Preşedinţia suedeză a UE, care va începe la 1 iulie, aşteaptă, în luna septembrie, rapoartele pe justiţie pentru România şi Bulgaria, şi consideră că mecanismul de cooperare şi verificare a fost "de ajutor" până acum, iar UE a învăţat să monitorizeze şi implementarea, nu doar adoptarea acquis-ului.
Ministrul de Externe al Suediei, Carl Bildt, şi ministrul Afacerilor Europene Cecilia Malmstrom, au prezentat, ieri, la Bruxelles priorităţile preşedinţiei UE pe care ţara lor o va prelua la 1 iulie. Întrebată dacă va susţine menţinerea mecanismului de cooperare şi verificare pentru Bulgaria şi România şi după următoarele rapoarte ale Comisiei Europene, Malmstrom a spus că deocamdată este prea devreme pentru a prefigura un răspuns.
Cecilia Malmstrom a declarat: "Rapoartele Comisiei trebuiau să apară în iulie şi înţeleg că au fost puţin amânate până în luna septembrie. Vom lucra îndeaproape cu Comisia pentru a vedea evaluarea şi raportul din septembrie şi pentru a avea un dialog cum să procedăm mai departe. Cred că atât în România, cât şi în Bulgaria, există înţelegerea că acest mecanism a fost de ajutor până acum în procesul de reformă. Este însă prea devreme să spunem cum vom continua".
În contextul extinderii în Balcanii de Vest, ministrul Bildt a spus că una din lecţiile pe care le-a învăţat UE cu aderările anterioare în domeniul statului de drept, corupţiei şi transparenţei este să urmărească şi implementarea, nu doar adoptarea legislaţiei comunitare.
Întrebat dacă preşedinţia suedeză va avea standarde mai stricte în acest domeniu, atât faţă de ţările candidate, cât şi Bulgaria şi România, Bildt a răspuns: "Standardele pe care le vom susţine sunt cele ale Uniunii, noi vom fi preşedinţia UE. Şi veţi vedea că Executivul va urmări cu diligenţă aceste probleme".