RAPORT EY: "Tendinţele în taxarea averilor vizează creşterea gradului de conformare voluntară a celor cu averi mari"

Persoanele cu averi mari au început să înţeleagă că relaţiile cu autorităţile fiscale trebuie să devină mult mai elaborate faţă de trecut, arată un comunicat ce prezintă rezultatele raportului "Wealth under the spotlight" întocmit de Erst&Young.

Sursa mai arată că autorităţile fiscale au demonstrat în cele mai multe cazuri că doresc să dezvolte o comunicare mult mai transparentă cu contribuabilii, având ca rezultat o utilizare mai bună a resurselor şi timpului fiecăruia. Raportul a fost întocmit pe fondul schimbărilor accelerate ale politicilor fiscale şi al creşterii nemulţumirii din partea contribuabililor faţă de excesele din sistemul fiscal.

"Criza financiară a determinat o schimbare în abordarea autorităţilor fiscale faţă de persoanele cu averi mari. Mai mult, şi acestea din urmă au devenit conştiente de responsabilităţile tot mai multe şi mai complexe cu privire la aspectele fiscale care se impun pentru averile deţinute", mai notează analiştii E&Y.

Analiza identifică zece acţiuni pe care persoanele cu averi mari le pot implementa pentru gestionarea mai eficientă a acestora:"dezvoltarea şi actualizarea «filozofiei fiscale» personale; colaborarea cu o echipă fiscală bine pregătită; evaluarea corectă şi exhaustivă a situaţiei fiscale personale prezente; încorporarea «abordării de management al riscului fiscal» în toate tranzacţiile sau deciziile; vigilenţă şi pro-activitate în evaluarea impactului politicilor fiscale asupra circumstanţelor personale; exigenţă în îndeplinirea tuturor obligaţiilor fiscale - nu doar depunerea declaraţiilor fiscale, dar şi celelalte acţiuni legate de conformarea voluntară; înregistrarea minuţioasă a deplasărilor efectuate, din perspectiva implicaţiilor asupra rezidenţei fiscale; atenţie deosebită în ceea ce priveşte conformarea voluntară; planificarea minuţioasă a afacerilor fiscale pe termen lung; controlul asupra afacerilor fiscale şi nu vice-versa".

Ritmul rapid al globalizării şi creşterea conectivităţii - generată de inovaţiile din tehnologie şi comunicaţii - demonstrează că modelele actuale diferă semnificativ faţă de cele care au fost considerate, pe termen lung, ca norme internaţionale, potrivit EY.

"Volumul mare de modificări fiscale - ca răspuns la criza economică globală - continuă să genereze politici fiscale mai bine orientate, selective şi mai nuanţate în multe ţări din întreaga lume, chiar dacă majoritatea economiilor continuă să se lupte cu datorii mari şi bugete austere. Întrucât există destule nemulţumiri din partea contribuabililor, autorităţile fiscale naţionale încearcă să uniformizeze procedurile pentru a reduce diferenţele dintre regimurile fiscale şi pentru a creşte gradul de colectare a taxelor. Volumul deja mare al schimbului de informaţii fiscale este în creştere şi va creşte exponenţial în următorii ani, ceea ce impune o abordare transparentă asupra fiscalităţii la nivel mondial.

Indiferent de cât de bine sunt poziţionate ţările pentru a realiza schimbări structurale, vom asista în viitor la o preocupare universală pentru o aplicare mai strictă a legislaţiei fiscale în vigoare, dând naştere multor controverse şi dispute în întreaga lume.

A te conforma legilor fiscale tot mai complexe nu poate presupune din partea contribuabililor sau autorităţilor fiscale o interpretare «albă» sau «neagră» a acestora. Mai mult, atunci când autorităţile fiscale se grăbesc în a lua o decizie, aceasta de regulă nu va mulţumi şi contribuabilul. De aici şi, numărul mare al amenzilor aplicate greşit de autorităţile fiscale sau al erorilor procedurale tot mai des invocate de contribuabili în litigiile pe care le au cu acestea", arată raportul.

Claudia Sofianu, Senior Manager, Coordonator al specializării "Impozit pe venit şi Contribuţii sociale" explică: "La acest moment, în pofida cotei de impozit pe venit redusă, România nu este una dintre jurisdicţiile «preferate» de către persoanele fizice străine, de exemplu în vederea stabilirii rezidenţei fiscale şi impozitării veniturilor mondiale. Programul local de verificare a persoanelor fizice cu averi mari a fost lansat în 2011, când au fost aprobate primele măsuri legislative necesare funcţionării organismului specializat din cadrul Direcţiei de Verificări Fiscale. Sunt astfel vizate persoanele care, conform analizelor autorităţilor fiscale, declară venituri mai mici decât au în realitate. Verificarea se face în cazurile în care, după estimarea situaţiei fiscale de către inspectori, se constată că între veniturile reale şi cele declarate ar putea fi o diferenţă mai mare de 10%, dar nu mai mică de 50.000 lei.

În prezent, în grupul-ţintă sunt încadrate aproximativ 400 de persoane, cu averi de peste 20 milioane de Euro. Din declaraţiile făcute de reprezentanţii Direcţiei de Verificări Fiscale, în paralel cu derularea programului la nivelul grupului-ţintă, se doreşte şi declanşarea unuia nou, mai extins, pentru aproximativ 4.800 persoane, vizându-se în primul rând creşterea gradului de conformare voluntară din partea contribuabililor în cauză".

Raportul este realizat în baza analizelor făcute de către departamentul "Private Client Services" al EY Global.