Reabilitarea amenajărilor de irigaţii necesită investiţii de aproape un miliard de lei

• Fondurile sunt suficiente pentru circa 1,5 milioane de hectare

Costurile estimate până în 2013 pentru reabilitarea şi menţinerea în funcţiune a amenajărilor de irigaţii în vederea combaterii deşertificării şi diminuării efectelor secetei se ridică la aproape 955 milioane de lei. Banii sunt suficienţi pentru o suprafaţă de 1,5 milioane hectare, potrivit strategiei elaborate în domeniul îmbunătăţirilor funciare pentru perioada 2009-2013 de specialiştii Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF). Aceste sume sunt prevăzute pentru reabilitarea, modernizarea şi menţinerea în funcţiune a unui număr de 91 de amenajări de irigaţii ale ANIF.

Conform strategiei, suprafaţa amenajată pentru irigaţii cu posibilităţi de funcţionare se ridică la 1,507 milioane de hectare, din care 717.370 hectare necesită cheltuieli de funcţionare curentă, iar 789.778 hectarea cheltuieli de reparaţii pentru aducere la parametrii proiectaţi sau pentru reabilitare-modernizare. Potrivit Agerpres, pentru anul 2009, sunt prevăzute costuri de peste patru milioane de lei, pentru 2010 - 152,39 milioane de lei, 2011 - 168,04 milioane de lei, 2012 - 325,15 milioane de lei, iar pentru 2013 - 305,2 milioane de lei.

Strategia cuprinde şi realizarea unor amenajări noi pentru irigaţii cu alimentare din canalul magistral Siret-Bărăgan, suprafaţa care urmează a se amenaja ridicându-se la 73.470 hectare, în patru zone din Vrancea. Valoarea totală estimată în strategie se ridică la 1,57 miliarde lei până în anul 2013, cea mai mare sumă fiind alocată în 2012, circa 430 milioane de lei. Aceste sume nu includ şi costurile pentru realizarea canalului Siret-Bărăgan.

Conform strategiei în domeniul îmbunătăţirilor funciare pentru perioada 2009-2013, principalele probleme identificate în sector se referă la mentalitatea învechită a beneficiarilor, care consideră că statul este singurul factor responsabil cu administrarea amenajărilor de irigaţii, cu asigurarea fondurilor necesare şi cu preluarea riscurilor generate de exploatarea amenajărilor. De asemenea, strategia reflectă faptul că fărâmiţarea şi mărimea redusă a parcelelor cu folosinţă agricolă şi amplasarea necorespunzătoare a culturilor care favorizează practicarea unei agriculturi de subzistenţă are implicaţii negative din punct de vedere tehnic şi financiar în exploatarea, întreţinerea şi repararea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare.

Nu în ultimul rând, există inconveniente legate de o piaţă agricolă neconsolidată, de insuficienţa echipamentelor de udare şi distribuţia neuniformă a acestora în teritoriu, dar şi un interes redus în implementarea conceptului de amenajări de îmbunătăţiri funciare însoţite de amenajări silvice şi reticenţe din partea agricultorilor în orientarea planului de cultură către plante valoroase, care răspund bine la irigaţii şi care au desfacere imediat pe piaţa internă şi externă.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, până în prezent, doar 20% din cele 150 de milioane de lei alocate de la buget pentru irigaţii în anul 2009 au fost utilizate. Din cele 150 de milioane lei alocate, 100 de milioane lei sunt pentru întreţinerea şi paza sistemelor de irigaţii şi 50 de milioane de lei - subvenţie pentru transport şi energie electrică. De la 15 aprilie, au fost irigate 43.000 hectare culturi, din care 19.000 de hectare grâu. Ministerul a prelungit termenul de depunere a cererilor de finanţare de către utilizatori până la 30 aprilie 2009, astfel încât suprafaţa totală irigabilă, în prezent, a crescut de la 500.000 de hectare la 560.000 hectare