PROIECTUL DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB

Deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB, iar datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB, se arată în proiectul de lege de revizuire a Constituţiei, făcut public ieri de Administraţia Prezidenţială. În proiect a fost introdus un nou articol, după articolul 138, referitor la plafonarea deficitului bugetar şi la datoria publică. "Statul trebuie să evite deficitul public excesiv şi deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB, iar datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB", se arată la alineatul 1 al articolului.

Potrivit alineatului 2, "împrumuturile externe pot fi contractate numai în domeniul investiţiilor".

La acelaşi articol, 138 (prim), se prevăd şi excepţiile: "În cazul producerii unor catastrofe naturale sau ivirii unor situaţii excepţionale cu impact negativ asupra finanţelor publice, valorile maxime prevăzute la alineatul 1 pot fi depăşite, cu acordul majorităţii membrilor Parlamentului, numai dacă depăşirea poate fi compensată în maximum trei ani (alineat 3 - n.r.)".

De asemenea, "prin derogare de la dispoziţiile alineatului (2), pentru prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale sau ale unui dezastru deosebit de grav, cu acordul majorităţii membrilor Parlamentului, pot fi contractate şi alte împrumuturi externe (alineat 4 - n.r.)".

• Parlamentul, alcătuit dintr-o singură Cameră

Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră, iar numărul parlamentarilor nu poate depăşi 300 de persoane, se stipulează în proiectul de revizuire a Constituţiei.

Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Parlamentul României sau în organele administraţiei publice locale şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României, se arată în articolul 37 alineat 2 al proiectului.

Proiectul prevede că organizarea şi funcţionarea Parlamentului se stabilesc prin regulament propriu, adoptat cu votul majorităţii membrilor săi. Resursele financiare ale Parlamentului sunt prevăzute în bugetul propriu, aprobat de acesta şi face parte integrantă din bugetul de stat.

Referirile din actuala Constituţie la senatori, deputaţi, Camera Deputaţilor sau Senat sunt înlocuite cu formulele "parlamentari" şi "Parlament".

• Parlamentul unicameral dezbate de două ori aceeaşi lege

Parlamentul unicameral va dezbate şi vota în plen proiectele de legi în două lecturi succesive, la cel puţin 30 de zile distanţă, prevede proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei, făcut public de Administraţia prezidenţială. "Propunerile legislative şi proiectele de legi vor fi dezbătute şi votate în plen în două lecturi succesive, la cel puţin 30 de zile dis-tanţă. În cadrul primei lecturi, dezbaterile şi votul se vor face pe articole. În cadrul celei de-a doua lecturi, dezbaterile şi votul se vor face pe articole, urmate de votul final pe întreaga lege. În mod excepţional, Parlamentul poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, reducerea termenului de 30 de zile şi adoptarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în procedură de urgenţă", prevede un nou alineat, introdus la articolul 76 din Constituţie, referitor la adoptarea legilor şi hotărârilor.

• Reţinerea nu poate depăşi 48 de ore

Proiectul mai prevede că reţinerea unei persoane nu poate depăşi 48 de ore, fiind astfel crescut termenul limită de 24 de ore stipulat în prezent de Legea fundamentală. Modificarea în acest sens este propusă la articolul 23 referitor la "Libertatea individuală", din capitolul II privind "Drepturile şi libertăţile fundamentale". În actuala Constituţie se menţionează, la articolul 23, indice 3, că reţinerea nu poate depăşi 24 de ore. Celelalte prevederi ale textului constituţional referitoare la libertatea individuală sunt menţinute în aceeaşi formă.

• Percheziţia, reţinerea sau arestarea parlamentarilor se face fără avizul Legislativului

Percheziţia, reţinerea sau arestarea parlamentarilor se face fără avizul Legislativului. Conform proiectului, la articolul privind imunitatea parlamentară se stipulează că "parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului". "Urmărirea, percheziţia, reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală a parlamentarilor, pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", mai prevede acelaşi articol.

Legea fundamentală în vigoare prevede: "Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul Justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri".

• Preşedintele poate dizolva Parlamentul dacă sunt respinse două Guverne în 45 de zile

Preşedintele ţării poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 45 de zile de la prima solicitarea şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură, conform proiectului de lege de revizuire a Constituţiei. Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

"Parlamentul se va pronunţa prin vot asupra formării noului Guvern în termen de 10 zile de la data solicitării votului de încredere. În caz contrar, după trecerea celor 10 zile, candidatul propus, împreună cu programul şi lista Guvernului, va fi considerat respins de către Parlament, iar Preşedintele României va desemna un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru", mai prevede proiectul de revizuire, la articolul 103.

• Premierul poate propune revocarea şi numirea miniştrilor doar după consultarea preşedintelui

Propunerea primului-ministru de revocare şi de numire a unor membri ai Guvernului se poate face numai după consultarea preşedintelui, potrivit proiectului legii de revizuire a Constituţiei. În acest sens, este propusă introducerea unui alineat 2, indice 1, la articolul 85 privind "Numirea Guvernului".

Actualul text constituţional prevede, la alineatul 2 al articolului 85, doar că "în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului".

"Propunerea primului-ministru de revocare şi de numire a unor membri ai Guvernului se poate face numai după consultarea prealabilă a Preşedintelui", este propunerea de amendare a Constituţiei.

• Parlamentul trebuie să se pronunţe în 30 de zile legat de referendum

Punctul de vedere al Parlamentului asupra iniţierii referendumului de către preşedinte se exprimă în cel mult 30 de zile calendaristice de la solicitare, consultarea Legislativului fiind considerată îndeplinită dacă nu se respectă acest termen, potrivit proiectului de modificare a Constituţiei. Potrivit articolului 90 din proiect, alineat (1), preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

"(2) Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret. (3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra iniţierii referendumului de către Preşedintele României se exprimă, printr-o hotărâre adoptată de Parlament, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui. (4) Dacă hotărârea Parlamentului nu este adoptată în termenul prevăzut la alineatul (3), procedura de consultare a Parlamentului se consideră îndeplinită, iar Preşedintele României poate emite

decretul privind organizarea referendumului", se mai arată în articolul 90 al proiectului.

• Guvernul îşi poate angaja răspunderea doar o dată pe sesiune

Guvernul îşi poate angaja răspunderea în Parlament "o singură dată pe sesiune", limitare care nu se aplică în cazul proiectului bugetului de stat şi celui al asigurărilor sociale de stat, conform proiectului pentru revizuirea Constituţiei. Proiectul prevede, la articolul 114, că "Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului, o singură dată pe sesiune, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege". "Limitarea angajării răspunderii prevăzută la alineatul (1) nu se aplică în cazul proiectului bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat", mai stabileşte acelaşi articol.

La fel ca în Constituţia actuală, proiectul prevede că Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost adoptată. Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern. În plus, proiectul stabileşte că, în cazul în care preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterile şi votul se vor face de către Parlament "într-o singură lectură, pe articolele sesizate, urmate de votul final pe întreaga lege".

• Proiectul Constituţiei: Avizul negativ al CC duce la oprirea procedurii de suspendare a preşedintelui

Curtea Constituţională nu va mai avea doar rol consultativ în procedura de suspendare din funcţie a preşedintelui, un aviz negativ al acestui for ducând la întreruperea procedurii, rezultă din proiectul de revizuire a Constituţiei. În Constituţia actuală, alineatul 1 al articolului 95 referitor la suspendarea preşedintelui prevede că, "în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale" şi că "preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută".

Proiectul de modificare a legii fundamentale arată că, "în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Parlament, cu votul majorităţii membrilor săi, după obţinerea avizului Curţii Constituţionale cu privire la gravitatea faptelor şi încălcarea Constituţiei".

Aceluiaşi articol îi este adăgat un alineat, 1, conform căruia "continuarea procedurii de suspendare este condiţionată de avizul favorabil al Curţii Constituţionale", iar "preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută". Un alt alineat prevede că, în cazul unui aviz negativ din partea Curţii Constituţionale, procedura de suspendare va înceta".