Rata şomajului a continuat să scadă în septembrie, spre minimul din mai

Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat vineri datele cu privire la dinamica pieţei forţei de muncă în septembrie şi primele nouă luni ale anului curent, iar datele indică scăderea ratei şomajului pentru a doua lună consecutiv, în septembrie, la 5,2% de la 5,3% în august.

Evoluţia a fost determinată de declinul ratei şomajului la bărbaţi de la 5,9% în august la 5,7% în septembrie, cel mai redus nivel din luna iunie, pe fondul ameliorării activităţilor în ramurile intensive în capital, inclusiv industria, după cum notează Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania. Pe de altă parte, rata şomajului la femei s-a majorat de la 4,5% în august la 4,6% în septembrie, maximul din iunie, pe fondul persistenţei crizei sanitare.

"Statisticile indică scăderea ratei şomajului pentru a doua lună consecutiv în septembrie, evoluţie care confirmă intrarea într-un nou ciclu economic, perspectivă susţinută de implementarea unui mix relaxat, fără precedent, de politici economice pe plan intern şi la nivelul Uniunii Europene", notează Rădulescu.

Practic, conform datelor INS, numărul de şomeri (15-74 ani) s-a redus în septembrie cu un ritm lunar de 1,6% la 471.3 mii, minimul din luna mai încoace.

"Dinamica anuală a persistat însă în teritoriu pozitiv pentru a opta lună la rând (28,2%) şi s-a situat la 25,3% în primele nouă luni din 2020, ca urmare a incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc fără precedent în perioada postbelică. (...) Astfel, în primele nouă luni din 2020, rata medie a şomajului a înregistrat un nivel de 4,9%, în creştere cu un punct procentual an/an. Se evidenţiază majorarea ratei şomajului la bărbaţi cu 1,13 puncte procentuale an/an la 5,4%. De asemenea, rata şomajului la femei a urcat cu 0,83 puncte procentuale an/an la 4,3%", mai adaugă Rădulescu.

Şi ministrul Finanţelor a comentat vineri datele privind şomajul, Florin Cîţu notând, printre altele, faptul că guvernul va continua plata şomajului tehnic pentru domeniile de activitate unde deciziile Guvernului a perturbat activitatea.

"INS a publicat datele privind şomajul iar septembrie este încă o lună în care şomajul a scăzut, ceea ce arată că, şi cu acest şoc negativ violent, am reuşit să creeăm câteva locuri de muncă. Este rău (ca situaţie economică generală - n.r.), dar ne îndreptăm către locul unde speram să fim la finalul anului (din punct de vedere economic"), a spus Cîţu.

Estimările econometrice elaborate de Rădulescu indică poziţionarea ratei şomajului peste nivelul componentei structurale pentru a şaptea lună consecutiv în septembrie, pe fondul incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc. Conform previziunilor actualizate ale BT, rata medie anuală a şomajului ar putea înregistra un nivel de 4,8% în perioada 2020-2022.

Analiştii BCR anticipau o creştere "marginală" a ratei şomajului de la nivelul de 5,3% înregistrat în luna august.

"Credem că rata şomajului din prezent reflectă doar o parte a deteriorării pieţei muncii şi vedem posibile noi majorări ale acesteia în trimestrele următoare", mai adaugă analiştii BCR.

Perspectiva creşterii şomajului este valabilă şi pentru zona Euro, principalul partener economic al României, unde cele mai importante economii au impus măsuri restrictive în cadrul stării de urgenţă printre care şi un lockdown de o lună în Franţa. Ocuparea pe piaţa forţei de muncă a fost sprijinită de guvernele europene, inclusiv de cel român, prin plata şomajului tehnic astfel încât puterea de cumpărare a cetăţenilor şi cererea de bunuri şi servicii să nu scadă prea dramatic, fapt ce ar transforma şocul economic într-unul permanent.

Conform ministrului Florin Cîţu, România ar urma să primească circa 2 miliarde de euro, din cele 4,1 miliarde alocate prin instrumentul european SURE pentru sprijinirea piaţei muncii, până la finalul anului. Mai multe ţări europene, printre care şi Polonia, au primit deja sumele alocate.