RAPORT DE ACTIVITATE GRECO, PE JUSTIŢIE Autorităţile de la Bucureşti, restante la implementarea recomandărilor din 2019

La finalul anului 2020, ţara noastră încă nu implementase toate recomandările GRECO privind cea de-a patra rundă de evaluare, care se referă la prevenirea corupţiei în privinţa parlamentarilor şi magistraţilor, se arată în raportul anual de activitate al instituţiei aflată în subordinea Consiliului Europei, organism la care sunt membre 47 de state europene. Conform documentului citat - şi care a fost publicat de GRECO la finalul săptămânii trecute - România se afla în procedură de neconformitate la sfârşitul anului trecut alături de Andorra, Armenia, Austria, Bosnia şi Herţegovina, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Ungaria, Luxemburg, Republica Moldova, Monaco, Polonia (inclusiv Regula 34), Portugalia, Serbia şi Turcia.

În document se mai arată că în evaluarea făcută la finalul anului 2019, din cele 16 recomandări pe care le aveau de implementat autorităţile de la Bucureşti în 2020, doar 37,5% erau transpuse în legislaţia internă, 25% erau parţial implementate şi 37,5% nu erau puse în implementare.

Menţionăm că, printre deciziile adoptate la recenta şedinţă a GRECO de la finalul lunii trecute, s-a aflat şi al doilea raport intermediar de conformitate al rundei a patra de evaluare pentru ţara noastră, dar în cadrul deciziei oficialii europeni au concluzionat că nivelul de conformitate cu recomandările rămâne "global insuficient".

De aceea, ei au solicitat ca autorităţile de la Bucureşti să prezinte până la 31 martie 2022, un raport privind măsurile luate pentru punerea în aplicare a recomandărilor care nu au fost încă implementate.

Precizăm că, deşi şedinţa Greco, în care a fost adoptat al doilea raport intermediar pentru runda a patra de evaluare a ţării noastre, a avut loc în 25 martie, până acum Ministerul Justiţiei nu a publicat încă acest document.

În runda a patra de evaluare, statele membre GRECO trebuie să ia impună în plan intern măsuri legislative privitoare la mai multe aspecte privindu-i pe parlamentari, judecători şi procurori. Aceste măsuri trebuie să stabilească reguli de conduită şi principii etice, reglementarea clară a conflictelor de interese, a remunerării şi beneficiilor economice ale parlamentarilor, reglementarea statutului magistraţilor, transparenţa procesului legislativ, interzicerea sau restricţionarea anumitor activităţi pentru demnitari şi magistraţi, obligativitatea depunerii declaraţiilor de avere şi interese, precum şi supravegherea şi aplicarea tuturor acestor norme şi reglementări.

Până la sfârşitul anului 2020, statele membre ale GRECO implementaseră pe deplin aproape 40% din recomandările sale pentru prevenirea corupţiei în ceea ce priveşte parlamentarii, judecătorii şi procurorii. Recomandările cu cea mai mică conformitate au fost cele emise cu privire la parlamentari (doar 30% implementate integral), urmate de judecători (41%) şi procurori (47%).

În raport se arată că, pe fondul pandemiei de anul trecut, a crescut riscul corupţiei în statele europene. De aceea, "este crucial ca, în situaţii de urgenţă, toate deciziile şi procedurile să fie concepute cu transparenţă, integritate şi responsabilitate", arată Marin Mrcela, preşedintele GRECO şi vicepreşedinte al Curţii Supreme a Croaţiei.

"Când analizăm măsurile de prevenire a corupţiei, trebuie să avem în vedere faptul că nu ar trebui să vedem lupta împotriva corupţiei ca separată sau chiar opusă independenţei judecătoreşti. Prima este esenţială pentru a doua şi invers. Ar fi o mare greşeală să credem că independenţa judecătorească poate fi limitată sub pretextul combaterii corupţiei în sistemul judiciar", a precizat preşedintele GRECO.

Domnia sa a arătat că printre situaţiile semnalate mai des anul trecut s-au numărat la nivel european atacarea sistemului judiciar şi a legislaţiei, folosirea acestora în scopuri politice partizane, reducerea la tăcere a jurnaliştilor sau a opozanţilor ori hărţuirea acestora, răspândirea ştirilor false.

"În ceea ce priveşte cadrul anticorupţie, conform raportului din 30 septembrie 2020 privind statul de drept - document întocmit de Comisia Europeană, mai multe state membre au adoptat noi strategii anticorupţie sau le-a revizuit pe cele existente. Aceste strategii trebuie să fie implementate eficient şi monitorizate continuu, pentru a se asigura că se realizează progrese reale pe teren. În unele state membre, au fost introduse măsuri pentru consolidarea capacităţii instituţionale de a combate corupţia şi pentru a reduce obstacolele din calea urmăririi penale eficiente Dar monitorizarea noastră arată, de asemenea, îngrijorări în mai multe state membre cu privire la eficacitatea anchetei, urmăririi penale şi judecării corupţiei", susţine, în raportul GRECO, Didier Reynders, comisarul european pentru justiţie.

În raportul GRECO se mai arată că, de mai bine de un an, guvernele au trebuit să pună în aplicare măsuri de urgenţă care să implice concentrări de puteri şi derogări de la drepturile fundamentale, măsuri care merg mână în mână cu riscuri de corupţie care nu ar trebui subestimate. Aceste riscuri pot fi deosebit de pronunţate în ceea ce priveşte sistemele de achiziţii publice, atunci când este vorba despre probleme precum conflictele de interese şi lobby-ul.