RAPORT AL TRANSPARENCY INTERNATIONAL Companiile private, fără politici şi programe anticorupţie

Integritatea mediului de afaceri din ţara noastră este departe de a sprijini lupta anticorupţie se arată în recentul raport întocmit de Transparency International şi publicat la finalul săptămânii trecute. Conform scorurilor pe mai multe domenii, sectorul public se situează cel mai bine cu un rating general de 63 de puncte, în timp ce sectorul privat şi societatea civilă înregistrează ratinguri mai mici cu privire la integritatea mediului de afaceri. Dacă societatea civilă are un scor general de 33 de punct, mediul de afaceri privat adună în ceea ce priveşte integritatea doar 27 puncte având mult de recuperat în acest domeniu.

"Practic, companiile private sunt văzute în ecuaţia corupţiei ca fiind partea care oferă mită sau alte câştiguri cu scopul de a obţine avantaje pe care în mod normal nu le-ar fi obţinut, fapt care se poate întâmpla, de exemplu, în achiziţiile publice. Însă, companiile pot fi, de asemenea, victime ale slabei guvernări în ţări unde mediul de afaceri integru poate pierde contracte importante în faţa competitorilor corupţi, precum pot fi şi victime ale acţiunilor de extorcare realizate de oficiali publici corupţi sau de alţi parteneri de afaceri. Aşadar, combaterea corupţiei în şi din sectorul de afaceri trebuie să vizeze ambele perspective: atât cererea (venită din sectorul public), cât şi oferta (venită din sectorul privat)", în raportul întocmit de Transparency International.

Cu toate că sectorul public se situează satisfăcător în privinţa integrităţii afacerilor, el mai are carenţe în privinţa legislaţiei care interzice mita în relaţiile comerciale, în aplicarea legislaţiei privind interzicerea înţelegerilor neconcurenţiale, legat de avertizările de integritate, de interzicerea influenţelor nelegitime, legislaţia privind lobby-ul şi aplicarea ei, legislaţia privind conflictele de interese, achiziţiile publice, fiscalitate şi vamă.

"Cu excepţia activităţilor de lobby, care nu sunt reglementate în România, prevederile legale pentru majoritatea subiectelor abordate de ariile tematice sunt bine sau foarte bine adaptate nevoilor sistemului instituţional, economic şi social pentru a susţine integritatea în afaceri.

Cu toate acestea, rezultate mai puţin pozitive ale evaluării sunt generate din prisma gradului de punere în aplicare a legilor existente. În majoritatea cazurilor, există două motive pentru aceste limitări. În primul

rând, slaba capacitate instituţională, incluzând aici lipsa unei pregătiri eficiente în cazul oficialilor şi funcţionarilor publici. Al doilea motiv se referă la faptul că instituţiile de control existente nu sunt suficient

de eficiente, iar cooperarea lor cu mediul de afaceri şi societatea civilă este minimă", arată autorii raportului privind integritatea mediului de afaceri.

Documentul citat conţine şi recomandări pe termen scurt şi pe termen mediu şi lung pentru remedierea deficienţelor din sectorul public. Autorii consideră că sunt necesare elaborarea şi aplicarea unui cadru de evaluare a performanţei parchetelor, pentru a creşte capacitatea de a urmări mita comercială şi alte forme de corupţie din sectorul privat, precum şi evaluarea în profunzime a vulnerabilităţilor şi riscurilor la corupţie din procedura judiciară pentru a îmbunătăţi capacitatea sistemului judiciar de a sancţiona aceleaşi obiective privind integritatea mediului de afaceri. Totodată ar fi nevoie de o întărire a cadrului legal de sancţionare a corupţiei şi mitei în sectorul privat, sector pentru care în acest moment se înregistrează, conform raportului, un număr foarte redus de investigaţii privind faptele de corupţie şi luare de mită.

În domeniul achiziţiilor, raportul Transparency International recomandă implementarea procedurilor menite să faciliteze avertizările de integritate, investigarea cazurilor sesizate, precum şi asigurarea confidenţialităţii şi anonimatul avertizorilor de integritate.

"Pentru a evita abuzurile, ar trebui adoptate de către guvern linii directoare generale pentru achiziţii publice directe şi modele de proceduri instituţionale. (...) În plus, pentru o mai bună valorificare a cheltuielilor publice, pentru estimarea preţurilor utilizate în procedurile de achiziţii publice ar putea fi utilizate standarde de cost (aşa cum este recomandat în unele proiecte finanţate cu fonduri europene)", arat[ autorii documentului.

Printre recomandările pe termen scurt pentru secotorul public se mai numără digitalizarea activităţii ANAF şi digitalizarea administraţiei publice.

Pe termen lung se recomandă simplificarea sistemului de impozitare pentru a asigura o mai bună colectare a impozitelor şi identificarea erorilor fiscale în rândul contribuabililor.

• Sectorul privat, "cenuşăreasa" integrităţii în mediul de afaceri

Cele 27 de puncte atribuite sectorului privat în raportul pentru integritatea mediului de afaceri întocmit de Transparency International arată că puţine companii din sectorul de afaceri din România au adoptat standarde internaţionale de integritate, adecvate mediului privat. "Iniţiativele de promovare a integrităţii în companiile româneşti sunt rare şi slabe. Majoritatea companiilor naţionale care operează la nivel local nu au politici şi programe anticorupţie; doar unele dintre companiile mai mari, care operează şi în străinătate, utilizează astfel de instrumente. În general, chiar dacă mulţi antreprenori adoptă un discurs prin care condamnă corupţia, acest lucru nu se reflectă în strategiile lor de management. De obicei, corporaţiile multinaţionale care operează şi în România aplică propriile politici şi standarde anticorupţie", se arată în documentul citat.

De aceea, autorii recomandă ca firmele medii şi mari (cu peste 50 de angajaţi sau cu cifra de afaceri de peste 10 milioane de euro sau active totale de peste 43 de milioane de euro) să dezvolte şi să facă publică propria politică anti-corupţie, prin care să afirme clar poziţia împotriva corupţiei.

"Companiile ar trebui să facă publice politicile şi activităţile anticorupţie derulate, atât prin intermediul rapoartelor anuale cât şi pe site-urile lor oficiale. Fiecare companie ar trebui să fie ghidată de reguli derivate dintr-o astfel de politică, reguli care definesc clar practicile acceptabile şi pe cele nepermise. În mod ideal, punerea în aplicare a acestei politici ar trebui supravegheată de către Consiliul de Administraţie. Publicarea

politicii şi programelor corporative anticorupţie este importantă, deoarece acestea generează conştientizarea publică asupra punctelor de vedere ale companiei cu privire la problemele de corupţie", se arată în raport.

Conform celor de la Transparency International, companiile naţionale, în special IMM-urile care operează în zone cu risc ridicat de corupţie, ar trebui să îşi îmbunătăţească integritatea afacerilor prin adoptarea de politici şi proceduri interne, inclusiv coduri de conduită, canale dedicate avertizărilor de integritate, etc.. De asemenea, companiile naţionale şi internaţionale, în special dacă au peste 50 de angajaţi, ar trebui să stabilească mecanisme care să asigure anonimatul şi protecţia avertizorilor de integritate, astfel încât să încurajeze angajaţii de la toate nivelurile să raporteze cazuri de corupţie sau alte nereguli din cadrul companiei.

Printre recomandări se mai numără creşterea transparenţei mediului de afaceri prin publicarea rapoartelor de activitate anuale şi crearea de standarde clare şi cuprinzătoare pentru a îmbunătăţi transparenţa în întreprinderile deţinute de stat şi în întreprinderile deţinute de municipalităţi. Standardele utilizate pentru evaluarea transparenţei în raportarea corporativă (TRAC) ar trebui să fie minimul necesar.

Raportul arată că transparenţa programelor anticorupţie din companiile româneşti poate fi evaluată la 25 din 100 de puncte, având în

vedere că mai puţin de o treime dintre cele mai mari companii româneşti evaluate pe baza metodologiei privind transparenţa în raportarea corporativă (TRAC) dezvăluie toate elementele relevante ale politicilor anticorupţie pe care le aplică.

"Un număr de 68 dintre cele mai mari companii româneşti, compuse din 26 de firme locale şi 42 de filiale ale corporaţiilor internaţionale, au fost evaluate în anii 2016 şi 2018, pe baza metodologiei dezvoltate de Transparency International pentru Transparenţa în Raportarea Corporativă. Doar 36 din totalul de 68 de companii (53%) au avut un angajament public împotriva corupţiei. În timp ce 36 s-au angajat public să respecte toate legile relevante, inclusiv legile anticorupţie, numai în 28 de cazuri conducerea companiei demonstrează sprijin pentru combaterea corupţiei prin instituirea unui program anticorupţie. În cazul altor 12 companii, angajamentul nu include explicit combaterea corupţiei, ci se referă mai degrabă comportamentul etic. Pentru 41 de companii (60%), codul de conduită sau de etică este public, iar pentru 39 (67%) dintre ele, acest cod se aplică în mod explicit tuturor angajaţilor şi directorilor şi include elemente clare anticorupţie. Doar 24 din companii (38%) interzic în mod explicit plăţile de facilitare, dar acest lucru poate fi parţial explicat prin faptul că plăţile de facilitare sunt

considerate mită în România şi orice politică anti-mită include automat interzicerea plăţilor de facilitare. Pentru 29 dintre companiile evaluate (peste 42%), programul anticorupţie al companiei se aplică persoanelor sau entităţilor care furnizează bunuri sau servicii sub contract (de exemplu: contractori, subcontractanţi, furnizori), dar numai în 17 cazuri toate părţile interesate relevante au fost luate în considerare", se precizează în raport.

Doar 28 de companii (44%) au în vigoare o politică privind cadourile, cheltuielile de protocol şi de călătorie, şi alte 4 companii au politici parţiale pe aceste subiecte. Doar 11 (17%) dintre companiile analizate au politici clare cu privire la contribuţiile politice, politici care fie interzic acest tip de contribuţii, fie prevăd ca astfel de contribuţii să fie făcute public.

În privinţa recomandărilor pe termen lung, în document se arată că firmele private ar trebui să solicite partenerilor şi furnizorilor diligenţe anticorupţie şi să creeze o bază de date cu companii curate pentru a colabora cu acestea. De asemenea, asociaţiile de afaceri şi Camera de Comerţ ar trebui să devină active în promovarea integrităţii şi a programelor anticorupţie.

• Probleme în privinţa independenţei mass-media

Cu toate că, în ultimii ani, lupta împotriva corupţiei a fost un subiect dezbătut la nivel general pe agenda societăţii civile româneşti şi a generat proteste şi mobilizări publice impresionante, autorii raportului arată că atenţia organizaţiilor societăţii civile şi a mass media este mai degrabă îndreptată către corupţia din mediul public, vizând mult mai puţin mediul de afaceri şi integritatea acestuia.

"Corupţia existentă are un impact mare asupra libertăţii şi calităţii mass-media şi acest lucru subminează capacitatea presei de a fi un catalizator al integrităţii, în special în sectorul de afaceri. Atunci când au o libertate limitată în a alege ştirile prezentate, iar întreprinderile mari sau politicienii sunt implicaţi în deciziile lor editoriale, când nu are nici resursele şi nici expertiza pentru a investiga corupţia, mass-media

nu poate juca un rol în monitorizarea integrităţii mediului de afaceri şi nici în expunerea corupţiei descoperite în sectorul privat. Mai mult, corupţia funcţionarilor publici este de obicei folosită în competiţia

politică / electorală, iar actorii politici pot fi interesaţi să facă public acest tip de corupţie. Pe când dezvăluirile privind corupţia din sectorul privat nu contribuie la disputele politice. Prin urmare, lipsa capacităţii mass-media de a-şi construi propria agendă îi slăbeşte rolul de paznic împotriva corupţiei din sectorul privat", se arată în documentul publicat de Transparency International privind situaţia din ţara noastră.

De aceea, în raport se arată că independenţa mass-media poate fi evaluată la 50 din 100 de puncte având în vedere că:

- mass-media este doar parţial obiectivă şi independentă faţă de sectorul privat, depinzând într-o mare măsură de finanţarea privată şi fiind controlată de magnaţi media;

- influenţa guvernamentală este prezentă, inclusiv prin intimidarea mass-media, existând indicii privind apariţia situaţiilor de autocenzură;

- mass-media este foarte politizată şi polarizată, iar standardele de echitate şi acurateţe sunt rareori respectate;

- jurnaliştii de investigaţii au un bun bilanţ al descoperirii faptelor de corupţie din sectorul public, dar mai puţin al celor din sectorul privat.

Autorii raportului mai susţin că, deşi unele ONG-uri au reuşit să sensibilizeze populaţia împotriva corupţiei, abordarea tematicilor precum integritatea mediului de afaceri este redusă sau, în multe cazuri, este menţinută pe termen scurt, fără viziune şi strategie pe termen lung.

De aceea, pe termen lung, Transparency International consideră că este nevoie de creşterea capacităţii societăţii civile de a monitoriza sectorul de afaceri prin alianţe şi parteneriate cu organizaţiile civice din societatea civilă şi cu alte părţi interesate, cum ar fi organizaţiile media, asociaţiile de afaceri şi sindicatele. De asemenea, Transparency International propune crearea unui trust/fond pentru jurnalismul de investigaţie constituit prin contribuţia companiilor care preţuiesc integritatea ca una dintre principalele lor valori; managementul independent poate fi o formă prin care să fie finanţată mass-media independentă, în special jurnalismul de investigaţie, care este mai costisitor, fără presiunea din partea partidelor politice sau a corporaţiilor.