Reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) au declarat, ieri, că sunt de acord cu elaborarea unui Cod de Bune Practici cu condiţia să nu îngrădească libertatea de negociere dintre retaileri, producători şi procesatorii din industria alimentară.
"Negocierile pentru realizarea acestui Cod ar putea începe săptămâna viitoare şi credem că am putea ajunge la o înţelegere cu producătorii şi procesatorii. Trebuie reţinut că un Cod de Bune Practici nu este o lege şi el nu trebuie să îngrădească libertatea de negociere", a declarat, ieri, preşedintele AMRCR, Dan Şucu.
Acesta a adăugat că producătorii şi procesatorii trebuie să înveţe să-şi eficientizeze producţia în raport de costurile materiilor prime.
"Producătorii şi procesatorii trebuie să-ţi eficientizeze producţia pentru a face faţă majorărilor de cost cu materia primă. Cred că este absolut obligatoriu ca eficienţa comerţului modern să treacă în performanţele producătorului şi procesatorului. Nu în comerţ este problema, deoarece activitatea comercială este cea mai eficientă verigă din tot acest lanţ", a spus Dan Şucu, citat de NewsIn.
În plus, vicepreşedintele AMRCR, Alexandru Vlad a adăugat că între 70-80% dintre produsele alimentare comercializate în super şi hipermarketuri sunt produse în România. De asemenea, nici un lanţ de magazine care comercializează în principal produse alimentare nu are o marjă de profitabilitate mai mare de 5% din cifra de afaceri.
Potrivit lui Vlad, taxele percepute de comercianţi reprezintă de fapt "măsuri de marketing" practicate de retaileri în întreaga lune.
"Nu facem în România decât ceea ce facem în întreaga lume. Orice produs trebuie supus unor activităţi de marketing care au fost interpretate drept taxe. De exemplu, un produs plasat în două-trei locaţii din magazin se vinde mult mai bine decât unul plasat într-un singur loc", a mai precizat Alexandru Vlad.
Patronatele şi sindicatele din industria alimentară au propus elaborarea unui Cod de Bune Practici Comerciale în vederea eliminării abuzurilor de putere exercitate de supermarketurile din România asupra producătorilor naţionali prin impunerea unor condiţii contractuale excesive.
Astfel, patronatele şi sindicatele susţin că supermarketurile folosesc în relaţiile cu furnizorii un sistem de practici discriminatorii şi anticoncurenţiale impunând producătorilor să nu comercializeze altor magazine produse la preţuri mai mici.
Potrivit producătorilor şi procesatorilor, "lipsa de transparenţă" a constituirii preţului de raft creează confuzie în rândul consumatorilor, în ceea ce priveşte adaosul comercial real. Prin folosirea "taxelor ascunse" se ajunge la o creştere artificială a preţurilor de vânzare, iar profitabilitatea supermarketurilor poate ajunge până la 60%, în timp ce producătorii şi consumatorii înregistrează pierderi.
Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România a fost înfiinţată în 2003 şi numără în prezent 16 membri, precum: Altex, Baumax, Billa, Bricostore, Carrefour, Cora, Diverta, Domo, Flamingo, La Fourmi, Mega Image, Mobexpert, Praktiker, Selgros, Profi Rom Food. Metro şi Real sunt în curs de aderare.
Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru ce va reglementa relaţia furnizori - hipermarketuri
Guvernul a decis, ieri, înfiinţarea unui grup de lucru pentru elaborarea unui cod de bune practici privind relaţiile dintre furnizori şi hipermarketuri, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Camelia Spătaru.
Din grupul de lucru vor face parte reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Finanţelor, ai Ministerului Agriculturii şi ai Ministerului IMM-urilor.