REGLEMENTĂRILE EUROPENE NE PRESEAZĂ Depozitarul Central vrea o Contraparte Centrală locală

• Interviu cu doamna Adriana Tănăsoiu, director general al Depozitarului Central

Reporter: O preocupare a pieţei de capital, în ultima perioadă, este cerinţa europeană pentru înfiinţarea unei contrapărţi centrale.

Vă rog să ne explicaţi ce este Contrapartea Centrală (CCP), ce presupune acest proiect pentru piaţa românească şi care sunt opţiunile, în acest moment?

Adriana Tănăsoiu: CCP-ul sau Contrapartea Centrală este o instituţie care, practic, se interpune între participanţii la piaţă, devenind contraparte pentru fiecare dintre ei. Astfel, o tranzacţie se împarte în două, contrapartea centrală devenind cumpărător pentru vânzător şi vânzător pentru cumpărător. Foarte important este că garantează atât cumpărătorului, cât şi vânzătorului finalizarea decontării tranzacţiei. În acest moment, Depozitarul Central are proceduri de management al ris-cului şi decontează o tranzacţie numai dacă există fondurile şi instrumentele financiare. De asemenea, aplică procedurile de management al riscului, dar, dacă după aplicarea tuturor procedurilor respective nu sunt suficienţi bani sau instrumente financiare, tranzacţia respectivă va fi amânată la decontare sau chiar nu se va putea deconta. Nu s-a întâmplat niciodată asta până acum, toate tranzacţiile noastre s-au decontat la timp, dar asta nu înseamnă că acest lucru nu s-ar putea întâmpla.

Contrapartea Centrală controlează riscul dintr-o piaţă, elimină riscul de contraparte. În acest moment, când un participant face o tranzacţie la bursă, fiind un sis-tem automat, îi poate fi contraparte oricine din piaţă, deci trebuie să analizeze riscul fiecărui participant din piaţă, pentru fiecare tranzacţie. Odată cu existenţa unei contrapărţi centrale, fiecare participant va trebui să analizeze doar riscul acesteia. De aceea, este foarte important să fie o instituţie solidă, credibilă, care să dea încredere în piaţa respectivă. În acest sens, este foarte important cine sunt acţionarii Contrapărţii Centrale respective pentru că şi ei, prin numele lor, dau credibilitate. Este foarte important ce reguli are acea Contraparte Centrală, ce parametrii de risc, ce sistem de management al riscului şi, de asemenea, dacă sistemul şi modul în care este organizată seamănă cu ceea ce investitorii deja cunosc.

Reporter: Este obligatorie înfiinţarea CCP?

Adriana Tănăsoiu: Pentru piaţa spot, sistemul de tranzacţionare decide dacă utilizează o Contraparte Centrală sau nu. Teoretic, ar fi posibil ca această Contraparte Centrală să fie folosită de Bursa de Valori, dar să nu fie folosită de un sistem alternativ de tranzacţionare sau să fie folosită de ambele. Este decizia sistemului. Pentru piaţa de derivate, contrapartea centrală este obligatorie.

Există două variante mari. Fie să avem o entitate locală, fie să folosim o entitate străină. Opinia Depozitarului Central este că o entitate locală ar fi soluţia cea mai potrivită pentru a asigura stabilitatea pieţei financiare din Româ-nia, pentru a controla cel mai bine strategia pieţei româneşti de capital. Credem, de asemenea, că trebuie să folosim un model care este utilizat într-una dintre cele mai mari ţări europene, un model care a fost testat şi care şi-a dovedit robusteţea, viabilitatea şi care practic a oferit confort, în tot acest timp, că parametrii de risc sunt bine dimensionaţi. Membrii CCP trebuie să se supună anumitor cerinţe care vor fi permanent monitorizate şi, de asemenea, trebuie să depună anumite garanţii, acestea fiind dimensionate în func-ţie de volumul pe care îl decontează fiecare membru.

Există participanţi care vor deconta direct, vor fi aşa numiţii membri compensatori individuali, şi există participanţi care vor compensa tranzacţiile şi pentru alţi participanţi, aşa numiţii membri compensatori generali, ei stabilind la rândul lor cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească participanţii pentru care realizează operaţiunile de compensare şi în numele cărora îşi asumă responsabilitatea faţă de contrapartea centrală.

În ceea ce priveşte costurile pe care le-ar impune o asemenea entitate, comisioanele vor trebui gândite în aşa fel încât să nu crească costul general al unei tranzacţii. În acest moment, tranzacţiile intră din sistemul de tranzacţionare în Depozitar şi Depozitarul decontează tranzacţie cu tranzacţie tot ce primeşte de la Bursă. În momentul în care va fi la mijloc o Contraparte Centrală, toate tranzacţiile de la Bursă vor merge la Contrapartea Centrală, aceas-ta le va grupa pe conturi, pe fiecare instrument financiar şi va calcula poziţiile nete pe bani şi instrumente financiare, urmând să transmită către Depozitar un număr mult mai mic de instrucţiuni de decontare. Practic, nu vom mai avea acelaşi număr de instrucţiuni de decontare în Depozitar. Eu cred că poate fi gândită o structură de comisioane ale infrastructurilor de piaţă care să menţină costurile cam la acelaşi nivel.

Desigur, garanţiile care vor fi plătite de membri sunt dimensionate în func-ţie de valoarea tranzacţiilor şi ele reprezintă bani ai entităţii respective. Le putem privi ca nişte prime de asigurare, dar care, de fapt, aparţin entităţii care le-a dat. Ele pot fi retrase oricând de participant, dacă volumul lui de tranzacţionare scade.

Reporter: Vorbim despre o Contraparte Centrală pentru spot sau pentru derivate?

Adriana Tănăsoiu: Avem în vedere să gândim o soluţie care să acopere ambele pieţe, atât de derivate, cât şi de spot. Practic, piaţa de derivate nu poate funcţiona fără o Contraparte Centrală.

Reporter: Începând de când?

Adriana Tănăsoiu: Ea are, astăzi, o Contraparte. Piaţa de derivate este construită astfel încât poate funcţiona numai cu o contraparte centrală. Piaţa spot poate funcţiona cu sau fără contraparte centrală.

Dacă ne uităm în ţările dezvoltate sau chiar în regiune, vom vedea că marea majoritate au Contraparte Centrală, iar cele care nu aveau, le-au introdus în ultimul timp sau au planuri să le introducă. Este un demers care creşte credibilitatea pieţei, care oferă un grad mai mare de confort investitorilor, care elimină riscuri din piaţă. Deci, aduce un plus de valoare.

Reporter: Atunci, pentru derivate, se înăspresc condiţiile?

Adriana Tănăsoiu: Există o nouă reglementare europeană pentru Contrapărţile Centrale, care este deja în vigoare, sunt în curs de aprobare standardele tehnice, pe care le putem privi ca pe nişte norme de aplicare ale reglementării şi vor exista nişte termene, în cursul anului viitor, până la care Contrapărţile Centrale existente trebuie să se reautorizeze conform noilor cerinţe. Practic, să se alinieze la un set de cerinţe mai ridicate, uniforme în Europa.

Pentru contrapărţile din România este necesar să respecte aceste cerinţe. Ideal ar fi să avem o singură Contraparte Centrală în România care să servească toate pieţele pentru că vorbim de cerinţe suplimentare de capital (n.r. capital minim de 7,5 milioane euro). Este foarte important să identificăm acei parteneri care pot aduce credibilitate Contrapărţii Centrale.

Reporter: Depozitarul Central înţeleg că este foarte implicat în acest proiect?

Adriana Tănăsoiu: Da. Avem un grup de lucru creat la nivelul grupului BVB, din care fac Depozitarul Central, Bursa de Valori, Casa de Compensare Bucureşti. Acest grup anali-zează variantele posibile şi scopul este să identifice cea mai bună soluţie pentru piaţa de capital.

În momentul în care vom avea conturată o propunere, o vom discuta şi cu participanţii la piaţă pentru că este foarte important să vedem opinia lor, să avem feedback din partea lor despre cum ar putea fi îmbunătăţită această soluţie.

Reporter: Capitalul minim pentru CCP este de 7,5 milioane euro.

Adriana Tănăsoiu: Da, 7,5 milioane de euro. Foarte important pentru Contrapartea Centrală este că acest capital trebuie dimensionat în funcţie de tipul de instrumente financiare pe care îşi propune să le compenseze şi de volumele pe care estimează că le va avea. Practic, pe lângă garanţiile depuse de participanţi, reglementarea europeană aduce obligativitatea Contrapărţii Centrale de a-şi folosi într-o primă etapă până la 25% din capitalul propriu pentru finalizarea decontării. După epuizarea marjelor colectate de la participantul care nu a avut bani şi după epuizarea fondului de garantare, practic Contrapartea Centrală trebuie să contribuie cu capitalul propriu la finalizarea decontării.

Aceste cerinţe drastice pentru Contrapartea Centrală au fost introduse pentru a motiva instituţia să aibă un model de risc foarte bine dimensionat. Există obligativitatea de a avea teste de stres bazate pe scenarii posibile pe care Contrapartea Centrală trebuie să le facă în fiecare zi. Modul în care Contrapartea Centrală gestionează riscul este elementul esenţial în funcţionarea sa şi, de aceea, este foarte important să aibă şi parteneri credibili şi un sistem care şi-a dovedit viabilitatea de-a lungul timpului. Până la urmă, garantează cu capitalul propriu.

Reporter: Care au fost principalele proiecte ale Depozitarului Central în acest an?

Adriana Tănăsoiu: Am lucrat la mai multe proiecte, în acest an, unele s-au finalizat deja, iar altele vor continua anul viitor sau chiar în anii următori.

Unul dintre proiectele finalizate în anul 2012 este operaţionalizarea primului model de decontare a tranzacţilor "turnaround" (n.r. tranzacţii încheiate în afara sistemelor de tranzacţionare, având o tranzacţie corespondentă în bursă). Regulile privind tranzacţiile "turnaround" au fost aprobate la sfârşitul anului 2011, iar începând cu luna aprilie s-au desfăşurat primele astfel de operaţiuni.

Acesta a fost un prim pas, care a însemnat introducerea anumitor cerinţe particulare pieţei din România. Acum, renunţăm la acestea şi aducem regulile privind tranzacţiile "turnaround" mai aproape de standardele internaţionale şi de modalitatea în care acest serviciu funcţionează în pieţele mature.

Modificările reglementărilor Depozitarului Central au fost trimise spre aprobare către BNR şi CNVM şi sperăm că, în prima parte a anului viitor, vom putea să oferim acest serviciu care este foarte solicitat de către investitorii străini, dar care cred că va fi de inters şi pentru investitorii din România.

Un alt proiect care a fost finalizat în anul curent a fost cel de conectare a BNR la sistemul Depozitarului Central, care a permis extinderea gamei de active eligibile pentru operaţiunile de politică monetară a BNR cu obligaţiunile emise de instituţiile financiare internaţionale depozitate în sistemul Depozitarului Central. Practic, acum orice instrument financiar din sistemul Depozitarului ar putea fi admis ca activ eligibil, dacă respectă cerinţele BNR.

Un eveniment important a fost semnarea contractului pentru aderarea la sistemul "Target2 Securities" (n.r. serviciul unic european de decontare transfrontalieră). Depozitarul Central a fost singurul depozitar din Europa Centrală şi de Est care a semnat contractul în primul grup de depozitari. De asemenea, suntem singurul depozitar din regiune care face parte din primul grup de depozitari care va folosi acest sistem.

Depozitarul Central s-a angajat să participe cu decontările în moneda euro, având în vedere că data adoptării euro în România a fost iniţial prevăzută pentru 2015, deci înainte de a deveni operaţional sistemul "Target2 Securities".

Acum, însă, se discută despre o posibilă amânare a aderării României la zona Euro. Intenţionăm să organizăm, probabil în luna ianuarie, o întâlnire cu participanţii la piaţă, la care sperăm să îi avem alături şi pe reprezentanţii Băncii Centrale Europene, în care să analizăm avantajele şi dezavantajele pe care le-ar aduce participarea cu moneda naţională în acest sistem. Este foarte importantă susţinerea Băncii Naţionale pentru că aceasta decide participarea monedei naţionale. La fel de importantă este opinia participanţilor la piaţă şi modul în care aceştia percep impactul acestui proiect.

Reporter: Mai există vreo ţară care este într-o situaţie similară?

Adriana Tănăsoiu: Danemarca, care nu şi-a propus să adopte euro, a decis să participe cu moneda naţională, la un moment ulterior lansării "Target2 Securities". Mai sunt şi alte ţări din zonă care au decis să adopte în viitor moneda euro şi care analizează posibilitatea de a participa cu moneda naţională, în special dacă data adoptării euro este relativ departe de momentul conectării depozitarului din ţara respectivă la sistemul "Target2 Securities". Cred că este o decizie pe care fiecare ţară trebuie să o ia uitându-se la mediul intern, la modul în care este organizată piaţa de capital, câte diferenţe sunt între sistemul de decontare local şi cel european.

La noi, majoritatea decontărilor sunt în monedă naţională şi, la acest moment, cel puţin, nu toţi participanţii efectuează decontări în moneda euro. Sunt elemente pe care trebuie să le luăm în considerare şi împreună să luăm cea mai bună decizie pentru piaţa noastră.

Anul acesta, am deschis două noi legături transfrontaliere cu pieţele din Bulgaria şi Canada. În prezent, numărul de ţări cu care avem legături a crescut la 20, fiind capabili să decontăm în 13 monede. În acest an, am înregistrat 28 de noi acţiuni străine în sistemul Depozitarului Central.

De asemenea, anul acesta Depozitarul a semnat primele memorandumuri de înţelegere cu depozitari din afara Europei - am semnat primele acorduri cu Depozitari din Asia, cu China şi Japonia, şi de asemenea am semnat cu Azerbaidjan.

Reporter: De ce aţi făcut acest lucru?

Adriana Tănăsoiu: Credem că în Europa, odată cu standardizarea tot mai mare, odată cu uniformizarea legislaţiei, va fi limitată diferenţierea între depozitari.

Atunci, este important să avem relaţii de colaborare cu ţări de pe alte continente, astfel încât să putem oferi un unic punct de acces, nu numai la pieţele din Europa, dar şi la pieţele care sunt de interes pentru clienţii noştri, de exemplu din Asia.

Asia este unul dintre principalele motoare de creştere ale economiei globale şi, din acest motiv, am început colaborarea cu depozitarii din această regiune. În plus, vom putea să facem schimb de idei şi în mod sigur avem de învăţat multe lucruri din experienţa asiatică.

Reporter: Din câte ştiţi, ei mai au legături cu alţi depozitari din Europa?

Adriana Tănăsoiu: În general, au legături cu cei mai mari depozitari din Europa, dar nu au legături cu depozitarii din Centrul şi Estul Europei. Suntem primul depozitar din această regiune care iniţiază o astfel de relaţie de colaborare. Ne-am bucurat să avem vizita acestor depozitari la Bucureşti în acest an şi să constatăm în discuţiile bilaterale că sunt multe elemente comune pe care pieţele noastre le au.

Reporter: Practic, Depozitarul Central ar putea să fie legătura investitorilor asiatici cu această parte a Europei?

Adriana Tănăsoiu: Da. Ar fi ideal ca Depozitarul Central să reprezinte punctul de acces.

Reporter: Ce rezultate aţi avut în ceea ce priveşte serviciile oferite?

Adriana Tănăsoiu: Am continuat, în acest an, serviciul de plată a dividendelor. 18 societăţi au semnat cu noi contracte pentru distribuirea dividendelor, o creştere importantă faţă de anii precedenţi. De exemplu, anul trecut, 8 astfel de societăţi apelaseră la serviciile Depozitarului.

Mă bucur foarte mult să spun că acele societăţi care au avut încredere în noi în 2010-2011 au continuat şi în 2012 să apeleze la acest serviciu.

În 2012, a fost admis un nou participant în sistemul Depozitarului şi, de asemenea, am înregistrat noi instrumente financiare - 92 de produse structurate şi ne-am bucurat foarte mult să înregistrăm şi primele produsele structurate emise de o societate românească.

Am avut o emisiune de drepturi de preferinţă, o emisiune de obligaţiuni corporative şi, de asemenea, o premieră, primul ETF emis de o societate din România.

În momentul actual, observăm că mediul de business s-a schimbat foarte mult faţă de creşterea volumelor pe care le observam imediat după aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007. Volumele s-au redus semnificativ în ultima perioadă, ceea ce a pus bugetele fiecărei societăţi sub mare presiune şi a condus la transformări chiar revoluţionare ale companiilor. Cred că, în această perioadă, este necesar să ne redefinim, să ne reanalizăm modelul de business şi, de asemenea, să îmbunătăţim relaţia cu partenerii noştri. Mă refer la mass-media, la clienţi, societăţi emitente, SSIF-uri şi bănci, şi la autorităţi.

Ne dorim foarte mult să avem o comunicare şi mai bună decât am avut până acum cu presa întrucât credem că presa este un partener şi ne dorim să ne critice când greşim, dar să ne şi spună unde greşim şi ceea ce am putea să facem mai bine. Ne dorim să primim şi încurajări când facem lucruri bune pentru că acesta este un factor motivaţional pentru noi să continuăm în direcţia respectivă.

Aş dori să adaug şi că am avut întotdeauna o comunicare foarte bună cu autorităţile, cu Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, cu Banca Naţională a României, de asemenea cu participanţii la piaţă. Cred că trebuie să facem cu toţii eforturi în aceeaşi direcţie, fiecare cu mijloacele pe care le are la dispoziţie.

În ceea ce ne priveşte pe noi, pot să spun că, în cadrul grupului BVB, comunicarea cu Bursa de Valori s-a îmbunătăţit semnificativ în ultima perioadă. Dorim ca împreună cu BVB să lucrăm într-un parteneriat care să sus-ţină eforturile participanţilor la piaţă. Vor fi presiuni pe bugete şi în 2013 şi facem eforturi pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor participanţilor la piaţă şi a îi susţine în această perioadă dificilă.

Cred că şi participanţii la rândul lor trebuie să facă eforturi, cu mijloacele pe care le au la dispoziţie, în a promova serviciile care sunt disponibile şi a le explica şi mai bine clienţilor proprii şi să încercăm cu toţii să navigăm cât mai bine prin aceste vremuri tulburi, să avem înţelepciunea şi răbdarea să găsim împreună cele mai bune soluţii.

Reporter: Din păcate nu rezistă toată lumea.

Adriana Tănăsoiu: Din păcate au fost nişte evenimente negative în ultima perioadă.

Dacă vorbim despre participanţii internaţionali care au anunţat închiderea activităţii în România, nu a fost o decizie izolată pentru ţara noastră, a fost o decizie pe regiune sau o decizie globală.

Aş vrea să mai adaug ceva. Este un subiect despre care eu nu prea am vorbit, dar care este foarte important. Cred că cel mai important activ, întotdeauna, dar mai cu seamă în această perioadă dificilă, sunt oamenii. Mă bucur să spun că avem în Depozitar o echipă de oameni dedicaţi şi pro-activi, care prin activitatea şi eforturile pe care le-au depus au susţinut dezvoltarea proiectelor societăţii şi au contribuit la crearea vizibilităţii internaţionale de care instituţia noastră se bucură.

De asemenea, mă bucur să spun că beneficiem de susţinerea Consiliului de Administraţie în dezvoltarea proiectelor Depozitarului Central şi în identificarea celor mai bune soluţii pentru perioada actuală, care să ne permită să ne poziţionam strategic în regiune, să găsim cele mai bune soluţii pentru a susţine activitatea participanţilor la piaţă şi să oferim cele mai multe beneficii investitorilor. Doresc să mulţumesc şi pe această cale întregii echipe a Depozitarului Central, atât executive, cât şi administrative. Într-un mediu european în continuă schimbare, într-o perioadă în care infrastructurile de piaţă se repoziţionează şi pun pe primul plan clienţii, calitatea oamenilor din echipa Depozitarului Central este un atu important.

Reporter: Fondul Proprietatea şi acţionarii săi s-au exprimat pentru lis-tarea duală la Varşovia. Care sunt impedimentele, din punctul de vedere al Depozitarului Central, în acest moment, pentru o listare duală?

Adriana Tănăsoiu: Pentru a se putea lista este necesară conectarea depozitarului din Polonia la sistemul Depozitarului Central. Sunt anumite aspecte care trebuie clarificate în Regulamentul CNVM privind depozitarii centrali, care ni se aplică. Am avut discuţii pe această temă şi cu Fondul Proprietatea, şi cu CNVM. S-au identificat aspectele care ar trebui clarificate şi aşteptarea este ca CNVM să finalizeze modificările respective şi să le supună consultării publice. După aprobarea acestor modificări, în funcţie de formularea lor, Depozitarul va trebui să-şi modifice regulile pentru a detalia anumite prevederi dacă va fi necesar. Apoi, modificările respective trebuie aprobate de BNR şi CNVM. Practic, este vorba de clarificarea unor aspecte de reglementare. Am avut discuţii cu depozitarul din Polonia pe aspectele tehnice. Putem spune că lucrăm la acest proiect şi ne aşteptăm ca totul să fie clarificat.

Reporter: La ce să ne aşteptăm în anul viitor?

Adriana Tănăsoiu: Vom continua proiectele începute în anul curent, cum ar fi de exemplu Contrapartea Centrală. De asemenea, am început să discutăm cu Bursa de Valori Bucureşti despre separarea conturilor de tranzacţionare de conturile de decontare. Este un proiect important şi complex care va permite eficientizarea activităţii de tranzacţionare prin conturile globale şi eliminarea unor riscuri care există în acest moment pe partea de post-tranzacţionare. Aici, aş vrea să mulţumesc CNVM pentru că a extins conturile globale la toate pieţele. Aceasta era o precondiţie pentru a putea face această separare. Ne propunem ca după ce această separare va fi finalizată să dăm posibilitatea participanţilor şi investitorilor să aibă şi conturi individuale în depozitar dacă doresc acest lucru. Practic, pot decide dacă doresc ca instrumentele lor financiare să fie înregistrate în conturi individuale sau globale.

De asemenea, continuăm proiectul privind standardizarea procesării evenimentelor corporative. Aici, există standarde pe care trebuie să le respectăm ca o precondiţie pentru aderarea la sistemul european de decontare Target2 Securities.

În România, emitentul este cel care decide modul în care efectuează evenimentele corporative, cum ar fi plata dividendelor. El decide prin ce agent de plată o face, direct sau prin Depozitar, printr-o bancă sau în alt mod. Aceste standarde spun că la orice eveniment corporativ - precum majorări de capital, schimbarea valorii nominale, plata dividendelor etc., - fluxul de operaţiuni este de la emitent către Depozitar, de la depozitar către participanţii la piaţă - brokeri şi custozi - şi de la aceştia către investitori. Dacă sunt evenimente corporative voluntare, precum schimbul de acţiuni, acţionarii vor comunica emitentului pe acelaşi flux, respectiv către brokeri şi custozi, depozitar şi emitent.

Ideea este de a da predictibilitate şi de a putea să automatizăm într-un grad cât mai înalt aceste operaţiuni, astfel încât să se reducă riscurile, să se elimine posibilitatea de a greşi, să se reducă costurile.

Continuăm proiectul "Target2 Securities", cu discuţia despre implicarea monedei naţionale şi luarea unei decizii pe această temă, precum şi adaptările necesare în sistemul Depozitarului Central.

De asemenea, un obiectiv foarte important pe care îl avem ca piaţă este să trecem de la categoria de "frontier market" la categoria de "emerging market". În acest sens, am început să analizăm care sunt cerinţele suplimentare pe care trebuie să le îndeplinim. Acesta este un proiect mare în care sunt implicaţi toţi actorii pieţei de capital - şi reglementatorii, şi Bursa, Depozitarul. Este important să identificăm ce trebuie să îmbunătăţim şi să facem eforturi să ne apropiem în cel mai scurt timp de realizarea acestui obiectiv.

Reporter: Aveţi un termen?

Adriana Tănăsoiu: Nu avem un termen pentru că nu este doar un proiect al Depozitarului şi nu am finalizat încă analiza. Trebuie să avem aşteptări realiste. Nu este ceva care să se întâmple peste noapte. Este un proiect care durează dar cred că este important să începem să facem cât mai mulţi paşi în direcţia respectivă.

Reporter: Vă mulţumesc!