Comisia Europeană (CE) a prezentat, într-un comunicat de presă, o serie de principii comune aplicabile procedurilor de insolvenţă iniţiate la nivel naţional împotriva întreprinderilor aflate în dificultăţi financiare.
Obiectivul acestora este de a pune accentul pe încurajarea restructurării într-un stadiu incipient a întreprinderilor viabile, prevenindu-se astfel intrarea lor în insolvenţă, mai degrabă decât pe lichidarea întreprinderilor respective.
Având în vedere cele aproximativ 200.000 de întreprinderi din UE care riscă să intre în insolvenţă şi cele 1,7 milioane de persoane care riscă să îşi piardă locul de muncă în fiecare an ca urmare a acestei situaţii, Comisia doreşte să ofere întreprinderilor viabile şansa de a se restructura şi de a se menţine pe piaţă.
"Întreprinderile sunt indispensabile pentru crearea de prosperitate şi de locuri de muncă, dar să pui pe picioare o întreprindere şi să o menţii pe linia de plutire e greu, mai ales în contextul economic actual", a Viviane Reding, vicepreşedinte a Comisiei Europene şi comisarul UE pentru justiţie. "În condiţiile în care tot mai multe întreprinderi se confruntă cu dificultăţi financiare în Europa, trebuie să reconsiderăm felul în care abordăm problema insolvenţei societăţilor comerciale. Prima firmă producătoare de automobile a lui Henry Ford a intrat în faliment după 18 luni de activitate, însă acesta a ajuns mai târziu să înfiinţeze una dintre cele mai de succes societăţi din lume. Nu ar trebui să sufocăm inovarea - dacă la început un întreprinzător cinstit are parte de eşec, ar trebui să i se dea posibilitatea să încerce din nou. Normele noastre privind insolvenţa ar trebui să faciliteze un nou început", a adăugat aceasta.
Recomandarea Comisiei va contribui la instituirea unui cadru coerent pentru normele naţionale în materie de insolvenţă, cerând statelor membre:
1. să faciliteze restructurarea într-un stadiu incipient a întreprinderilor aflate în dificultăţi financiare , înainte de lansarea procedurii oficiale de insolvenţă şi fără proceduri lungi sau costisitoare, astfel încât să limiteze recurgerea la procedura de lichidare;
2. să permită întreprinderilor cu datorii să îşi restructureze activitatea fără să fie nevoie să se înceapă oficial procedurile judiciare;
3. să dea întreprinderilor aflate în dificultăţi financiare posibilitatea de a solicita o perioadă de graţie temporară de până la patru luni (care să poată fi prelungită până la cel mult 12 luni), perioadă în care să adopte un plan de restructurare, înainte ca instituţiile creditoare să poată iniţia proceduri de executare silită împotriva lor;
4. să faciliteze procesul de adoptare a planului de restructurare, ţinând seama atât de interesele debitorilor, cât şi de cele ale creditorilor, astfel încât să se mărească şansele de salvare a întreprinderilor viabile;
5. să reducă impactul negativ pe care falimentul l-ar avea asupra şanselor viitoare ale unui întreprinzător de a pune bazele unei noi afaceri, în special prin descărcarea acestora de datorii în termen de cel mult trei ani.
Conform recomandării, statele membre ar trebui să instituie măsuri corespunzătoare în termen de un an. În termen de 18 luni de la adoptarea recomandării, Comisia va efectua o evaluare a stării de fapt, pe baza rapoartelor anuale ale statelor membre, pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru a consolida abordarea orizontală în materie de insolvenţă.