Reorganizare a Curţii de Conturi - promovată prin ordonanţă de urgenţă

• Curtea de Conturi se transformă în instituţie superioară de audit

Guvernul a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă, pe baza căreia Curtea de Conturi se transformă în instituţie superioară de audit, independentă financiar, funcţional şi organizatoric, informează un comunicat emis ieri de Executiv. Conducerea Curţii de Conturi se asigură pe principiul colegialităţii, de către 18 consilieri de conturi, membri ai Curţii, numiţi de Parlament. Pe lângă Curtea de Conturi va funcţiona Autoritatea de Audit pentru fondurile nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană. Pe baza noilor reglementări, se apreciază că se va îmbunătăţi activitatea de audit, în conformitate cu raportul de monitorizare al Comisiei Europene din 16 mai 2006. Promovarea noilor reglementări prin Ordonanţă de Urgenţă este necesară având în vedere că întârzierea adoptării legii Curţii de Conturi, act care să reflecte modificările con-stituţionale din octombrie 2005, este semnalizată în zona de atenţie (steag galben) în ultimul Raport de monitorizare.

Ca instituţie supremă de audit, Curtea de Conturi va contribui la buna gestiune financiară a fondurilor publice şi a patrimoniului public. Instituţia va furniza Parlamentului şi, respectiv, autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ - teritoriale, rapoarte privind utilizarea şi administrarea fondurilor şi a patrimoniului, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, eco-nomicităţii, eficienţei şi efica-cităţii.

Pentru realizarea obiectivelor auditului extern în sectorul public, Curtea de Conturi solicită informaţii şi documente şi face verificări la persoane juridice care administrează sau utilizea-ză fonduri publice, la companii/societăţi naţionale, regii autonome, societăţi comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar majoritar, precum şi societăţi ce administrează bunuri sau servicii aparţinând domeniului public sau privat al statului sau al unităţilor adminis-trativ-teritoriale în baza unor contracte de concesiune, de închiriere sau alte forme de administrare.

Curtea de Conturi face evaluări independente asupra eficienţei cu care o entitate publică, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizează resursele publice alocate. Auditul performanţei se poate efectua atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor, activităţilor.

De asemenea, Curtea de Conturi auditează modul în care autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării respectă metodele şi procedurile de privatizare, precum şi modul în care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare. Instituţia Curţii de Conturi are atribuţii în auditarea sistemului de colectare a veniturilor care formează bugetul general consolidat şi a gestionării financiare a achiziţiilor publice, concesiunilor, închirierilor sau alte forme de administrare a bunurilor şi serviciilor aparţinând domeniului public sau privat al statului. Recentul act normativ adoptat de Guvern reglementea-ză independenţa Curţii de Conturi, sub toate aspectele ei esenţiale: independenţa financiară, funcţională şi organizatorică a Curţii şi independenţa membrilor şi a personalului Curţii. Consilierii de conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe perioada mandatului. Auditorii publici sunt independenţi în realizarea activităţilor de audit. Curtea de Conturi îşi întocmeşte propriul proiect de buget pe care îl înaintează Gu-vernului în vederea includerii în proiectul legii bugetului de stat. Sunt statuate, de asemenea, relaţiile Curţii de Conturi cu Parlamentul şi cu autorităţile publice deliberative ale unităţilor administrativ- teritoriale, cu Guvernul şi cu entităţile auditate.

Curtea de Conturi transmite Parlamentului raportul public anual asupra conturilor de execuţie a bugetelor publice (contul general anual de execuţie a bugetului de stat, contul general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat, conturile anuale de execuţie a bugetelor fondurilor speciale şi bugetelor locale etc.); raportul anual de activitate; rapoarte elaborate ca urmare a controalelor efectuate la cererea Camerei Deputaţilor şi Senatului. Curtea de Conturi poate transmite Guvernului unele rapoarte de audit dacă acestea conţin constatări care necesită luarea unor măsuri de către Executiv. Conducerea Curţii de Conturi se exercită de către Plenul Curţii, constituit din 18 consilieri, membri ai Curţii de Conturi. Conducerea executivă a instituţiei se exercită de către un preşedinte ajutat de doi vicepreşedinţi, care sunt consilieri de conturi.

Membrii Curţii de Conturi sunt numiţi şi revocaţi de Parlament, în şedinţă comună, la propunerea Comisiilor de buget finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Mandatul unui consilier de conturi este de 9 ani şi nu poate fi prelungit sau înnoit. Dintre consilierii de conturi, Parlamentul numeşte pre-şedintele şi cei doi vice-pre-şe-dinţi, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată. Auditorii publici sunt angajaţi, pe bază de concurs, pe perioadă nedeterminată sau determinată.