Proiectul BRUA, gata de start

Actualizare 15:15 Premierul Tudose despre gazoductul BRUA: "O investiţie majoră, care va crea 3.000 de locuri de muncă"

Premierul Mihai Tudose a felicitat astăzi Ministerele Economiei şi Energiei, precum şi compania "Transgaz" pentru semnarea contractului de execuţie a gazoductului BRUA, precizând că acest proiect este o investiţie majoră, care va duce la crearea a trei mii de locuri de muncă.

"O să încep prin a felicita colegii care s-au ocupat şi societatea română Transgaz - Ministerul Economiei, Ministerul Energiei -, care au reuşit să finalizeze săptămâna aceasta semnarea contractului pentru execuţia BRUA, gazoductul care tranzitează în cea mai mare parte România - investiţie majoră, 3.000 de locuri de muncă", a spus prim-ministrul, la începutul şedinţei de Guvern.

(S.A.)

-------------

Proiectul BRUA reprezintă, pentru Guvernul Mihai Tudose, o prioritate, încă de la instalare, fiind un proiect deosebit de important pentru securitatea şi independenţa energetică a României, a declarat, ieri, la Palatul Victoria, vicepremierul Marcel Ciolacu, cu ocazia semnării contractelor pentru lucrări de execuţie a conductei de transport gaze naturale - faza 1, în cadrul Proiectului BRUA.

Domnia sa a explicat: "În ceea ce priveşte stadiul proiectului, Ministerul Energiei a emis, pe 27 februarie 2017, autorizaţia de construire, iar, ulterior, s-au desfăşurat proceduri pentru atribuirea lucrărilor de construire, pentru partea de proiectare şi partea de echipamente pentru staţii. Asistăm, astăzi (n.r. ieri), la semnarea contractelor pentru lucrările de execuţie, pentru prima fază a conductei de gaze naturale, de 478 de kilometri, între localităţile Podişor şi Recaş, şi trei staţii de comprimare situate în Podişor, Bibeşti şi Jupa, din România. Valoarea totală a investiţiei este estimată la 480 de milioane de euro, din care aproximativ 180 de milioane fondurile nerambursabile.

Am reuşit să deblocăm, astfel, un proiect deosebit de important pentru securitatea energetică a României şi exact cum ne spune şi Proiectul BRUA este un proiect între Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Prioritatea principală rămâne creşterea securităţii energetice a României. Mai mult, se estimează aproximativ 4.000 noi locuri de muncă, creşterea cererii de bunuri de consum, ca urmare a creării de noi locuri de muncă, atragerea unor venituri suplimentare la bugetul statului, diversificarea resurselor de gaze şi îmbunătăţirea securităţii energetice a României, stimularea altor investiţii şi afaceri conexe şi stimularea dezvoltării economiei locale prin creşterea valorii terenurilor aflate în apropierea noii conducte şi creşterea numărului de gospodării, agenţi economici, ce se vor racorda la reţeaua de gaze naturale".

Câştigătorul lucrărilor pentru lotul 1 din faza 1 de construcţie a BRUA este INSPET Ploieşti, lider de asociere, alături de Petroconst Constanţa, Argenta Constanţa, INGC Impex Bucureşti şi Comesad Argeş.

Loturile 2 şi 3 au fost câştigate de firma austriacă HABAU PPS Pipeline Systems SRL, cu sediul în Ploieşti, ca lider de asociere, alături de alte companii asociate.

Pe lângă securitatea de independenţă energetică, guvernul mai are, potrivit lui Ciolacu, câteva priorităţi în domeniul energetic, prevăzute în programul de guvernare şi noua strategie energetică 2016 -2030, printre acestea numărându-se: protejarea consumatorilor casnici vulnerabili şi, anume, a celor care, din diferite motive, nu au acces la gaze naturale, reducerea sărăciei energetice şi regularizarea totală a preţurilor de achiziţie a gazelor naturale.

• Gheorghe Şimon: "BRUA vizează creşterea siguranţei şi eficienţei în privinţa aprovizionării cu gaze naturale"

Ministrul Economiei, Gheorghe Şimon, a declarat, la rândul său, că BRUA este un proiect strategic de mare importanţă pentru România, dar şi pentru arhitectura sistemului energetic regional şi european. Domnia sa a spus: "BRUA vizează, în primul rând, creşterea siguranţei şi eficienţei în privinţa aprovizionării cu gaze naturale. Totodată, reprezintă un pas important în direcţia construirii unei dimensiuni de autonomie, relevantă pentru acest sector strategic. Prim-ministrul şi Guvernul României au sprijinit constant implementarea acestui proiect. Toate demersurile făcute de către reprezentanţii ţării noastre, în cadrul acţiunilor din proiect, au avut ca scop impulsionarea evoluţiei BRUA. Pentru România, implementarea proiectului va aduce numeroase beneficii: stimularea competiţiei pe piaţa internă de gaze; diversificarea structurii pieţei şi stabilirea, în condiţii competitive, a preţului gazelor naturale din import; statuarea rolului de ţară de tranzit pentru coridoare majore energetice de transport, destinate pieţelor din Europa Centrală şi de Vest; realizarea unor investiţii semnificative în România şi crearea de noi locuri de muncă, atât pe perioada realizării construcţiilor, cât şi în perioada de operare; nu în ultimul rând, atragerea unor venituri suplimentare, semnificative, la bugetul de stat".

În opinia ministrului Economiei, proiectul se fundamentează pe un principiu de fezabilitate incontestabil: diversificarea rutelor de transport al gaze naturale, pentru securitatea aprovizionării şi identificarea de noi surse de furnizare a gazelor, care să presupună costuri mai scăzute. (...) Sperăm că toţi ceilalţi parteneri de proiect vor depune eforturile necesare şi vor da dovadă de seriozitate, astfel încât finalizarea construcţiei BRUA să se materializeze în timpul şi în condiţiile asumate".

Ministrul Energiei, Toma Petcu, a spus că aşteaptă ca şi celelalte state din proiect să urmeze exemplul României.

"Semnarea de astăzi (n.r. ieri) pune România în grafic cu angajamentul faţă de Uniunea Europeană şi faţă de partenerii implicaţi în acest proiect. Aşteptăm ca şi celelalte state să ne urmeze exemplul. Proiectul BRUA are o importanţă majoră pentru ecuaţia securităţii regionale, pentru optimizarea fluxului de gaze naturale în regiune şi soluţionarea problemelor tehnice, diferenţa de presiune dintre sistemele naţionale de transport ale statelor membre din regiune, care nu permit transportul gazelor naturale la nivelul transfrontalier în condiţii optime. (...) Prin BRUA, ţara noastră are şansa de a-şi dubla rolul de pol energetic regional şi în zona gazelor naturale".

Contractele au fost semnate de Ion Sterian, director general al Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale Transgaz SA, de Karl Leidenfrost, administrator al companiei austriece Habau PPS Pipeline Systems, şi de Petre Mustăţea, director general al Inspet SA Ploieşti. În cadrul ceremoniei, Karl Leidenfrost a dat garanţii că proiectul va fi realizat la timp şi în condiţiile asumate.

• Transgaz - contract de împrumut în valoare de 50 milioane euro cu Banca Europeană de Investiţii pentru BRUA

Acţionarii Transgaz au fost informaţi recent cu privire la încheierea de către conducerea companiei a unui contract de împrumut în valoare de 50 milioane euro cu Banca Europeană de Investiţii în scopul co-finanţării lucrărilor din cadrul proiectului "Dezvoltarea pe Teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe Coridorul Bulgaria - România - Ungaria - Austria" (BRUA Faza 1), solicitând Consiliului de administraţie să reanalizeze clauza nr.4.03.A(3) din contractul de împrumut referitoare la schimbarea controlului, având în vedere faptul că un contract reprezintă manifestarea de voinţă a părţilor contractante fără a conţine clauze de angajament pentru un terţ.

"Proiectul BRUA este important pentru Comisia Europeană şi trebuie să se materializeze, iar Executivul european va face toate eforturile necesare pentru ca acesta să continue", a declarat, recent, comisarul european pentru energie şi schimbări climatice, Miguel Arias Canete, adăugând: "Când am avut criza gazelor, am descoperit că suntem vulnerabili şi am învăţat două lecţii. Prima dintre ele este că nevoie de interconectări şi, pentru a avea solidaritate, avem nevoie de reverse-flows (transportul gazelor în ambele sensuri - n. r.). Când am stabilit lista priorităţilor, BRUA era una dintre ele, deci pentru Comisia Europeană este un proiect important, care trebuie să se materializeze. Este adevărat că au fost câteva evenimente recente, dar prima fază are deja finanţarea, prima fază va merge mai departe, iar Comisia va face tot efortul necesar ca proiectul să continue. Conductele sunt dificil de realizat".

La sfârşitul lunii iulie, Transgaz a informat, într-un comunicat de presă, că gazoductul BRUA nu va mai traversa Ungaria, operatorul sistemului de gaze din această ţară, FGSZ, propunând ca volumul de gaze care ar proveni dinspre România să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croaţia sau Serbia.

Reprezentanţii Transgaz au anunţat: "Prin această scrisoare am fost informaţi asupra faptului că FGSZ nu poate derula procedura planificată din cauza lipsei aprobării necesare din partea Consiliului de Supraveghere al companiei, motivată de probleme de eficienţă economică. Partea ungară a propus, în schimb, derularea procesului de sezon deschis angajant doar pentru punctul de interconectare RO-HU, urmând ca volumul de gaze de 4,4 mld.mc/an, care ar proveni dinspre România să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croaţia sau Serbia. În paralel, FGSZ ar urma să continue discuţiile cu operatorul de transport gaze din Austria (Gas Connect) pentru a identifica în continuare posibilităţi de transport fizic dinspre Ungaria înspre Austria".

• Scandal între Iulian Iancu şi Ludovic Orban

Recent, preşedintele PNL Ludovic Orban a declarat, într-un interviu pentru Adevărul Live, că deputatul PSD Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, face jocurile companiei ruseşti Gazprom şi că încearcă să "torpileze" BRUA, un proiect esenţial pentru viitoarele exploatări de gaze naturale din Marea Neagră. Orban a spus: "Uitaţi-vă ce luptă se duce cu Ordonanţa 64 de o parte din PSD, parcă special să distrugă BRUA şi exploatarea de gaze naturale de la Marea Neagră, care poate să reducă dependenţa, nu numai a României, ci a unei părţi din Europa faţă de gazul rusesc. Se încearcă modificarea ordonanţei 64 astfel încât să introducă nişte stavile suplimentare care pur şi simplu să-i determine să nu dea drumul la exploatare. Domnul Iancu este omul Gazprom. Nu m-am sfiit niciodată s-o zic. Amendamentele sale sunt făcute să torpileze proiectul BRUA şi reducerea dependenţei de gazul rusesc".

La rândul său, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Anchetă a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a anunţat că îl va acţiona în judecată pe Ludovic Orban, preşedintele PNL, care l-a acuzat public că este omul Gazprom.

Pe de altă parte, Iulian Iancu, care este şi preşedintele Comisiei de Industrii, susţine că investitorii din Marea Neagră nu vor tranzacţionarea gazelor naturale pe bursă, ci preferă în proporţie de 100%, contracte bilaterale, lucru care impactează direct securitatea naţională şi acesta este motivul pentru care a transmis către CSAT situaţia OUG 64, solicitând să se analizeze toate implicaţiile în cadrul acestei instituţii.

În opinia lui Iulian Iancu, dacă vor fi contracte bilaterale în totalitate, atunci este evident că 50% din gazele României pot să plece la export, ceea ce reprezintă un impact direct asupra securităţii României: "Nu vom avea încotro şi va trebui să luăm gaze de la Gazprom, ne vor avea în totalitate la mână şi ne vor mări preţul după bunul plac. Mai ales că UE nu ne-a creat nici o alternativă".

În opinia lui Iulian Iancu, Comisia de Industrii este mult prea responsabilă ca să se joace cu acest subiect, indiferent de culorile politice ale membrilor. Iulian Iancu a explicat: "Atunci când a fost promovată ordonanţa de urgenţă (n.r. 64/2016), ea a avut ca raţiune eliminarea barierelor fizice la export pe care OMV le-a invocat în faţa Comisiei Europene, prezentând tratatul care stipula foarte clar libera circulaţie a mărfurilor, produselor, persoanelor, serviciilor. Noi, în lege, am spus că gazele vor fi asigurate cu prioritate pentru populaţia României, din producţia internă.

OMV a folosit acest text, spunând că încălcăm tratatul. A fost doar faţetă de expunere. Nu a interesat pe nimeni de unde importăm gaze, dacă le dăm la export pe acestea. Orice element adus de noi în discuţie la vremea respectivă nu a fost analizat, nu conta. Conta doar faţeta de încălcare a tratatului şi că trebuie neapărat să dăm gazele la export.

După care ni s-a spus că avem alternativa din zona mării Caspice, pentru că se construiesc conductele TAP şi TANAP şi vom face interconectare etc. De la data la care a început această discuţie şi până astăzi, a fost aruncată în aer toată regiunea respectivă, vedem bine în ce situaţie este Turcia, Irak, Siria, întreg Orientul Mijlociu. Cu alte cuvinte, nu poate să ne dea nimeni astăzi garanţia că vom avea securitate în continuitatea alimentării cu gaze.

(...) Noi am fost încurajaţi, iar eu sunt unul dintre cei care am crezut în această încurajare şi am luat-o ca fiind onestă şi am semnat proiectul BRUA. Am invitat şi colegii de la alte partide, în aşa fel încât toate partidele sunt semnatare ale acestui proiect pentru ca, în final, să ni se spună că pe teritoriul Bulgariei nu se face nimic, că Ungaria, un stat care vorbeşte exact pe dos decât UE, ne anunţă că gazele se opresc la ei, iar nimeni nu îi dă nici o replică.

În schimb noi construim conducta pe teritoriul nostru. Eu consider că dezvoltarea infrastructurii nu este o problemă, pentru că e bine să o ai dezvoltată. Problema este că nouă ni se impune imperativ să exportăm în aceste condiţii, când se ştie că importul nostru astăzi nu există decât din două puncte: la Medieşul Aurit şi la Isaccea, de la Gazprom, prin Ucraina. Or Ucraina este într-o situaţie conflictuală cu Rusia şi ruşii, dacă se supără că nu au fost plătiţi, că nu au fost ascultaţi, diminuează sau sistează cantităţile de gaze, aşa cum au mai făcut.

Este limpede pentru noi că suntem vulnerabilizaţi, aruncaţi într-o zonă de insecuritate şi lăsaţi exclusiv în mâna Gazpromului".

Camera Deputaţilor a adoptat, anul trecut, cu unanimitate de voturi Propunerea legislativă privind măsurile necesare implementării proiectului de dezvoltare pe teritoriul României a Sistemului de Transport Gaze Naturale pe coridorul conductei de transport Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA).

Iniţiatorii acestei propuneri legislative sunt deputaţii PSD Iulian Iancu, Marin Gheorghe şi Rodin Traicu şi deputaţii PNL Lucian Bode şi Răzvan Mironescu.

Lucian Bode preciza în urmă cu un an: "PNL, în calitate de co-iniţiator al proiectului, a subliniat în nenumărate rânduri beneficiile economico-sociale şi mai ales importanţa strategică a acestui proiect 100% românesc, gestionat de operatorul naţional de transport gaze naturale SNTGN Transgaz SA.

Pe teritoriul României gazoductul va traversa 11 judeţe, respectiv 528 de km pe traseul Giurgiu-Arad, şi va permite transportul bidirecţional a 1,5 mld. mc/an gaze naturale înspre/dinspre Bulgaria şi de 4,4 mld. mc/an înspre/dinspre Ungaria. De menţionat este faptul că prin construirea gazoductului se are în vedere respectarea dreptului la proprietate şi a obligaţiilor de mediu pe care România, ca stat membru al UE, şi le-a asumat.

În mod concret, implementarea BRUA înseamnă garanţia că ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est vor avea acces la cel puţin trei surse diferite de energie, generând creşterea nivelului de securitate energetică a României prin diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare cu gaze naturale.

BRUA presupune investiţii de circa 550 milioane de euro până în 2020 din care 179 de milioane sunt deja asigurate de către Comisia Europeană, în baza unui acord semnat în data de 9 septembrie 2016. În plus prin implementarea BRUA se creează mii de locuri de muncă şi se deschid oportunităţi economice semnificative. România poate găzdui în viitor o Bursă Regională a Gazelor Naturale, jucând astfel un rol important în viitoare proiecte energetice regionale.

După o serie de eşecuri răsunătoare pentru România, printre care se numără proiectele NABUCCO şi AGRI sau cablul submarin de transport energie electrică România-Turcia, soldate cu zeci de milioane de euro cheltuiţi şi zero rezultate, prin votul de astăzi, parlamentarii au pus o cărămidă importantă la definirea intereselor României din regiune".