În plină vacanţă de vară, fără activitate parlamentară şi ca de obicei în fiecare sâmbătă, protestele împotriva reformei judiciare a guvernului Benjamin Netanyahu au avut loc din nou în Israel, pentru a 34-a săptămână consecutiv, relatează Agerpres.
Manifestanţii au denunţat, de asemenea, valul de violenţă din comunitatea arabo-israeliană şi au criticat reacţia executivului.
Pentru a 34-a sâmbătă la rând, zeci de mii de persoane au ieşit în stradă în mai multe oraşe din Israel pentru a-şi manifesta opoziţia faţă de reforma judiciară care, potrivit criticilor, ar pune capăt independenţei justiţiei, separării puterilor în stat şi bazelor democraţiei.
Cu această ocazie, protestatarii s-au concentrat şi pe nivelul ridicat de violenţă cu focuri de armă şi a criminalităţii care se agravează în rândul comunităţii palestiniene cu cetăţenie israeliană din ţară - în jur de 21% din totalul populaţiei. Această comunitate înregistrează anul acesta un număr record de 159 de decese.
Arabii denunţă de ani de zile lipsa de atenţie şi discriminarea de care suferă din partea instituţiilor israeliene de ani de zile, iar astăzi demonstranţii au deplâns şi ceea ce ei consideră a fi un răspuns slab şi superficial din partea executivului la situaţia actuală. Primarul oraşului arab Tira, unde directorul general al Consiliului Local a fost asasinat luni, a fost invitat să ia cuvântul la protestele de la Tel Aviv
Sâmbătă după-amiază, aproximativ 100.000 de persoane s-au adunat în Tel Aviv, care este centrul nervos al mobilizărilor care au loc în Israel de la începutul anului, când executivul - cel mai de dreapta din istoria ţării - a lansat reforma judiciară controversată.
Mişcarea de protest - care reuneşte în mare măsură sectorul laic şi liberal al societăţii israeliene - a încorporat de-a lungul timpului şi alte revendicări care au început să capete greutate, precum drepturile femeilor sau a minorităţilor, precum arabii.
O mie de persoane au manifestat joi în oraşul Bnei Brak, cu majoritate evreiască ultra-ortodoxă, au cerut drepturi pentru femei şi au denunţat cazuri recente de discriminare de gen, precum segregarea în transportul public. Ei au criticat alianţa partidelor reprezentative ale comunităţii ultraortodoxe cu premierul Netanyahu şi coaliţia sa, formată din forţe de extremă dreaptă precum partidul Puterea Evreiască a lui Itamar Ben Gvir, supremacist şi anti-arab.
Ben Gvir este şi ministrul Securităţii Naţionale - care controlează poliţia - şi în aceste luni a fost criticat pentru slaba performanţă în faţa valului de omucideri cu caracter criminal din comunitatea arabă. Săptămâna aceasta, el a stârnit controverse după ce a declarat într-un interviu că dreptul la libertatea de mişcare al israelienilor din Cisiordania ocupată este mai presus de cel al palestinienilor, declaraţii pe care protestatarii le-au denunţat sâmbătă.