip EuroTrans şi 172 km de variante ocolitoare, totalul fondurilor necesare pentru dezvoltarea lor fiind de 26,1 miliarde euro.

Noul Master Plan are şanse mari să fie implementat, pentru că prioritizarea investiţiilor are la bază o analiză de eficienţă şi rentabilizare care se conjugă cu cerinţele Uniunii Europene şi cu un buget aferent, ne-a declarat, ieri, Tiberiu Andrioaiei, secretarul general al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC).

Domnia sa ne-a precizat: "Ministerul Transporturilor a renunţat la lozincile cu care eram obişnuiţi şi a pus la cale un proiect fezabil care poate să treacă de Comisia Europeană. Avem toate ingredientele pentru o reuşită, iar constructorii sunt încântaţi că vor putea să participe la aceste proiecte mari de infrastructură care au fost anunţate".

Principalul subiect al discuţiilor dintre ministrul Rus şi parlamentari a fost autostrada Sibiu - Piteşti, care s-a transformat în drum expres, conform noului Master Plan.

Ioan Rus a declarat: "Sibiu - Piteşti nu se califică pentru autostradă, ci pentru drum expres, din punct de vedere economic, având în vedere că tronsonul Sibiu - Braşov - Ploieşti - Bucureşti este tranzitat de mai mulţi călători".

De asemenea, tronsonul Bucureşti - Alexandria - Craiova va fi realizat tot sub forma unui drum expres, după cum a precizat ministrul de resort, apreciind: "Au fost discuţii cu privire la Bucureşti - Alexandria - Craiova, care nu se califică pentru autostradă, aşa cum şi-au dorit unele persoane, pentru că s-ar canibaliza cu Bucureşti - Piteşti - Craiova. Pentru a rezolva câteva zone de infrastructură ale ţării, avem nevoie de partea de vest, prin realizarea drumului Arad - Timişoara - Sibiu, partea de nord - vest care se rezolvă prin continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania, iar partea de centru se rezolvă la Braşov".

Ministrul Transporturilor a explicat că studiile de fezabilitate scoase la licitaţie de fostul ministru Dan Şova pentru autostrăzi vor rămâne, în mare parte, valabile: "Nu ştiu să existe studii de fezabilitate care să nu răspundă nevoilor existente astăzi, iar majoritatea va rămâne valabilă. Vom face exproprieri la regim de autostradă în unele zone, chiar dacă în acest moment vom construi un drum expres, urmând ca, în timp, acestea să se tranforme în autostradă". Ioan Rus a arătat că, între studiul de fezabilitate cu expropriere pentru autostradă şi proiectul pentru drum expres, vor exista diferenţe la nivelul costurilor, drumul expres fiind mai ieftin.

Domnul Rus a subliniat că, din punctul de vedere al infrastructurii rutiere, mai sunt de rezolvat zona Moldovei, partea de sud-est, respectiv Constanţa - Tulcea, şi zona de sud-vest a ţării, în special Piteşti - Craiova. Domnia a explicat: "Nu avem rezolvată Moldova, de aceea sunt planificate o autostradă şi un drum expres, nu avem rezolvată partea de sud-est a ţării, Constanţa - Tulcea, unde este prevăzut un drum expres cu patru benzi, ca să existe o accesibilitate şi o conectivitate între sud-estul ţării şi zona centrală, şi partea de sud-vest a ţării, respectiv Piteşti - Craiova, în condiţiile în care la Piteşti există cel mai mare exportator român. Asta va trebui rezolvată în varianta acelui drum expres sau, dacă bugetul va avea bani, îl vom putea transforma în autostradă. De asemenea, este posibil să rezolvăm acea zonă prin autostrada Piteşti - Craiova cu ieşire la Calafat, unde vom avea de parcurs încă 40 de km şi pe urmă pe Culoarul X european, cel care vine din Belgrad".

Alexandru Nazare, deputat PDL şi fost ministru al Transporturilor, a spus că acest Master Plan este o revenire la realitate faţă de cei "2.440 de cai verzi pe pereţi anunţaţi recent de Dan Şova".

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a spus că frecvenţa călătorilor este un factor ce trebuie luat în calcul înainte să începem construcţia unui drum, dar nu trebuie să pierdem din vedere factorul economic. Domnia sa a dat ca exemplu tronsonul Sibiu - Piteşti, spunând că avem nevoie de acest drum pentru a ajuta compania Renault, unul dintre principalii contributori la Produsul Intern Brut al ţării. Deputatul PSD a mai declarat că trebuie să fie găsită o soluţie pentru deschiderea permanentă a Transfăgărăşanului şi dezvoltarea zonei turistice de acolo.

La sfârşitul anului trecut, reţeaua rutieră naţională conţinea 644 km de autostradă, 16.466 km de drumuri naţionale, 35.587 km de drumuri judeţene şi 32.190 de drumuri comunale şi niciun drum expres, potrivit Master Planul-ui General de Transport.

• Şase coridoare feroviare noi

În ceea ce priveşte sectorul feroviar, ministrul Rus a spus că trebuie să raţionalizăm anumite linii ferate, prin coridoarele de conectivitate feroviară. Master Plan-ul presupune construcţia a şase astfel de coridoare, respectiv C1 Bucureşti - Europa de Vest via Teiuş, C2 Bucureşti - Europa de Vest via Orşova, C3 Bucureşti - Regiunea Nord - Vest via Dej, C4 Bucureşti - Regiunea Nord - Est via Buzău, C5 Regiunea Nord-Est - Europa de Vest via Vatra Dornei, C6 Constanţa - Regiunea de Nord - Est via Făurei. Investiţiile în sectorul feroviar vizează creşterea vitezei maxime la 160 km/h şi a vitezei de croazieră la 100 km/h, conform sursei citate.

În plus, proiectul de infrastructură propune reabilitarea a aproape 3.000 de kilometri de cale ferată printr-o investiţie estimată la 13 miliarde euro, precum şi electrificarea unor linii feroviare pentru 228 de milioane euro.

MPGT prevede şi reabilitarea a 429 kilometri de linii turistice prin parteneriate public-private în valoare de 385 de milioane de euro. În total, investiţiile în sectorul feroviar sunt estimate la 14 miliarde euro.

Totodată, Ioan Rus susţine că există negocieri preliminare cu o companie chineză pentru construirea unei linii ferate de mare viteză între Bucureşti şi Iaşi, care, în viitor, va face legătura şi cu Chişinău.

• 2,2 miliarde euro pentru sectorul naval

Pentru sectorul naval, Master Planul prevede investiţii de 2,2 miliarde euro, a mai precizat Ioan Rus. Astfel, vor fi îmbunătăţite condiţiile de navigaţie pe Dunăre (585 km - 232 milioane de euro) şi va fi finalizată legătura directă dintre Bucureşti şi Dunăre (104 km - 1,5 miliarde euro). Vor fi modernizate şi zece porturi maritime, fluviale şi fluvio-maritime cu 544 de milioane de euro.

Proiectul de infrastructură prevede lucrări la porturile Galaţi, Giurgiu, Olteniţa, Drobeta, Cernavodă, Orşova, Corabia, Constanţa, Moldova Veche şi Tulcea.

• 13 aeroporturi modernizate

La nivelul sectorului aerian, va fi modificată clasificarea aeroporturilor, a explicat ministrul Transporturilor. Astfel, Master Plan-ul prevede ca aeroportul Otopeni să devină aeroport internaţional major şi, de asemenea, vom avea huburi internaţionale la Timişoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Bacău, Craiova, Iaşi. Aeroporturile regionale vor fi cele din Oradea, Baia Mare, Târgu Mureş, Braşov, Tulcea, Constanţa şi două regionale mici la Satu Mare şi Arad. Investiţiile vor fi făcute la 13 aeroporturi, cu o valoare totală de 599 de milioane de euro.

Ioan Rus propune crearea de centre intermodale la Timişoara, Cluj, Bucureşti, Bacău, Iaşi, Suceava, Oradea, Turda şi Craiova, prin investiţii de aproximativ 80 de milioane de euro.

În urma observaţiilor făcute pe marginea Master Plan-ului de Transport de către membrii celor două comisii parlamentare, a fost conturată nevoia transpunerii şi asumării acestui document printr-un act normativ cu forţă de lege, a declarat Mihai Lupu, preşedintele Comisiei pentru Transporturi şi Infrastructură din Camera Deputaţilor.

Domnia sa a precizat: "Sugestiile parlamentarilor au vizat identificarea clară a unor elemente importante printre care: cine îşi asumă implementarea acestor proiecte (ce autorităţi ale statului), în ce orizont de timp (termene ferme) şi din ce surse de finanţare".

Prima dezbatere publică cu privire la Master Plan vizează domeniul de transport rutier şi va avea loc la ministerul de resort, pe 7 octombrie. Conform datelor furnizate de Comisia pentru Transporturi şi Infrastructură din Camera Deputaţilor, vor mai fi organizate dezbateri publice şi pentru sectorul feroviar (9 octombrie), cel naval (13 octombrie), respectiv sectorul aerian şi intermodal (15 octombrie).