Raport: Declin catastrofal al biodiversităţii globale

Specialiştii WWF avertizează că suntem în pragul celei de-a şasea extincţii în masă a biodiversităţii, o extincţie care, de această dată, este cauzată de activităţile umane. În acest context, deciziile luate la nivel global în următorii cinci ani sunt cruciale pentru viitorul planetei. Deja, defrişările globale s-au intensificat în 2023, în ciuda angajamentelor de a opri degradarea pădurilor până la sfârşitul deceniului.

Populaţiile de specii sălbatice de pe întreaga planetă au suferit un declin şocant de 73% în doar 50 de ani, potrivit ultimului Raport Planeta Vie publicat de WWF. Această pierdere dramatică semnalează atingerea celui mai ridicat nivel al degradării naturii în era Antropocenului, alimentând îngrijorările cu privire la viitorul vieţii pe Pământ.

• America Latină şi Caraibe: un declin devastator

Cele mai afectate regiuni sunt America Latină şi Caraibe, unde populaţiile de animale sălbatice au scăzut cu 95%, urmate de Africa (-76%) şi Asia-Pacific (-60%). Cauzele principale includ defrişările masive pentru agricultură şi producţia alimentară, supraexploatarea resurselor naturale, răspândirea speciilor invazive şi bolile. De asemenea, schimbările climatice exacerbează această criză, în special în regiunile tropicale.

• "A şasea extincţie în masă"

• România: un peisaj ecologic în pericol

La nivel naţional, WWF România atrage atenţia asupra unor probleme grave care contribuie la degradarea biodiversităţii. Utilizarea excesivă a pesticidelor, agricultura intensivă, tăierile ilegale şi braconajul sunt doar câteva dintre ameninţările care pun în pericol specii emblematice şi ecosisteme fragile. Mai mult, recent adoptata lege care permite vânătoarea de trofee pentru specia urs ridică îngrijorări serioase privind protecţia faunei sălbatice. Un alt pericol major este infrastructura nesustenabilă care ignoră impactul pe termen lung asupra mediului. De exemplu, marile proiecte de infrastructură de pe Dunăre ameninţă eforturile de restaurare a populaţiilor de sturioni. WWF România, prin programele sale de conservare, intenţionează să elibereze 900.000 de pui de sturioni în următorii patru ani, dar viitorul acestei specii rămâne incert.

• Ecosistemele de apă dulce: cel mai mare declin

Raportul Planeta Vie evidenţiază un declin de 85% al populaţiilor din ecosistemele de apă dulce, urmate de cele terestre (-69%) şi marine (-56%). Aceste ecosisteme nu mai pot furniza serviciile esenţiale de care depinde omenirea - apă curată, aer proaspăt, soluri fertile şi capacitatea de stocare a carbonului. Degradarea ireversibilă a unor ecosisteme, precum pădurea amazoniană sau recifele de corali, ar putea declanşa efecte de domino, punând în pericol securitatea alimentară globală şi mijloacele de trai ale milioane de oameni.

• O cale de redresare

WWF pledează pentru soluţii bazate pe natură (NbS), cum ar fi restaurarea pădurilor, zonelor umede şi a recifelor de corali. Aceste măsuri pot juca un rol crucial în combaterea schimbărilor climatice şi în protejarea biodiversităţii. În România, WWF se implică activ în dezvoltarea noului Cod Silvic şi în identificarea zonelor cu valoare ridicată de conservare, cu scopul de a proteja 10% din suprafaţa împădurită a ţării. În plus, organizaţia susţine restaurarea zonelor umede de-a lungul Dunării şi Deltei, unde 85% din luncă şi o treime din Deltă au fost pierdute în ultimii 100 de ani. Prin lucrări de reconstrucţie ecologică şi printr-un dialog deschis între autorităţi şi comunităţile locale, România are o şansă reală de a repara o parte din daunele provocate de om. În ciuda perspectivelor sumbre, există încă speranţă. Eforturile de conservare au dat roade în anumite cazuri, cum ar fi creşterea populaţiei de zimbri din Carpaţii de Sud-Vest. Însă astfel de succese izolate nu sunt suficiente pentru a inversa tendinţele globale. WWF subliniază că măsurile luate în următorii cinci ani vor fi decisive pentru viitorul vieţii pe Pământ. Crizele legate de pierderea biodiversităţii şi schimbările climatice sunt interconectate şi necesită soluţii urgente şi coordonate. Raportul Planeta Vie 2024 este un apel de urgenţă pentru guverne, corporaţii şi cetăţeni să acţioneze acum pentru a proteja biodiversitatea şi a combate schimbările climatice. Viitorul planetei şi al generaţiilor viitoare depinde de deciziile şi acţiunile din prezent.