REUNIUNE A ŞEFILOR DE STAT MAJOR DIN NATO Investiţiile din apărare şi situaţia din Ucraina - două teme fierbinţi pentru alianţa politico-militară

Investiţiile în apărare, sprijinirea capacităţilor de producţie a armamentului şi muniţiei şi folosirea tehnologiilor digitale de ultimă generaţie trebuie să constituie temele pentru summitul NATO ce se va desfăşura în acest an la Vilnius, Lituania, în 11 şi 12 iulie, a afirmat, ieri, Mircea Geoană, secretarul general adjunct al alianţei, la începutul reuniunii şefilor de stat major din ţările membre, eveniment ce are loc în aceste zile la Bruxelles.

"Menţionez trei teme, care cred că vor fi esenţiale în vederea Summit-ului NATO de la Vilnius.În primul rând: trebuie să investim mai mult în apărare. Ţinta de 2% stabilită în Ţara Galilor în urmă cu aproape un deceniu este văzută din ce în ce mai mult ca un nivel minim, nu un plafon, pentru investiţiile noastre în apărare. Avem nevoie de soldaţi bine pregătiţi, bine echipaţi, cu capacităţi moderne, gata să se desfăşoare mai repede oricând şi oriunde este nevoie. Pentru aceasta, Aliaţii trebuie să continue să facă progrese, inclusiv prin angajamente care să intre în vigoare înainte de anul 2024. În al doilea rând: trebuie să ne creştem capacitatea industrială de a produce arme şi muniţii şi să lucrăm îndeaproape cu industria de apărare pentru a ne umple propriile stocuri. Contează pentru Ucraina şi pentru propria noastră descurajare şi apărare. Acesta va fi un subiect important de discuţie la viitoarea reuniune a miniştrilor apărării din NATO, care va avea loc în luna februarie. Şi în sfârşit: în timp ce învăţăm lecţiile din acest război, trebuie să ne pregătim şi pentru potenţialele războaie viitoare şi să continuăm să transformăm NATO pentru era digitală. Alianţa noastră trebuie să păstreze capabilităţile şi capacităţile militară de apărare împotriva tuturor provocărilor, acum şi în viitor, inclusiv în operaţiunile multi-domeniu.

Este esenţial să valorificăm mai bine oportunităţile care vin odată cu noile tehnologii, inclusiv inteligenţa artificială şi big data. În acest sens e nevoie de multă muncă în cadrul NATO pentru a ne consolida avantajul tehnologic. Acest lucru, la rândul său, va întări apărarea noastră şi va descuraja orice tip de ameninţare. De aceea, este esenţială colaborarea dintre sectorul de apărare, industria de apărare şi factorii de inovare din sectorul privat în domeniul tehnologiei", le-a transmis Mircea Geoană şefilor apărării din statele membre NATO.

Secretarul general adjunct al NATO a arătat că, dacă preşedintele Putin a subestimat capacitatea de apărare şi curajul ucrainenilor, precum şi unitatea şi solidaritatea aliaţilor, membrii alianţei politico-militare nu trebuie să subestimeze Federaţia Rusă.

"Acum, aşa cum spunea Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, este periculos să subestimăm Rusia. Putin se pregăteşte pentru un război de durată, a autorizat deja mobilizarea a 200.000 de soldaţi, mulţi dintre cei mobilizaţi fiind deja în pregătire, şi are arme furnizate de regimuri autoritare, printre care se numără şi cel din Iran. Dar ce este cel mai important este că nu avem nicio dovadă că Putin îşi va schimba obiectivele. De aceea, trebuie să fim pregătiţi pentru un conflict de durată. 2023 va fi un an dificil şi trebuie să susţinem Ucraina, atât timp cât este nevoie. În acelaşi timp, trebuie să punem în practică deciziile luate de liderii noştri la Summitul de la Madrid de anul trecut. Şi să ne întărim apărările pentru a face faţă oricărei ameninţări, din orice direcţie. Înregistrăm progrese cu privire la extindere rapidă a grupurilor noastre de luptă de pe flancul estic până la nivel de brigadă, la care se vor adăuga trupe mai bine pregătite. De asemenea, continuăm demersurile a livra un nou model de forţă şi noi planuri de apărare în toate direcţiile strategice", a precizat Mircea Geoană.

La rândul său, amiralul Rob Bauer, preşedintele Comitetului Apărării din cadrul NATO, a arătat că în acest numărul militarilor din alianţă atinge 3,2 milioane persoane şi va ajunge la 3,5 milioane persoane, odată cu finalizarea procesului de aderare la această organizaţie a Finlandei şi Suediei.

"Forţele ruse duc un război brutal în Ucraina, care include distrugerea surselor de energie şi lanţurilor de aprovizionare, distrugere care are efect negativ asupra a milioane de oameni. (...) Am arătat lumii că suntem capabili să oferim susţine militară şi umanitară oriunde este necesar şi atât timp cât este nevoie. Dar cel mai important: am arătat lumii că suntem înainte de toate o Alianţă politico-militară defensivă. 

Tot ceea ce facem este pentru apărarea celor 1 miliard de oameni care trăiesc pe pământul aliat. Ne vom focusa eforturile şi deciziile pentru a creşte ajutorul oferit Ucrainei şi pentru a spori capabilităţile noastre. Acest război s-ar putea încheia astăzi, dacă preşedintele Putin decide să-l oprească. Dar până când o va face, vom continua să sprijinim Ucraina atâta timp cât va fi nevoie", a spus amiralul Rob Bauer, în deschiderea şedinţei şefilor apărării din statele membre NATO.

Conform agendei, în sesiunile de ieri au fost dezbătute măsurile necesare pentru echilibrarea capacităţii şi capabilităţilor, s-a discutat despre lecţiile identificate din războiul declanşat de Rusia în Ucraina şi despre consideraţiile strategice cu privire la postura NATO pe Flancul Estic şi despre riscurile existente şi viitoare şi măsurile ce trebuie luate pentru atenuarea sau înlăturarea acestora.

În sesiunile de astăzi, şefii apărării din statele membre NATO vor discuta despre KFOR, despre misiunea alianţei în Irak, precum şi despre situaţia militară din Ucraina şi din regiune, la această dezbatere urmând a participa şi generalul Valerii Zaluzhnyi, şeful statului major ucrainean.

La final, va avea loc o conferinţă de presă susţinută de amiralul Rob Bauer - preşedintele Comitetului Militar al NATO, generalul Christopher Cavoli - şeful SACEUR şi generalul Phillipe Lavigne, şeful SACT, care vor prezenta concluziile reuniunii din cele două zile.