RAPORT AL BĂNCII MONDIALE ŞI FMI: Sîntem ultimii la reformele administrative

Un raport comun al Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional situează ţara noastră în "coada-cozii" în ceea ce priveşte ritmul reformelor care să stimuleze dezvoltarea afacerilor. Lucrarea studiază reglementările cele mai importante pentru un întreprinzător privat, cum ar fi timpul necesar şi costul deschiderii unei afaceri, reglementările privind angajarea şi concedierea angajaţilor, respectarea angajamentelor contractuale, accesul la credite etc. La toate aceste capitole sîntem în urma ţărilor care abia au intrat în Uniunea Europeană, dar şi în urma Bulgariei sau chiar a Rusiei.

Potrivit raportului, în căutarea investiţiilor străine şi pentru stimularea propriilor afaceri, ţările foste comuniste din Europa Centrală şi de Est s-au lansat într-o cursă hotărîtă de înlăturare a birocraţiei şi legislaţiei împovărătoare pentru afaceri.

Simeon Djankov, coordonatorul lucrării, ne-a declarat, în exclusivitate, că ţara noastră se află în a doua jumătate a topului celor 140 de ţări monitorizate: "România este singura ţară din regiune care se situează în partea a doua a topului, probabil pe locul 80. Campioana regiunii este Slovacia, care a avansat extrem de rapid pe calea reformelor în ultimii doi ani şi jumătate. Urmează apoi Letonia, Estonia, Ungaria şi Lituania. Aceste ţări se află în primul sfert al topului în ceea ce priveşte ritmul reformelor favorabile afacerilor. Ritmul cel mai scăzut al reformelor se înregistrează în România şi Croaţia".

• Codul muncii ne scoate din calculele întreprinzătorilor serioşi

Adoptarea în 2003 a codului muncii a dat un semnal negativ investitorilor străini, dar şi întreprinzătorilor autohtoni, afirmă coordonatorul raportului "Doing business in 2004". Potrivit acestuia, noul cod stipulează plata orelor suplimentare cu 75% din nivelul de bază, în timp ce media europeană este de 25%. Alte probleme ale codului ţin de reglementarea contractelor de muncă cu durată determinată. În cazul legislaţiei noastre, nu există posibilitatea prelungirii acestor contracte, fapt care, în opinia lui Simeon Djankov, stimulează angajările la negru. Altă durere de cap pentru afaceriştii noştri este şi durata de schimbare a proprietăţii bunurilor care nu se află în litigiu. La noi procesul durează şase luni, în timp ce în Slovacia durează 6 zile, în Bulgaria 12 zile, iar în Republica Moldova, 20 de zile.

Costul transferului de proprietate este de 3,2% din valoarea declarată a bunului, în timp ce în Slovacia această valoare este de 1,1%, iar în Republica Moldova de 1,2%

La fel se întîmplă şi cu prevederile referitoare la angajarea şi concedierea angajaţilor, care, fiind extrem de restrictive, favorizează şi ele creşterea pieţei negre a muncii. Simeon Djankov argumentează: "Şi Slovacia a făcut această greşeală în 2001, la presiunea sindicatelor. Codul foarte restrictiv al muncii a stimulat emigrarea în masă a tinerilor către Cehia. Doi ani mai tîrziu, parlamentul slovac a propus o legislaţie extrem de favorabilă, fapt ce a avut un efect invers asupra forţei de muncă, mulţi cehi căutînd acum de muncă în Slovacia".

Bulgaria s-a înscris şi ea recent în cursa reformelor microeconomice. Ţara vecină are reglementări mai bune în ceea ce priveşte piaţa muncii şi se pregăteşte să voteze o lege care interzice creşterea poverii birocratice fără acordul Legislativului. O lege similară a fost votată de curînd şi în Polonia. Potrivit coordonatorului raportului, legea poloneză simplifică procedurile de înregistrare a unei firme. Dacă după cinci zile de la depunerea dosarului de înfiinţare a unei firme autorităţile nu răspund, firma este legal constituită! Spre comparaţie, în ţara noastră un întreprinzător primeşte răspuns după trei săptămîni de la autorităţi. "Aceste legi ale «libertăţii economice» au început să fie votate de la sfîrşitul anilor 90, primele ţări fiind Ungaria şi Olanda, urmate apoi de Danemarca, Norvegia, Suedia, Marea Britanie etc. După votarea unei asemenea legi, orice propunere de reglementare venită de la structurile guvernamentale este analizată prin perspectiva cost-beneficu, nu este adoptată imediat ce este propusă", afirmă Simeon Djankov.

• Am putea adopta modelul jamaican

Potrivit raportului, Jamaica a avansat mult pe calea reformelor. "Autorităţile au decis să angajeze specialişti în administraţie din ţările dezvoltate, lucru care a permis o eficientizare a relaţiei dintre firme şi instituţiile statului. Avînd în vedere ritmul lent al reformei administraţiei noastre, care are efect direct asupra buzunarelor noastre, adoptarea modelului jamaican poate fi o idee foarte bună. Dar am putea merge şi mai departe să angajăm şi politiciani străini, nu numai funcţionari...