RAPORTUL MCV: "Atacurile politice la adresa judecătorilor şi procurorilor rămân o problemă"

Actualizare 21:45 Tiberiu Niţu: Raportul subliniază eforturile procurorilor pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate în cadrul MCV

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Tiberiu Mihail Niţu, apreciază că Raportul Comisiei Europene, precum şi Raportul tehnic care îl însoţeşte, reprezintă o evaluare obiectivă şi o analiză riguroasă a activităţii Ministerului Public, subliniind eforturile procurorilor pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate în cadrul MCV.

Potrivit unui comunicat al PÎCCJ remis redacţiei, procurorul general constată că Raportul tehnic detaliază principalele eforturi şi realizări ale Ministerul Public în anul 2014, evidenţiind demersurile concrete realizate în vederea consolidării sistemului judiciar.

Documentul remarcă rezultatele obţinute în lupta împotriva corupţiei de către Direcţiei Naţionale Anticorupţie, structură care, în anul 2014, a înregistrat semnificative progrese. De asemenea, sunt consemnate şi progresele de la nivelul celorlalte structuri şi unităţi de parchet pentru combaterea aceluiaşi fenomen; în acest sens, se arată că procurorul general a făcut din lupta împotriva micii corupţii o prioritate în activitatea parchetelor şi este apreciată identificarea zonelor principale de acţiune (corupţia din sănătate, din sistemul asigurărilor sociale şi de sănătate şi din domeniul achiziţiilor publice), precum şi demararea de investigaţii în aceste direcţii.

Raportul acordă o deosebită importanţă experienţei legate de implementarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, chestiune care a constituit, de altfel, una dintre principalele preocupări ale Ministerului Public în anul 2014. Documentul confirmă, totodată, că procurorii nu au întâmpinat dificultăţi în aplicarea noilor coduri în materie penală, că noile instituţii au fost bine receptate şi utilizate de către procurori, că la nivelul tuturor unităţilor de parchet s-au găsit soluţiile organizatorice pe care noile reglementări le reclamau şi că aplicarea lor unitară a beneficiat de îndrumare din partea conducerii Ministerului Public. Astfel, aceasta a încurajat aplicarea noilor instituţii, cum ar fi principiul oportunităţii, a răspuns centralizat problemelor punctuale ridicate de procurorii de la unităţile subordonate şi a elaborat recomandări, contribuind astfel şi la asigurarea unei practici unitare - obiectiv, de asemenea, important al domeniului justiţiei.

În acelaşi context, Raportul menţionează şi înfiinţarea Serviciului de îndrumare şi control, precum şi activitatea de monitorizare şi coordonare a practicii pe care acesta este chemat să o desfăşoare în privinţa noilor instituţii procesual-penale.

Totodată, în raport se regăsesc şi referiri pozitive la măsurile pe care conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie înţelege să le promoveze pentru creşterea eficienţei activităţii unităţilor subordonate de parchet, cum ar fi reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii.

Raportul remarcă, de asemenea, implicarea conducerii Ministerului Public în demersurile privind modificarea legislaţiei referitoare la răspunderea ministerială şi imunitatea parlamentară, pentru a institui proceduri mai rapide şi eficiente care să permită desfăşurarea în condiţii optime a proceselor penale.

Raportul tehnic urmează a fi supus unei analize aprofundate, din fiecare secţiune se vor extrage concluziile şi recomandările care implică activitatea procurorilor şi se vor lua măsuri în vederea implementării acestora.

(E.D.)

---

Actualizare 19:35 Iohannis: "Am luat act de criticile şi încurajările CE"

Raportul MCV, dat publicităţii astăzi este preponderent pozitiv şi cu siguranţă progresele României sunt importante şi se înscriu într-un trend ascendent, a spus astăzi, în cadrul unei declaraţii de presă, preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit domniei sale e nevoie de o accelerare a eforturilor pentru a asigura lupta împotriva corupţiei, în primul rând pentru cetăţenii români.

"Am luat notă de observaţiile critice formulate de UE. Este datoria instituţiilor şi a oamenilor poltiici să ţină cont de aceste constatări, pentru a elimina semnele de întrebare care mai planează asupra Parlamentului şi a clasei politice. Voinţa politică trebuie probată prin fapte în mod constant şi în raport cu angajamentele.

Am luat act şi de încurajările CE privind procesul de reformă", a spus Klaus Iohannis, în faţa presei.

Acesta a menţionat că garantarea statului de drept a independenţei jujstiţiei şi sprijinirea luptei împotriva corupţiei sunt obiective majore ale mandatului său.

Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, la consultările de miercuri cu partidele politice, despre accelerarea procedurilor pentru încuviinţarea arestărilor, despre votul românilor din diaspora, despre legislaţia privind alegerile şi finanţarea partidelor, a mai declarat şeful de stat în declaraţia de presă de la Palatul Cotroceni.

"După cum ştiti, reforma instituţiilor politice este una dintre priorităţile mandatului meu şi primul pas în reforma clasei politice.

Este momentul să trecem la o nouă etapă a democraţiei româneşti. Această nouă etapă ar trebui să însemne o resetare a sistemului şi o creştere a încrederii cetăţenilor în instituţiile democratice.

Participarea este prima direcţie şi mă refer la asigurarea condiţiilor pentru ca toţi românii să voteze, dar şi la încurajarea participării la vot în general. Să aducem oamenii mai aproape de politică.

Integritatea, înţeleasă nu în senul juridic, ci în ceea ce priveşte mediul de lucru - transparenţă, finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale. Dacă vrem ca oamenii să aibă încredere în noi, trebuie să funcţionăm noi", a mai spus Iohannis.

Totodată acesta a menţionat că a ascultat opinia partidelor cu privire la nefericita ordonanţă 55, referitoare la migraţia aleşilor locali. De asemenea, o temă importantă a fost accelerarea procedurilor pentru cererile de încuviinţare a arestărilor.

"Am propus un calendar concret, până la finele primei sesiuni parlamentare am convenit să avem o soluţie legislativă pentru votul românilor din diaspora, legislaţia privind alegerile locale şi parlamentare, legislaţia partidelor şi cea privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale.

A finaliza la timp aceste proiecte este un angajament pe care partidele nu îl fac în raport cu mine, preşedintele, ci în raport cu electoratul, care aşteaptă aceste soluţii", a transmis preşedintele.

(Elena Deacu)

---

Actualizare 15:56 MCV: "Numirea noului şef al DIICOT, un test pentru independenţa justiţiei"

Numirea unui nou procuror-şef al DIICOT va fi un test pentru independenţa justiţiei, după arestarea Alinei Bica, susţin autorii raportului MCV, care, totuşi, remarcă faptul că, anul trecut, nu au fost făcute, la cerere, numiri de magistraţi la nivel înalt.

Numirea noului şef al DIICOT include "un puternic element politic", în ceea ce priveşte rolul pe care îl are Ministerul Justiţiei în această procedură. CSM lucrează, în prezent, la un amendament legislativ care să schimbe această situaţie şi să alinieze procesului de numire a procurorilor la acela de desemnare a judecătorilor, în concordanţă cu recomandările Comisiei de la Veneţia.

Dacă pasul va fi parcurs, următoarea etapă ar fi ca Guvernul să facă o propunere Parlamentului în acest sens Anul 2015 oferă ţării noastre o oportunitate importantă ca să se angajeze pe deplin în materie de nominalizări transparente şi bazate pe merit, în condiţiile în care în 2016 este aşteptată o serie de numiri pentru poziţii-cheie în sistemul judiciar, menţionează Comisia Europeană.

---

Actualizare 15:21 DNA: "Raportul MCV reconfirmă calitatea activităţii DNA"

Raportul Comisei Europene reconfirmă calitatea activităţii desfăşurate de DNA, remarcă diversitatea investigaţiilor de corupţie desfăşurate în 2014, la toate nivelurile funcţiei publice şi implicând persoane publice din diferite partide politice, şi subliniază sporirea încrederii publice tradusă într-un număr tot mai mare de sesizări primite de la cetăţeni, susţin procurorii.

Direcţia Naţională Anticorupţie menţionează că MCV consemnează faptul că au fost trimise în judecată peste 1.000 de persoane, între care 8 parlamentari, 2 prefecţi, 7 preşedinţi de consilii judeţene. Raportul notează o creştere a numărului cazurilor de corupţie în rândul magistraţilor, adăugând că este o formă extrem de corozivă de corupţie. Astfel, au fost deferiţi justiţiei 23 de judecători şi 12 procurori dintre care şase cu funcţii de conducere, informează anchetatorii anticorupţie, într-un comunicat trimis astăzi redacţiei.

Raportul insistă că aceste ultime cifre nu reflectă o creştere a corupţiei în magistratură, ci întărirea capacităţii DNA de a identifica asemenea situaţii, precum şi dorinţa cetăţenilor de a se implica în semnalarea lor, punctează Direcţia Naţională Anticorupţie.

Tendinţa pozitivă s-a menţinut şi în ceea ce priveşte numărul şi funcţiile persoanelor condamnate în cauze de corupţie ale DNA. Astfel, între cele peste 1.000 de persoane condamnate în cursul anului 2014, se află un prim-ministru, miniştri, parlamentari, judecători, procurori şi primari, precum şi personalităţi influente din lumea afacerilor, se mai arată în comunicat.

"Ca expresie a întăririi încrederii publice în instituţie, la DNA s-au înregistrat aproape 5.000 de cazuri noi, ceea ce reprezintă a creştere accentuată în comparaţie cu anul precedent", punctează Direcţia.

DNA a acordat atenţie specială recuperării prejudiciilor în dosarele de corupţie, valoarea banilor şi a bunurilor sechestrate fiind de 200 de milioane de euro, între care 416 terenuri şi 93 de autoturisme. Instanţele au dispus, prin decizii de condamnare definitivă, confiscarea a circa 30 de milioane de euro, precum şi a unui mare număr de bunuri, în timp ce compensaţiile acordate părţilor civile au fost de 274 de milioane euro.

Totuşi, într-o perspectivă mai largă asupra combaterii corupţiei la nivel înalt, raportul notează unele dificultăţi. Pe de o parte, la solicitările DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari, răspunsul Parlamentului a părut arbitrar şi lipsit de criterii obiective. Pe de altă parte, rata de recuperare înregistrată de autoritatea competentă la executarea hotărârilor judecătoreşti este estimată la numai 5-15 % din activele care sunt obiectul unei hotărâri judecătoreşti, "ceea ce face ca sancţiunile aplicate să aibă caracter mai descurajator, iar victima (care este adesea statul, în cazurile de corupţie) să nu îşi recupereze pierderea suferită", notează procurorii.

Referitor la cadrul legislativ anticorupţie, raportul menţionează că intrarea în vigoare a noilor coduri, în 2014, a reprezentat o schimbare majoră pentru instituţiile anticorupţie, inclusiv DNA. Reprezentanţii instituţiei au atras atenţia asupra riscurilor că unele prevederi ar putea să afecteze eficienţa investigaţiilor şi au semnalat o serie de aspecte pentru a fi incluse în amendamentele la noilor coduri. Documentul Comisiei Europene remarcă faptul că prevederea din Codul de procedură penală privind controlul judiciar a fost declarată neconstituţională, aspect sesizat de către DNA. Ca urmare, prevederea a fost modificată în sensul introducerii unor limite ale perioadei pe care poate fi luată măsura controlului judiciar, transmit procurorii.

Raportul mai notează că DNA a menţinut o bună cooperare cu ICCJ, ANI, CSM, Poliţia şi Ministerul Justiţiei.

Ca un aspect deosebit, experţii CE au remarcat şi activitatea serviciilor teritoriale din DNA. Astfel, ca urmare a unei vizite făcute la Serviciul Teritorial Cluj, aceştia au constatat că o echipă mică, formată din 5 procurori, susţinuţi de ofiţerii de poliţie judiciară şi de SRI, a stabilit un parcurs substanţial, constând în cazuri cu un preşedinte de consiliu judeţean, un primar de municipiu, politicieni, persoane cu funcţii cheie în învăţământ şi oameni de afaceri proeminenţi.

Raportul Comisei Europene realizează, în mod periodic, o analiză obiectivă principalelor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar român, prin raportare la cele patru criterii stabilite, de comun acord cu autorităţile statului român, în MCV, conchide comunicatul DNA.

---

Actualizare 15:10 Iohannis: "E nevoie de continuarea eforturilor pentru combaterea corupţiei"

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, azi, referitor la raportul MCV, că ia act de observaţiile critice formulate, privind reticenţa Parlamentului de a aplica decizie ale CC sau utilizarea excesivă a Ordonanţelor, arătând că e nevoie de continuarea eforturilor pentru combaterea corupţiei, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

Preşedintele Iohannis "salută faptul că acest raport este unul predominant pozitiv, care arată că progresele identificate de Comisia Europeană în raportul precent s-au consolidat semnificativ".

Comunicatul arată că preşedintele Klaus Iohannis "ia notă de observaţiile critice formulate în raport, printre care cele referitoare la reticenţa din partea Parlamentului de a aplica decizii finale ale Curţii Constituţionale, la utilizarea frecventă a ordonanţelor de urgenţă, la respingerea de către Parlament a unor cereri de ridicare a imunităţii pentru parlamentari, fără criterii obiective în acest sens, la lipsa unor reguli clare care să asigure aplicarea rapidă a prevederilor constituţionale privind suspendarea miniştrilor sub acuzare sau a parlamentarilor care fac obiectul unei decizii negative de integritate sau a unei condamnări de corupţie, la expunerea la corupţie şi conflicte de interese a procedurilor de achiziţii publice".

De asemenea, Şeful Statului notează recomandările Comisiei Europene menite să asigure consolidarea procesului de reformă şi consideră că este nevoie de continuarea eforturilor pentru a asigura evoluţia ireversibilă a reformelor în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei, în primul rând în beneficiul societăţii româneşti şi al cetăţenilor români.

"Garantarea statului de drept, a independenţei justiţiei, precum şi sprijinirea luptei împotriva corupţiei reprezintă priorităţi majore ale mandatului domnului Preşedinte Klaus Iohannis", mai transmite preşedintele Klaus Iohannis.

Potrivit sursei, preşedintele României ia notă de faptul că acest raport este al doilea consecutiv pozitiv, progresele ţării noastre în îndeplinirea obiectivelor MCV înscriindu-se pe o linie evident ascendent".

În plus preşedinte Klaus Iohannis "consideră că prin concluziile raportului se evidenţiază faptul că obiectivele majore ale reformei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei sunt, în mare măsură, asumate la nivelul societăţii româneşti, iar schimbările intervenite indică semne de sustenabilitate".

"Preşedintele României salută concluziile raportului care arată că activitatea principalelor instituţii judiciare şi de integritate în combaterea corupţiei a înregistrat o dinamică impresionantă şi a generat o încredere sporită a publicului în justiţie", mai notează comunicarea.

Preşedintele Iohannis apreciază constatările făcute de Comisia Europeană cu privire la profesionalismul sporit din sistemul judiciar românesc şi cu privire la voinţa de a proteja independenţa justiţiei într-o manieră mai consistentă.

(A.C.)

--------------

Actualizare 15:03 Raport MCV: "Atacurile politice la adresa judecătorilor şi procurorilor rămân o problemă"

Atacurile în mass media motivate politic la adresa judecătorilor şi a procurorilor au rămas o problemă anul trecut pentru ţara noastră, chiar dacă nu au fost pe o scală la fel de mare ca în 2012, transmite Comisia Europeană, în raportul MCV pentru România, publicat astăzi.

Aceste atacuri deseori au avut loc în legătură cu cazuri de corupţie în care au fost implicate persoane publice influente. Printre exemplele raportate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), se numără cazuri în care presa a publicat "neadevăruri demonstrabile" sau a proferat acuzaţii de corupţie la adresa unor magistraţi ori a familiilor acestora.

De asemenea, MCV aminteşte de cazurile în care Curtea Constituţională a României (CCR) a fost ţinta unor critici puternice din partea unor persoane publice.

---

Actualizare 14:25 Corina Creţu: "Raportul MCV, o încurajare ca România să continue consolidarea statului de drept"

Ţara noastră trebuie să considere raportul MCV drept o încurajare de a continua consolidarea statului de drept, susţine comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu, într-un comunicat trimis astăzi redacţiei.

Oficialul CE a declarat: "Salut aprecierea prim-vicepreşedintelui Timmermans că România se află pe drumul cel bun. Faptul că încrederea românilor în justiţie a crescut este o dovadă că acest mecanism îşi atinge obiectivele pentru care a fost creat. România trebuie să ia acest raport ca pe o încurajare de a continua pe drumul consolidării statului de drept".

În acest proces, fondurile de coeziune pot juca un rol foarte important în creşterea capacităţii instituţionale de luptă împotriva corupţiei, a mai spus Corina Creţu.

---

Actualizare 14:02 CE: Există în continuare o lipsă de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor

• Următorul raport MCV pentru România va fi prezentat, probabil, peste un an

Comisia Europeană (CE) a anunţat, azi, că există "în continuare o lipsă de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor", aspect care reprezintă "o sursă de îngrijorare".

"Există în continuare o lipsă de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alţi cetăţeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective şi de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticenţă în a aplica hotărârile judecătoreşti definitive sau deciziile Curţii Constituţionale", arată un comunicat emis de CE.

Următorul raport MCV pentru România va fi prezentat, probabil, peste un an, pentru a oferi Bucureştiului răgazul necesar pentru a putea da curs recomandărilor sale şi pentru evalua rezultatele tangibile obţinute.

"Consensul cu privire la necesitatea reformelor şi convingerea că progresele sunt tot mai solide câştigă din ce în ce mai mult teren, iar această tendinţă trebuie acum menţinută. Comisia aşteaptă cu interes să continue colaborarea strânsă cu România pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor MCV şi a monitoriza recomandările incluse în raportul adoptat astăzi. Următorul raport oficial va fi probabil prezentat în termen de aproximativ un an", arată un comunicat al CE.

Raportul evaluează progresele recente realizate de România, evidenţiind o serie de domenii în care s-au înregistrat progrese în mod constant, fapt care indică durabilitatea acestora. Acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de autorităţile cu responsabilităţi în materie de integritate în vederea combaterii corupţiei la nivel înalt şi-au menţinut "o dinamică remarcabilă", mai arată sursa citată.

Totodată, documentul precizează că persistă "un sentiment clar că progresele realizate trebuie consolidate şi construite pe baze şi mai sigure".

Experţii apreciază că, "deşi punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală) a demonstrat colaborarea pragmatică şi productivă dintre guvern şi sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluţionate".

Executivul de la Bruxelles consideră că procesul de monitorizare în cadrul MCV, oportunităţile oferite de fondurile UE şi dialogul constructiv cu Comisia şi cu numeroase state membre continuă să reprezinte "un sprijin valoros" pentru consolidarea reformelor în România.

"Până la publicarea unui nou raport, Comisia va monitoriza îndeaproape şi pe o bază permanentă progresele înregistrate, prin intermediul unor misiuni periodice, precum şi printr-un dialog frecvent cu autorităţile române şi cu alte state membre", precizează CE.

Raportul pentru Bulgaria notează că progresele înregistrate de această ţară sunt "lente", reformele fiind îngreunate şi de incertitudinile politice de la Sofia, unde s-au perindat trei guverne în ultima perioadă.

Următorul raport MCV pentru Bulgaria va fi tot peste un an.

(A.C.)

----------

Actualizare 13:52 Ponta: "Guvernul nu are nicio problemă privind raportul MCV, noi primim note bune, bineînţeles"

Guvernul nu are nicio problemă legată de raportul aferent Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), Executivul primind, "bineînţeles", note bune, a afirmat premierul Victor Ponta, în şedinţa de guvern, precizând că ministrul Justiţiei va prezenta ulterior punctul de vedere al Cabinetului.

(Alexandru Costea)

-------------

Actualizare 13:23 Timmermans: "România este pe drumul cel bun şi trebuie să se menţină pe această cale"

Ţara noastră este pe drumul cel bun şi trebuie să se menţină pe această cale, susţine prim-vicepreşedintele Comisiei Europene (CE), olandezul Frans Timmermans, adăugând că lupta anticorupţie rămâne cea mai mare provocare şi prioritate, conform unui comunicat publicat pe site-ul CE, înaintea publicării rapoartelor MCV pentru România şi Bulgaria.

Oficialul Comisiei Europene a declarat: "România este pe drumul cel bun şi trebuie să rămână pe această cale. Combaterea corupţiei reprezintă în continuare cea mai mare provocare şi cea mai mare prioritate. Salutăm progresele înregistrate pe parcursul anului trecut, care vor trebui confirmate în 2015. A crescut încrederea românilor în sistemul judiciar, în general, şi în urmărirea penală a cazurilor de corupţie, în special, pe fondul unei creşteri a nivelului de profesionalism al sistemului judiciar în ansamblul său. Continuând împreună în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare, care se bucură de sprijinul neechivoc al cetăţenilor, Comisia îşi va menţine sprijinul faţă de eforturile României de a obţine rezultate în ceea ce priveşte independenţa numirilor în funcţii de conducere din sistemul judiciar, finalizarea iniţiativelor legislative în curs şi combaterea sistematică a corupţiei".

---

Rapoartele Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru ţara noastră şi Bulgaria vor fi discutate, astăzi, în Colegiul comisarilor, şi vor fi publicate în aceeaşi zi, la ora 13:00 (ora României), a anunţat, ieri, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene (CE), Mina Andreeva, citată de presă.

Oficialul CE a afirmat: "Comisarii vor discuta mâine (astăzi - n.r.) ultimele evoluţii şi progrese în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei din Bulgaria şi România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare".

Raportul va fi dat publicităţii după încheierea reuniunii Colegiului Comisarilor.

Raportul MCV s-a aflat pe agenda discuţiilor pe care le-a avut, pe 19 şi 20 ianuarie, în Bruxelles, ministrul român al Justiţiei, Robert Cazanciuc, cu prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, cel care se ocupă de raport, precum şi cu comisarul pentru Justiţie, Vera Jourova. Înainte de această vizită, Cazanciuc declarase că vom avea un raport MCV pozitiv, pentru al doilea an consecutiv, potrivit evaluărilor făcute de autorităţile autohtone după discuţii cu oficiali ai CE şi ai statelor membre.

Demnitarul a explicat: "Evaluarea noastră în baza dialogului cu oficiali din cadrul Comisiei, cu oficiali din cadrul statelor membre arată că vom avea, pentru al doilea an consecutiv, un raport de ţară pozitiv. În fond, raportul de ţară nu face decât să reflecte starea de fapt existentă în România: un sistem judiciar independent, instituţii de aplicare a legii eficiente şi determinate să combată corupţia, un angajament ferm al Executivului de a susţine financiar sistemul de justiţie prin investiţii în instanţe şi parchete".

Cazanciuc a mai spus că ţara noastră este "un exemplu de bune practici în domeniul justiţiei", ca urmare a eficienţei combaterii corupţiei şi a implementării a trei noi coduri într-un singur an.

Întrebat dacă una dintre criticile raportului va avea în vedere blocarea unor anchete penale din cauza neridicării imunităţii unor parlamentari, Robert Cazanciuc a răspuns: "România este un exemplu pentru multe state europene în ceea ce priveşte combaterea corupţiei şi nu cred că se poate vorbi de o lipsă de voinţă în acest domeniu. Este regretabil că eforturile oamenilor care fac parte din sistemul judiciar, din instituţiile statului, ale fiecărui cetăţean din această ţară care plăteşte taxe şi impozite este pus într-o lumină nefavorabilă în anumite momente".

Pe 15 ianuarie, la Bruxelles, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că a discutat cu acesta despre MCV.

Oficialul român a relatat: "Domnul preşedinte m-a asigurat de tot sprijinul pentru România în chestiunea intrării României în spaţiul Schengen. Am discutat despre MCV, Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Peste câteva zile doar, vom avea un nou raport pe această speţă. Am căzut de acord că acest lucru ne încurajează să spunem că, în următorii ani, pe timpul mandatelor noastre, vom finaliza această procedură cu succes, fiindcă România a făcut progrese semnificative în consolidarea instituţiilor statului, în implementarea reformelor structurale, în consolidarea statului de drept şi consolidarea independenţei justiţiei. Am avut puncte de vedere, practic, identice în această chestiune".