Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române a avut deschiderea astăzi

Actualizare 19:45 Miroslav Lajcak: "Dacă nu oprim fluxul de migranţi, vor exista consecinţe grave"

Ministrul slovac de Externe, Miroslav Lajcak, a atras atenţia astăzi, la Bucureşti, că mii de refugiaţi intră în zona Schengen, iar "noi ne prefacem că nu este nimic în neregulă", el spunând că autorităţile nu fac eforturi suficiente şi nu există nicio strategie clară pentru această criză, transmit surse din presă.

În discursul susţinut la Bucureşti, la cea de-a patra ediţie a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, ministrul slovac de Externe a subliniat că, în această criză, priorităţile statelor europene sunt salvarea vieţilor persoanelor imigrante şi acordarea de ajutor corespunzător acestora.

"Mii de oameni intră în zona Schengen şi noi ne prefacem că nu este nimic în neregulă. Există mulţi oameni care profită de pe urma suferinţei altora. Astfel nu pot decât să constat că nu există eforturi suficiente din partea autorităţilor de a reglementa această situaţie", a avertizat Miroslav Lajcak.

El a solicitat găsirea unor soluţii imediate pentru această problemă, spunând că "nu există nicio strategie clară" în acest sens şi că "fiecare ţară în parte trebuie să se uite la ea însăşi pentru a vedea ce este în neregulă".

"Trebuie să ne oferim ajutorul partenerilor noştri europeni", a subliniat Miroslav Lajcak, avertizând că, "dacă nu oprim fluxul de migranţi, vor exista consecinţe grave".

Ministrul Afacerilor Externe al Slovaciei a mai spus că această criză a refugiaţilor reprezintă "o provocare pentru birocraţia europeană", fiind necesară în acest moment o strategie clară, coordonată între statele membre.

"Strategia trebuie să aibă o abordare comprehensivă, care să rezolve concret problemele pe mai multe paliere, de la oferirea de ajutor umanitar, destructurarea reţelelor de traficanţi, până la combaterea problemelor din ţările de origine ale migranţilor, inclusiv combaterea terorismului", a arătat ministrul slovac.

Miroslav Lajèák a insistat asupra protejării libertăţilor din zona Schengen, spunând că blocarea frontierelor nu este o soluţie acceptabilă pentru populaţia din Europa.

(S.A.)

-----------

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a deschis astăzi lucrările oficiale ale Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române ale anului curent (RADR), cu tema "România şi provocările de securitate la limitele spaţiului european şi euro-atlantic. Riscuri, oportunităţi şi acţiune diplomatică", informează un comunicat de presă.

Lucrările oficiale au fost făcute în prezenţa Primului-ministru Victor Ponta, a Preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a Preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea şi a Primarului General al Capitalei, Sorin Oprescu.

Primul-ministru Victor Ponta a transmis, în deschiderea RADR, un mesaj pragmatic, subliniind importanţa menţinerii continuităţii în ceea ce priveşte liniile generale de politică externă ale României şi asigurând diplomaţii români de întreg sprijinul Guvernului şi al instituţiilor statului, în exercitarea mandatului lor, inclusiv din punct de vedere financiar-logistic. Premierul a solicitat şefilor de misiuni să se implice activ în promovarea următoarelor obiective de politică externă: continuarea susţinerii ferme a Republicii Moldova pe calea europeană; intensificarea eforturilor de diplomaţie economică, în sensul de a dezvolta noi oportunităţi economice şi în alte spaţii decât ţările membre UE; consolidarea profilului României în plan regional.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu s-a concentrat, în discursul său oficial din cadrul RADR, pe trei componente principale: în prima parte accentul a fost pus pe analizarea actualului context internaţional şi regional, cu toate provocările sale; cea de a doua parte a vizat eforturile diplomatice făcute în ultima perioadă, destinate apărării şi promovării intereselor României; iar în ultima parte a discursului său, ministrul a pus accentul pe priorităţile acţiunii diplomatice pe termen mediu şi lung, dar şi pe reforma internă a MAE, destinată eficientizării instituţiei, astfel încât cetăţenii - în serviciul cărora diplomaţii lucrează permanent - să îşi vadă mai bine protejate interesele.

În intervenţia sa, Bogdan Aurescu a trecut în revistă principalele repere ale diplomaţiei române pentru următoarea perioadă, cu accent pe: Agenda Europeană şi pregătirile pentru preluarea preşedinţiei Consiliului European în 2019; evoluţiile din Vecinătatea Estică şi Vecinătatea Sudică; contribuţia României ca aliat de încredere în cadrul NATO; cooperarea UE-NATO şi contracararea războiului hibrid; cooperarea regională; Parteneriatul Strategic cu SUA; diplomaţia economică; problematica energetică; prezenţa activă a României în cadrul organizaţiilor internaţionale (ONU, OSCE şi nu numai); comunităţile româneşti din străinătate; creşterea calităţii serviciilor consulare, inclusiv reacţia în situaţii de criză.

În discursul său, referitor la priorităţile politicii externe, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a subliniat necesitatea ca ţara noastră să îşi întărească rolul în interiorul Uniunii Europene şi al NATO şi să îşi consolideze relaţiile bilaterale cu partenerii europeni tradiţionali. În ceea ce priveşte relaţia transatlantică, a subliniat importanţa scutului de la Deveselu pentru axa fundamentală de natură securitară şi politică a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite.

În intervenţia sa, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a felicitat diplomaţia română pentru activitatea sa eficientă şi complexă şi a asigurat întreaga susţinere a Camerei Deputaţilor şi a Parlamentului României pentru priorităţile de politică externă. Acesta s-a referit la dinamizarea din ultimii ani a diplomaţiei parlamentare, care a dobândit un rol tot mai activ în cadrul organizaţiilor regionale şi internaţionale, fiind într-o strânsă coordonare cu instituţiile României cu atribuţii în domeniul politicii externe. Preşedintele Camerei Deputaţilor a menţionat importanţa demersurilor diplomatice în mai multe direcţii, printre care sprijinul românilor din străinătate aflaţi în dificultate, promovarea şi dinamizarea economiei româneşti sau identificarea de noi oportunităţi de afaceri. Referitor la noile provocări de securitate.

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a reiterat disponibilitatea de a contribui la promovarea imaginii României. Acesta a menţionat că Bucureştiul candidează pentru titlul de "Capitală Europeană a Culturii - 2021", reuşită care ar impulsiona turismul cultural şi ar evidenţia atuurile pe care le are capitala României, ca metropolă europeană la intersecţia unor importante coridoare de transport, deţinător al unor importante repere de patrimoniu cultural şi istoric, unul dintre cele mai importante oraşe din această zonă a Europei.

Tot astăzi, Aurescu a avut o întrevedere bilaterală cu ministrul polonez al afacerilor externe, Grzegorz Schetyna, în marja participării acestuia, în calitate de invitat special, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române. Demnitarul polonez a susţinut cu acest prilej o intervenţie în cadrul sesiunii plenare a Reuniunii cu tema "Revizuirea Politicii Europene de Vecinătate - Rolul Esenţial al Parteneriatului Estic", moderată de ministrul Bogdan Aurescu.

Prezenţa ministrului Schetyna la Bucureşti şi discuţiile purtate cu omologul polonez confirmă relaţia specială dintre România şi Polonia de parteneri strategici, inclusiv din perspectiva consolidării coordonării la nivel regional şi european. În cadrul consultărilor bilaterale au fost abordate teme ale dialogului strategic bilateral româno-polon, precum şi subiecte de actualitate ale agendei europene şi internaţionale, cu accent asupra ultimelor evoluţii din vecinătatea estică.

Cei doi demnitari au convenit asupra continuării coordonării la nivelul UE, în baza dialogului tehnic intens între cele două diplomaţii şi a unei convergenţe de poziţionare pe numeroase subiecte ale agendei europene. Discuţiile au reliefat preocuparea comună a ambilor miniştri faţă de o serie de evoluţii la nivel european, precum migraţia. De asemenea, cei doi miniştri au abordat tema liberei circulaţii la nivel UE, ambii oficiali reiterând importanţa crucială pentru cetăţenii celor două state a respectării libertăţii de circulaţie şi a drepturilor conexe acesteia, în scopul prezervării valorilor fundamentale şi principiilor Uniunii.