Aproximativ 90% din participanţii la studiul EY "Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc 2013" consideră că accesul la finanţare al antreprenorilor tineri (de sub 40 de ani) este dificil sau foarte dificil.
În general, adunând programele oferite de Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, din cadrul Ministerului Economiei, se ajunge la un ajutor de stat nerambursabil agregat pentru sprijinirea generării şi dezvoltării IMM-urilor de 73 milioane euro pentru 2014, conform datelor oficiale primite de la instituţie pentru studiul EY - Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc 2013. "Iar dacă din această sumă scădem programul Schema de minimis, care anul trecut nu s-a implementat, ajungem la un ajutor nerambursabil al statului român (şi al statului Elveţian prin Programul Elveţiano-Român pentru IMM-uri) de aproximativ 17,3 milioane euro pentru anul 2014. În 2014 se estimează deci că vor fi ajutaţi 2.315 antreprenori, cu 13% mai puţini decât în 2013", conform aceluiaşi studiu.
Programele cu numărul cel mai mare de beneficiari vor fi Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri - cu 493 de beneficiari, Schema de minimis - cu 555 firme beneficiare şi Programul Mihail Kogălniceanu - cu 400 de beneficiari. Cea mai cunoscută schemă pentru întreprinzătorii aflaţi la început de drum este cea pentru tinerii întreprinzători, care, în 2014, va avea un buget redus cu aproximativ 700 mii euro, ridicându-se în total la aproximativ 4,7 milioane euro şi cu beneficiari estimaţi de DGIMMC în scădere de la 576 în 2013 la 493 în 2014, adică minus 14%.
Datorită situaţiei economice instabile cauzate de Marea Recesiune, a apărut conceptul de crowdfunding, ceea ce înseamnă că îţi poţi finanţa afacerea de la zeci, sute sau chiar mii de "donatori" de sume mici care îţi văd proiectul pe net şi vor să te ajute să îl transformi în realitate, însă, din păcate, nici soluţia crowdfunding-ului nu este foarte accesibilă antreprenorilor români, cu excepţia situaţiei în care gândesc un produs/serviciu cu piaţă mondială pentru a fi interesant pentru crowdfunderii de pe site-uri internaţionale.
Judit Katona, fondator al site-ului de crowdfunding creştemidei.ro, estimează pentru studiul EY "Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc 2013" că întreaga piaţă locală de crowdfunding se ridică, în acest moment, la 100.000 euro - ceea ce ar putea reprezenta, probabil, o primă rundă de finanţare pentru un proiect de tehnologie în străinătate, de exemplu. Crowdfunding-ul românesc trebuie dezvoltat în continuare, dar potenţialul pieţei e greu de estimat, date fiind, din nou, limitările financiare ale pieţei locale.
"O altă soluţie ar fi angel investors. Aceştia sunt foşti antreprenori sau antreprenori activi care sunt dispuşi să investească în companii la început de drum. Dar, aşa cum statul român şi românul de rând nu au bani pentru investiţii în antreprenori, nici antreprenorii români nu au, de multe ori, timp, bani şi disponibilitate pentru a se implica în astfel de proiecte", potrivit EY.
"Mai sunt, bineînţeles, şi fondurile europene dar, din păcate, intenţiile bune nu sunt dublate de multe ori de efecte vizibile, pur şi simplu pentru că în Uniunea Europeană nu există pragmatismul şi spiritul de iniţiativă necesare, iar de la idee la proiecte UE viabile de sprijinire a antreprenorilor e cale lungă", adaugă EY.