Raportul de ţară este văzut diferit de politicienii noştri

Astăzi va fi citit în plenul Parlamentului European, Raportul de ţară elaborat de Comisia Europeană care va arăta progresele făcute de ţara noastră şi de Bulgaria pe drumul de integrare în UE.

Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn va prezenta raportul prin comparaţie cu rezultatele celui precedent, din octombrie 2005. Deşi raportul poate impune, teoretic, condiţii suplimentare odată cu aderarea la 1 ianuarie 2007 sau poate chiar amîna integrarea pentru anul 2008, reprezentanţii partidelor de la guvernare nu întrevăd astfel de piedici.

Teodor Meleşcanu, senator PNL, ne-a spus că este convins că data de aderare nu va fi modificată şi că aceasta va fi 1 ianuarie 2007, adăugînd că "raportul va prezenta obiectiv evoluţiile importante înregistrate de România". Domnia sa ne-a spus că, după ce a văzut raportul (n.n. - înainte de prezentarea oficială), a constatat că au rămas doar probleme tehnice de rezolvat, precum funcţionarea Agenţiei de plăţi în agricultură, ecarisajul animalelor moar-te, siguranţa alimentelor şi informatizarea colectării TVA-ului. Cu toate acestea, problemele rămase nu sînt foarte dificil de rezolvat deoarece "cu ele s-au confruntat şi ţările care au aderat la UE în ultimul val", potrivit lui Teodor Meleşcanu.

Tot optimist în privinţa rezultatelor prezentate în raportul de ţară s-a arătat şi Bogdan Ciucă, purtătorul de cuvînt al PC. Domnia sa ne-a spus că "singurele condiţii pe care Uniunea Europeană ni le va impune vor fi cele de care ţara noastră are cunoştinţă de cînd a început procesul de integrare". Reprezentantul PC crede că problemele însă abia vor începe după 1 ianuarie 2007 deoarece "trebuie să adaptăm mediul de afaceri şi modul de lucru la unul european", amintind că 2.300 de unităţi de producţie din ţara noastră încă nu corespund standardelor UE. Mediul de afaceri trebuie susţinut în opinia deputatului conservator prin scutirea de impozit pe profitul reinvestit. Totodată, domnia sa a amintit că efortul financiar de 1,4 miliarde euro care va trebui suportat de ţara noastră odată cu integrarea va fi foarte împovărător. Aceasta deoarece în primul an după integrare acest efort va fi mai mare decît banii care vor veni din UE.

Soluţia pe care o dezbat conservatorii cu reprezentanţii mediului de afaceri în privinţa susţinerii eforturilor de aderare este impozitarea cu 3% a profitului marilor companii. "Persoanele sărace sau pensionarii nu ar trebui să suporte foarte mult costurile integrării căci şi aşa li se aplică suficiente taxe, în timp ce multinaţionalele, companiile mari sau sistemul bancar care au cifre de afaceri mai bune chiar decît ţările din UE pot susţine acest efort", a afirmat Bogdan Ciucă.

Pe de altă parte, Cristian Diaconescu, purtătorul de cuvînt al PSD, ne-a declarat că deşi va fi recomandată ca dată de aderare a României şi Bulgariei 1 ianuarie 2007, raportul va introduce condiţii pe care ţara noastră trebuie să le îndeplinească pînă la raportul din noiembrie. Reprezentantul PSD a mai adăugat că "dincolo de problemele din agricultură şi taxarea financiară, au mai rămas probleme nerezolvate în justiţie şi securizarea frontierelor", adăugînd că "ceea ce a fost marcat cu steguleţe roşii va rămîne în continuare de rezolvat".

Raportul din octombrie 2005 identifică 14 aspecte care aveau "steguleţe roşii", iar acum guvernanţii speră ca acestea să rămînă doar patru, dintre care trei doar în agricultură. Marele cîştigător însă în procesul de integrare pare să fie Justiţia care prin impunerea unor măsuri precum: reguli pentru declaraţiile de avere, proiectul de lege pentru funcţionarea partidelor politice sau crearea Departamentului Naţional Anticorupţie a recuperat mult din deficitul de imagine avut de ţara noastră în Europa.