Reducerea cheltuielilor bugetare, singura soluţie pentru echilibrarea bugetului de stat

Sursa foto: facebook / Claudiu Năsui

Coaliţia PSD-PNL nu trebuie să crească taxele asupra contribuabililor români ca să echilibreze bugetul, ci să reducă din cheltuielile bugetare, afirmă deputatul Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei în guvernul Cîţu, într-o postare pe pagina oficială de Facebook.

Claudiu Năsui prezintă şi lista cheltuielilor ce poit reduse de membrii guvernului Ciolacu:

"- Pensii speciale: 12,4 miliarde lei (din care se pot tăia uşor 6 miliarde lei)

- Scheme de afaceri pe banii statului: 11 miliarde lei

- Banii pentru baronii locali şi firmele de partid PNDL/Anghel Saligny: 4 miliarde lei

- Institute care cercetează şi nu descoperă niciodată nimic: 3,1 miliarde lei

- Inspectoratele şcolare: 660 milioane lei

- Ministerul Familiei: 520 milioane lei

- Subvenţii acordate partidelor parlamentare: 260 milioane lei

- Subvenţii acordate partidelor aparţinând minorităţilor naţionale: 237 milioane lei

- Concedierea celor 25.000 de noi angajaţi la stat, angajaţi de guvernul Ciucă (PNL): 210 milioane lei

- Închiderea unor companii de stat care înregistrează permanent pierderi: 200 milioane lei".

Pe baza tăierii cheltuielilor bugetare propusă de Claudiu Năsui, Guvernul ar reuşi să economisească aproape 26 miliarde lei.

Menţionăm că în această perioadă membrii Cabinetului Ciolacu pregătesc un set de măsuri fiscale menit să ne păstreze în ţinta de deficit bugetar stabilită cu Comisia Europeană. Printre măsuri se numără şi renunţarea la o parte din facilităţile fiscale acordate constructorilor şi angajaţilor din industria agro-alimentară, majorarea TVA la 19% pentru mai multe servicii, precum şi introducerea unui prag intermediar de impozitare pentru microîntreprinderi.

Mediul privat de afaceri, atât reprezentanţii companiilor mari, cât şi reprezentanţii IMM-urilor şi-au exprimat opoziţia faţă de măsurile pe care ar dori Guvernul să le implementeze din 1 septembrie. Mai mult, ieri, în faţa Palatului Victoria, a avut loc un protest al constructorilor care nu sunt de acord cu reducerea facilităţilor fiscale acordate angajaţilor din acest sector de activitate.

"Această iniţiativă, deşi poate avea intenţii bune în a genera venituri suplimentare pentru bugetul nţţional, va pune în pericol echilibrul fragil al industriei noastre şi va afecta în mod direct vieţile a sute de mii de angajaţi din acest sector. Mai mult, aceasta va conduce inevitabil la închiderea unui număr semnificativ de companii, lăsându-i pe oameni fără locuri de muncă. De asemenea, majorarea taxelor va reduce salariile angajaţilor, aşa cum deja s-a întâmplat în multe cazuri similare din trecut. Această măsură ar fi inacceptabilă şi profund nedreaptă. (...)

O nouă majorare a taxelor ar fi doar o povară suplimentară de nesuportat pentru mediul privat şi va conduce la o aprofundare a crizei imobiliare. În plus, creşterea taxelor va genera o mare incertitudine în rândul investitorilor şi dezvoltatorilor imobiliari. Aceasta va împiedica noile proiecte să prindă contur şi va afecta dezvoltarea economică a ţării", au arătat într-un comunicat de presă emis ieri reprezentanţii Colegiului Tehnic al Diriginţilor de Şantier şi Responsabililor Tehnici cu Execuţia.

Opinia Cititorului ( 6 )

1. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 27.07.2023, 06:23)
...
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.07.2023, 07:20)
nu putem vorbi de reducere!
in primul rand deficitul ciclic oricum arata traiectorie anticipata in jos; doar ca avem datorie fov ca procent din pib tot sus (formare balon).
Deci gov se chinuie sa coboare cheltuiaa dar dilema ramane ca pibul real poate sa cada mai rapid decat sustine gov pe perfuzii piata; de aici da ca gov baloneaza procentual mai multa datorie fata de pib - doar doar a nu prabusi pibul inca sub trend.
Asta inseamna ca economia locala este in scadere reaa de productivitate pe unele sectoare si consum… dar este un lag foarte lent caruia ii trebuie in medie 4-5 ani sa se concretizeze in deflatie “perceputa” direct in economie.
Acesta “deflatie” poate fi totusi echilibrata si manipulata de politicile gov si banca centrala.
Gov nu are alta solutie decat sa baloneze in continuare daroria ca procent din pib; chiar daca deficitul ciclic este asteptat sa cada in fata la minime din trend… mai groaznic o sa fie cand deficitul real va creste dupa ce deficitul ciclic atinge minim si datoria gov ca procent din pib va trebui sa scada sau sa stagneze… acolo oamenii vor trebui sa consume mai putin sa munceasca mai mult si sanplateasca creditele trecute mai mult…
dar pana acolo sa nu ne facem griji… faza aia se declanseaza dupa 2026-2028…
multe multe falimente la orizont pe bulevardele Romaniei!
Govul va trebui sa explodeze datoria ca procent din pib ca sa “panseze” ranile unora.
s c c r e t
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.07.2023, 07:24)
  sevede oricum in politicile locae de varsare bani prin pmpr fonduri credite … etc de cstre gov pentru scoli tranvaie si altele … deci gov e fortat sa sustina pe perfuzii piata altfel cade prea devreme in cap fara a avea inca in piata tinerii (youthul somaj) calificati sa isi caute de munca.
  s c c r e t
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.07.2023, 13:03)
1 300 000 de bugetari la care in ultimii 8 ani au avut
cerstere de salarii de 500 %,
ce tara tare suntem
1. 3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.07.2023, 14:10)
  si vroiau sa mai angajeze inca 200.000 anul asta!!!
  bugetarii la primarii mici numai stau(asta cand ii gasesti acolo, ca de obicei nici nu sunt prezenti, in frunte cu primarul ), si vesnica scuza, avem prea putini l;ocuitori sa face m ceva.
  la fel agentiil;e vietii stau si taie frunza la caini, dar de obicei pleaca prin rotatie, sa ramana unul in birou.
4. fără titlu
(mesaj trimis de Iuliu în data de 27.07.2023, 15:47)
Motto:
„Noi suntem ţara lui Impozit Vodă,
La noi, tot perceptorii sunt la modă,
Ne zbatem în impozite şi-n lanţuri,
Sub grele ministere de finanţuri.”
(Adrian Păunescu- Ţara lui Impozit Vodă)
Pentru a face rost de banii necesari acoperirii așa numitei gaură la buget estimată la 49 miliarde de lei și pentru ca România să se încadreze în deficitul negociat cu Comisia Europeană, guvernul coaliției PSD-PNL apeleaza la un pachet de măsuri fiscale constând în creșteri de taxe și impozite, care ar urma să fie aplicate fie de la 1 august, fie de la 1 septembrie și care ar afecta puternic mediul de afaceri, în special microîntreprinderile.
Romani a se află in pragul declanșării procedurii de deficit excesiv. Asta înseamnă că în cazul în care o țară membră UE are un deficit bugetar care depășește 3% din PIB și/sau nivelul datoriei publice reprezintă peste 60% din PIB , declansarea unei proceduri de deficit excesiv este, pe deplin, justificată. Comisia Europeană recomandă României să pună capăt deficitului bugetar excesiv până în 2024. In acest sens, guvernul s-a angajat că deficitul bugetar va scădea la 4,4% din PIB în 2023 şi la 2,9% din PIB în 2024, aşa cum recomandă Comisia Europeană pentru ieşirea din procedura de deficit excesiv.
Numai că acest guvern al dezmătului si al risipei jecmăneste fără scrupule tot ce prinde începînd cu mediul de afaceri prin tot felul de biruri si taxe, în loc să procedeze la reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, pentru care sunt necesare reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Referitor la reforma administrativ-teritorială care este una învechită și care costă mult prea mult, trebuie subliniat faptul că în prezent diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat, fără să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Uniunea europeana nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
Există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de „regiune” in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
În plus la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.
In plus, atragerea fondurilor europene, in special cele prevăzute pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este conditionată si de îndeplinirea celorlalte reforme sau „jaloane” propuse de România si agreate împreună cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe principiul contributivității;
-Refor me în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.
Cu toate astea, Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat luarea unei decizii în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu şi cu legea privind cumulul pensiei cu salariul, până pe 2 august si respectiv pe 2 septembrie, pe motiv că sunt necesare lămuriri suplimentare, desi adoptatrea celor două acte normative reprezintă reforme obligatorii la care România s-a angajat pentru atragerea de fonduri europene pentru proiectele incluse in Planul National de Redresare si Rezilientă. Fără aceste „jaloane” există riscul pierderii unor transe importante de resurse financiare europene in conditiile in care România se află intr-un deficit bugetar excesiv.