Radiografia pieţei globale a furnizorilor auto: Cine a pierdut şi cine a câştigat în pandemie

Cauzele celei mai grave crize pentru industria auto din ultimul deceniu, produsă anul trecut, - lockdown, şomaj tehnic, probleme de aprovizionare - continuă să fie resimţite şi să aducă alte provocări pentru anii următori.

Probabil cei mai afectaţi din întregul ecosistem al industriei auto sunt furnizorii de componente care intraseră deja în 2020 cu scăderi ale veniturilor. Deşi au pierdut o mare parte din vânzări din cauza coronavirusului, declinul a fost însă mai puţin sever decât se temeau. Colacul de salvare au fost măsurile guvernamentale care, alături de experienţa acumulată în criza financiară din 2007-2009, au ajutat industria să nu se prăbuşească şi chiar să rămână profitabilă pe termen scurt.

Vânzările furnizorilor auto la nivel global au scăzut cu 12% anul trecut, cei mai afectaţi au fost cei europeni

Furnizorii de top au pierdut 12% din vânzările lor în 2020, iar comparaţia regională arată diferenţe majore, cei care au pierdut cel mai mult fiind furnizorii europeni şi americani, iar la polul opus cei asiatici, potrivit studiului "For a successful automotive supplier industry of tomorrow", realizat recent de strategy&, departamentul de strategie globală din reţeaua PwC.

Astfel, furnizorii de componente auto din Europa, excluzându-i pe cei germani, au fost foarte afectaţi de pandemie în 2020, vânzările lor scăzând cu 16,4%, la 134 miliarde euro, comparativ cu anul anterior. În acelaşi timp, companiile de profil din America au consemnat o reducere cu 16,8%, la 113 miliarde euro.

Furnizorii din Asia au trecut mai bine prin criză, cu o scădere de doar 8% a vânzărilor şi nu numai că şi-au recâştigat, dar chiar şi-au extins cotele de piaţă globale pe care le-au pierdut după 2010. Vânzările acestora au ajuns la 338 de miliarde de euro în 2020 şi la o cotă de piaţă de 43%. Declinul a fost amortizat datorită disciplinei consecvente a costurilor din ultimii ani.

Beneficiind de o analiză separată în cadrul raportului, datorită cotei de piaţă globale mari, de 26%, furnizorii de componente auto din Germania au înregistrat o contracţie a vânzărilor de 10,8%, sub cea a Europei, ajungând la o valoarea totală de 199 miliarde de euro.

Astfel, la o privire mai atentă, companiile asiatice, dar şi cele germane s-au adaptat mai rapid noilor condiţii de piaţă din timpul pandemiei.

În România, producţia de componente auto este un sector important pentru industria şi economia românească, cu afaceri cumulate de peste 13,5 miliarde euro la nivelul anului 2018 (conform ACAROM). Companiile prezente în România în acest domeniu au fost la fel de afectate de criză similar cu ceea ce se întâmplă la nivel global, înregistrând reduceri ale afacerilor, profiturilor, dar şi ale numărului de angajaţi.

Importanţa investiţiilor în inovaţie şi disciplina costurilor

Industria a acumulat capitaluri proprii semnificative după criza financiară din 2007-2009, în toate regiunile, însă din 2017 doar companiile asiatice au reuşit să-şi menţină ratele de capitaluri proprii. Astfel că apare o situaţie critică pentru industria furnizorilor din celelalte regiuni: în mijlocul procesului de transformare, scăderea vânzărilor indusă de coronavirus a redus rezervele de capitaluri proprii de care aveau nevoie pentru transformare.

De aceea, disciplina costurilor este mai relevantă ca niciodată, pentru că impulsionează competitivitatea şi cota de piaţă globală. Spre exemplu, din 2015 până în 2020, furnizorii asiatici au câştigat patru puncte procentuale la cota de piaţă globală, ajungând la 43%, în timp ce companiile germane două puncte procentuale, până la 26%.

În pofida situaţiei economice excepţionale, furnizorii din toate regiunile au încercat să nu reducă cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare (R&D), pentru a-şi asigura poziţia şi succesul în viitorul mobilităţii, marcat de tehnologie, reducerea emisiilor de carbon şi reglementări.

Cea mai mare sumă pentru R&D dintre regiunile analizate, a fost alocată de furnizorii germani, dealtfel singurii care au menţinut constante aceste cheltuieli în 2020, în jurul valorii de 14,4 miliarde euro, faţă de 14,3 miliarde euro în 2019.

În schimb, în Europa aceste cheltuieli s-au redus de la 5,9 miliarde euro în 2019 la 5 miliarde euro anul trecut, în Asia de la 13,9 miliarde euro la 13 miliarde euro, iar în America de la 1,8 miliarde euro la 1,6 miliarde euro.

Potrivit datelor Eurostat, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cheltuielile alocate pentru cercetare şi dezvoltare, de doar 0,48% din PIB în 2019. România are potenţialul de a atrage noi investiţii în cercetare şi dezvoltare, inclusiv în domeniul auto. Deşi Codul fiscal include facilităţi care ar putea impulsiona aceste activităţi, lipsa legislaţiei secundare şi a normelor metodologice le fac inaplicabile. Având în vedere că investiţiile în cercetare-dezvoltare şi inovare sunt vitale în contextul transformărilor generate de noile tehnologii, elaborarea unei legislaţii adecvate stimulării acestora reprezintă o necesitate.

Pentru acest studiu, au fost analizaţi 100 de furnizorii internaţionali de top din industria auto, care deţin o pondere de peste 50% din vânzările din sector. Analiza a inclus cifre - cheie din cadru raportărilor financiare ale furnizorilor, perioada examinată acoperind anii 2010-2020.