Reţeaua 5G "taie" semnalul între SUA şi Germania

Vicepreşedintele american Mike Pence a vizitat săptămâna trecută Polonia căutând să semneze un "pact de securitate" cu Varşovia pentru o "evaluare riguroasă" a furnizorilor de sisteme de telecomunicaţii, ţinta implicită fiind Huawei. În ceea ce priveşte selecţia furnizorilor, documentul semnat de cele două părţi afirmă: "Considerăm că toate ţările trebuie să se asigure că numai furnizori de încredere participă în reţelele noastre pentru a le proteja de interferenţe sau acces neautorizat".

Un astfel de pact îi obligă pe polonezi să întreprindă doar un proces formal de "evaluare". De altfel, reglementatorul german în domeniul telecomunicaţiilor a întreprins anul acesta un proces similar şi a declarat în aprilie că "niciun furnizor de echipamente, inclusiv Huawei, nu poate şi nu ar trebui să fie exclus în mod specific".

Potrivit lui David Goldman, actualmente editorialist la Asia Times şi fost bancher în China timp de mai mulţi ani, surse din guvernele german şi chinez şi din industria telecom ar fi dat de înţeles că Huawei ar fi convins guvernul Germaniei că tehnologia sa 5G nu dă posibilitatea ca Beijingul să spioneze germanii şi oficialii de la Berlin, ci mai degrabă ar preveni Statele Unite de la a întreprinde astfel de acţiuni.

Sursa citată scrie că un oficial german i-ar fi făcut clar şefului diplomaţiei americane, Mike Pompeo, că Germania nu ştie ca Beijingul să-i fi interceptat apelurile cancelarului Angela Merkel, spre deosebire de Statele Unite, care a făcut-o în 2013.

Goldman notează că argumentul polonezilor împotriva cererilor Statelor Unite de interzicere a Huawei din viitoarea reţea naţională 5G este acesta: în prima parte a anilor 2010, Washingtonul şi adminis­traţia Obama a ignorat Varşovia complet, în timp ce Huawei şi-a luat un angajament pe termen lung în faţa Poloniei şi a (re)construit infrastructura de telecomunicaţii a ţării. Excluderea Huawei, în acest moment, ar fi "disruptivă" precum şi "prohibitiv de costisitoare", mai spune David Goldman.

"Pe lângă asta, mi-a explicat un oficial polonez, viitorul economic al Poloniei este legat ombilical de China. Megaproiectul lor naţional, un aeroport nou-nouţ la 40 de kilometri est de Varşovia, va fi «poarta Continentului către China»", scrie fostul bancher.

• 11 acorduri economice semnate de delegaţia germană la Beijing

În timp ce Pence era în Polonia, Angela Merkel şi o delegaţie economică importantă din Germania călătoreau spre Beijing, unde cancelarul Germaniei părea să caute altfel de pacturi, natural nu de "securitate", ci economice.

În timp ce opinia publică din Germania şi din restul Occidentului s-a concentrat pe protestele din Hong Kong, pe care Merkel, aflată la a 12-a vizită la Beijing în 14 ani, le-a menţionat mai mult în trecere în discuţiile sale cu chinezii, făcând apel la dialog, directorii din delegaţia care l-a acompaniat pe cancelarul german au semnat 11 scrisori de intenţie şi memorandumuri de înţelegere cu partenerii chinezi, acestea cuprinzând domenii precum aviaţie (Airbus), energie (Siemens), electromobilitate (Voith), finanţe sau asigurări (Allianz).

Premergător întâlnirilor dintre cele două părţi, cotidianul german Handelsblatt raporta că "firmele germane speră la progrese (n.r. eng. breakthroughs) cu privire la înţelegeri (n.r. comerciale) cu China".

Friedolin Strack, şeful asociaţiei ce reprezintă interesele industriale germane în Asia, a precizat, de asemenea, pentru South China Morning Post că "economia globală nu se găseşte în cea mai bună poziţie, iar multe pieţe au devenit mai dificile pentru diferite motive (...) creşterea economică a Chinei a încetinit foarte puţin şi are o importanţă din ce în ce mai mare pentru companiile noastre". Aceasta în condiţiile în care China a devenit în 2016 cel mai mare partener comercial al Germaniei.

Pe lângă acordurile respective, Merkel a purtat discuţii pare-se fructuase cu privire la accelerarea planificatului acord comercial între Uniunea Europeană şi China, misiunea ei fiind expansiunea comerţului german cu China şi oferirea companiilor germane acces mai larg în piaţa chineză.

În cea de-a doua jumătate a anului 2020, Germania deţine preşedinţia rotativă a UE, iar Merkel şi-ar fi propus atunci un summit UE-China pentru definitivarea unei poziţii strategice comune la nivel comunitar faţă de cea de-a doua economie din lume, în condiţiile în care Beijingul a folosit o strategie de tipul "dezbină şi cucereşte" în Europa, în special în statele central-estice.

Potrivit Reuters, făcând referire la un tratat UE-China privind investiţiile, Angela Merkel a spus la Beijing că Germania speră "că se va putea încheia acest proiect" în timpul preşedinţiei germane.

La conferinţa de presă cu premierul chinez Li Keqiang, Merkel a dat asigurări că pieţele germane vor rămâ­ne deschise companiilor chineze ce doresc să investească şi să facă achiziţii, mai scoate în evidenţă Noah Barkin într-un material pentru Berlin Policy Journal, care adaugă că noua Comisie Europeană este aşteptată să încerce să aducă modificări în ceea ce priveşte politicile industriale şi concurenţiale ale blocului comunitar.

Totodată, în ziua în care Merkel se întâlnea cu Li, Mark Esper, secretarul american al apărării, era şi el în deplasare la Londra făcând apel la liderii europeni să nu coopereze cu Beijingul. "Cu cât o ţară devine mai dependentă de investiţiile chineze şi comerţul cu China, cu atât mai mult devine susceptibilă la coerciţie şi răzbunare când acţionează în afara dorinţelor Beijingului", afirma Esper.

Într-o perioadă de mutaţie a relaţiei trans-atlantice, pare-se că poziţia Germaniei faţă de China se ameliorează semnificativ, lăsând în esenţă puţin spaţiu de manevră Statelor Unite în competiţia strategică cu China şi doar câteva opţiuni, precum Polonia. Rămâne de văzut cât de receptive sunt celelalte state din blocul comunitar la doleanţele Washingtonului, în condiţiile în care planurile şi interesele economice chineze par să primească mai multă atenţie decât cele americane.