Reprezentanţii ONG-urilor care au cerut apărarea independenţei justiţiei, invitaţi la Cotroceni

Reprezentaţii celor 21 de ONG-uri care i-au cerut preşedintelui Klaus Iohannis, printr-o scrisoare trimisă luni, să acţioneze pentru apărarea independenţei justiţiei şi reformarea clasei politice, au fost invitaţi miercuri, la ora 16:00, la Palatul Cotroceni, potrivit unui comunicat de presă al mişcării civice Iniţiativa România.

Conform sursei, la întâlnirea de miercuri cu şeful statului vor participa 6 reprezentanţi ai societăţii civile.

Organizaţiile semnatare sunt: Aradul Civic, CIVICĂ (Iaşi), Evoluţie în Instituţie (#Insist), Iniţiativa Craiova, Iniţiativa România, Iniţiativa Timişoara (federaţie a 10 ONG-uri din Timişoara: Activ Civic, ACUM, Ariergarda, Asociaţia ARAS - filiala Timişoara, Asociaţia Culturală Diogene, Asociaţia SPICC, LGBTeam, Organizaţia Studenţilor din Universitatea Timişoara (OSUŢ), Pieces of Heaven, Yacht Club Timişoara), Institutul pentru Politici Publice, Oradea Civică (membre ale reţelei civice naţionale Contract România), organizaţia neguvernamentală Centrul pentru Inovare Publică şi grupurile civice Corupţia Ucide, Geeks for Democracy şi #REZISTENŢă, se mai informează în comunicat.

În scrisoarea trimisă luni şefului statului de cele 21 de ONG-uri se cere:

1. Sesizarea de către Preşedintele României a Comisiei de la Veneţia pentru o opinie privind problemele de drept ridicate de:

a. Decizia nr. 396/06.06.2017, prin care CCR impune Parlamentului să legifereze un prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu,

b. Hotărârea CCR 1/22.06.2017 privind regulile de redactare a opiniei separate sau concurente,

c. Decizia nr. 277/21.07.2017, care stabileşte un drept exclusiv al CCR de a se pronunţă direct asupra hotărârilor judecătoreşti supuse revizuirii în condiţiile art. 509 pct. 11 din Codul de procedura civilă,

care, în opinia noastră, sunt fie nelegale şi netemeinice sau chiar contravin textului constituţional, fie sunt rezultatul arogării de către CCR a calităţii de legiuitor pozitiv, prin subminarea atribuţiilor altor puteri din stat.

2. Înfiinţarea la nivelul Preşedinţiei a unei Comisii pentru redactarea unui Cod electoral care să pornească un amplu proces de consultare publică cu partidele politice şi societatea civilă pentru reforma legislaţiei electorale pentru aplicarea unor vechi deziderate ale societăţii civile, cum ar fi:

a. Revenirea la două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor;

b. Eliminarea pragului electoral la alegerile locale pentru o cât mai bună reprezentare a comunităţilor locale;

c. Scăderea numărului de semnături necesare partidelor şi independenţilor care doresc să candideze (la orice tip de alegeri);

d. Introducerea votului electronic la distanţă pentru toate tipurile de alegeri, începând cu alegerile pentru Parlamentul European din 2019;

e. Îmbunătăţirea prevederilor legale privind votul prin corespondenţă, care s-a dovedit un eşec la alegerile parlamentare din 2016;

f. Schimbarea modalităţii de finanţare a partidelor şi a campaniilor electorale, astfel încât contribuţiile financiare (cotizaţii şi donaţii) să se facă exclusiv prin metode de plata electronică, iar intrările şi ieşirile de bani din conturile partidelor sau conturile de campanie să se publice în timp real, atât în timpul, cât şi în afară campaniilor electorale;

g. Legalizarea crowdfunding-ului pentru finanţarea campaniilor electorale.

3. Exprimarea unei poziţii publice categorice şi neechivoce privind pericolul grav la adresa independenţei justiţiei şi luptei anticorupţie, precum şi la poziţia României în Uniunea Europeană, pe care îl reprezintă:

a. Proiectul de lege anunţat la 23 august 2017 de către Ministrul Justiţiei, care introduce mai multe modificări în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească şi Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;

b. Iniţiativa legislativă parlamentară depusă de Preşedintele Senatului pentru modificarea Legii nr. 303 din 28 iunie 2004, republicată, care modifică procedura de numire a procurorilor generali, adjuncţilor acestora şi procurorilor şefi de secţii din PICCJ, DNA şi DIICOT;

c. Alte propuneri legislative parlamentare de natură să impieteze asupra puterii judecătoreşti şi asupra actului de justiţie.