Relaţiile dintre ţara noastră şi Franţa se află din 2005 într-un proces de deteriorare lent, dar sigur. Inexistenţa unui dialog constructiv între preşedinţii Băsescu şi Sarkozy, dovadă stau şi celebrele imagini de la sumit-ul NATO - noiembrie 2010 - când preşedintele francez a întrerupt nervos un început de discuţie, a contribuit din plin la acest lucru.
Există câteva evenimente, pornind de la expulzarea romilor şi până la mult discutatul contract cu EADS, care pot crea fundalul peste care sunt suprapuse imaginile surprinse în mai multe puncte vamale în ultimele zile. Cronologia evenimentelor este de asemenea foarte interesantă, fiecare acţiune a Parisului fiind urmată de un răspuns, la acelaşi nivel, al Bucureştiului.
• Expulzarea romilor
Dacă episodul "licuriciul cel mare" a fost consemnat dar nu contribuit la tensionarea excesivă a relaţiilor bilaterale, expulzarea romilor a reprezentat combustibilul turnat peste un foc mocnit.
Decizia Franţei de a repatria romii din România şi Bulgaria a stârnit vii discuţii în cadrul Uniunii Europene. În septembrie 2010, Comisia Europeană a ameninţat Franţa cu declanşarea unei proceduri de infringement, pentru a sancţiona expulzarea romilor, acuzând autorităţile franceze de duplicitate şi făcând o paralelă cu cel de-al Doilea Război Mondial. La summitul Uniunii Europene din septembrie 2010 cei doi preşedinţi au dis-cutat pe această temă, iar după ce Traian Băsescu a cerut respectarea statutului romilor de cetăţeni europeni a existat un schimb foarte dur de replici între Nicholas Sarkozy şi Jose Manuel Baroso, preşedintele Comisiei Europene.
• Centrala de la Cernavodă
Un alt punct sensibil în relaţiile dintre cele două state a fost reprezentat de construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă. În cele din urmă, invocând în primul rând condiţiile dure de reglementare din ţara noastră, dar şi situaţia economică, trei mari grupuri energetice europene au decis să se retragă din proiect. Printre ele se află şi GDF Suez, un grup franco-belgian. La scurt timp reprezentanţii Ministerului Economiei au anunţat că autorităţile discută cu companii din SUA, Canada şi Rusia posibilitatea ca aces-tea să preia acţiuni în firma care construieşte reactoarele nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă.
• Aderarea la spaţiul Schengen
Prietenia dintre cele două ţări de gintă latină s-a manifestat plenar şi în momentul în care Franţa a anunţat, prin secretarul de stat pentru afaceri Europene, Pierre Lellouche, că va face în aşa fel încât decizia europeană cu privire la intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen să nu fie luată până în vara lui 2011. Punctul de vedere al administraţiei de la Paris a fost tranşant, Pierre Lellouche a vorbit, în noiembrie anul trecut, despre problemele de "supravegherea reală şi eficientă a frontierelor exterioare ale UE" şi "lupta împotriva corupţiei". Printre altele, Lellouche a mai declarat: "Frontiera româno-moldovenească este în continuare controlată deficitar din cauza acordării cetăţeniei române moldovenilor, a < găurii neagre > reprezentate de teritoriul transnistrean separatist şi a nivelului de corupţie din Ucraina vecină".
• Contractul cu EADS
Răspunsul la atitudinea Franţei vizavi de aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen a venit extrem de rapid. La începutul acestui an, preşedintele Traian Băsescu a propus ca, dacă tot nu există o dată fixă de aderare, tranşa de 271 de milioane de euro prevăzută în bugetul pe 2011 pentru securizarea frontierei să nu fie plătită către grupul EADS, ci să fie redirecţionată către programele de sprijin al IMM-urilor. Pentru a înţelege mai bine dedesubturile aces-tei decizii prezentăm o scurtă istorie a contractului cu EADS, care a fost făcută de site-ul curs-deguvernare.ro. Este vorba de un contract pentru securizarea frontierelor, cu o valoare totală de aproape un miliard de euro atribuit unei firme franco-germane. EADS este un grup european ai cărui principali acţionari sunt companiile Sogeade, din Franţa, şi Daimler, din Germania. Începerea securizării frontierei a fost una din condiţiile obligatorii pentru aderarea României la UE şi, în perspectivă, întegrarea în zona Schengen. Contractul cu EADS pentru securizarea frontierei a fost semnat in 2004, pe ultimele luni ale guvernului Năstase, fără licitaţie, după o selecţie de oferte. Din partea română a fost semnat de generalul Toma Zaharia, la ceremonie au participat premierul Adrian Năstase şi cancelarul Gerhard Schroeder. Afacerea a trezit suspiciuni încă de la studiul de fezabilitate: firma germana Bearing Point a semnat contractul pentru realizarea acestuia pe data de 15 iulie 2004, iar a doua zi, pe 16 iulie, cu o rapiditate mai mult decât nemţească, punea deja pe masa autorităţilor de la Bucureşti studiul de fezabilitate pentru securizarea frontierelor unui stat ca România. Valoarea minimă a contractului pentru securizare era de 650 de milioane de euro, eşalonată pe mai mulţi ani, pe măsură ce erau achiziţionate bunurile şi serviciile, şi prevedea şi întreţinerea, după implementare, a sistemelor. Din această sumă, România urma să primească un sprijin de 460 de milioane din fondurile Phare şi din Facilităţile Schengen. În primăvara anului 2005, Vasile Blaga, ajuns ministru de interne, dă pe mâna Parchetului General şi PNA patru dintre generalii MAI implicaţi în încheierea contractului cu EADS, în frunte cu Toma Zaharia. S-a pus chiar problema rezilierii contractului cu EADS, dar cum să se rezilieze un contract la semnarea căruia a participat însuşi cancelarul unei ţări care urma să abă un cuvânt greu de spus în privinţa aderării de peste doi ani? Timp de cinci luni, sub presiunea timpului şi a Comisiei Europene, Ministerul de Interne renegociază şi modifică contractul cu EADS. Contractul scade cu 75 de milioane de euro. În martie 2009, Traian Băsescu ridică în CSAT problema contractului cu EADS. Şeful statului acuză o întârziere de câteva luni în derularea implementării programului de securizare a frontierei, spune că EADS a solicitat o creştere a preţului, şi cere guvernului să facă tot posibilul ca prima etapă a implementării să se încheie, potrivit calendarului, până în 2011, pentru a nu rata intrarea în Schengen. În august 2009 se renegociază contractul cu EADS, grupul mai obţine, printr-un addendum, la valoarea generală, încă 200 de milioane de euro pentru etapa întâi şi tensionează si mai mult relaţiile din coaliţia de guvernare: PDL acuză PSD că nu a informat CSAT, prin ministrul de Interne Dan Nica, despre renegociere şi semnare. Valoarea totală a contractului ajunge la 850 de milioane de euro. În 2010, pe fondul adâncirii crizei, suma de 200 de milioane cu care s-a suplimentat contractul pune în dificultate Ministerul de Interne: plăţile ar lăsa fără o finanţare previzibilă celelalte etape ale contractului - etapa a doua (2011-2013) şi etapa de întreţinere. Securizarea tehnică a frontierei este în grafic, din acest punct de vedere România poate adera la zona Schengen.
1. Profitori sau excroci?
(mesaj trimis de iuliu în data de 10.02.2011, 08:55)
Tarile din Schengen,cate miliarde de euro au facut profit prin privatizari dubioase?Vezi privatizarea Petorom,unele din Electrica etc.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Micul Titulescu în data de 10.02.2011, 09:08)
Din nefericire cele doua tari au in acelasi timp doi presedinti foarte, foarte ...nervosi! Acesta e un conflic din care noi cu siguranta vom avea de pierdut. Mult si ope termen lung.