REVISTA PRESEI 05.09.2015

• ADEVARUL

• Reacţii acide după egalul somnifer cu care s-a lăudat România la Budapesta

În 2015, prima reprezentativă condusă de Anghel Iordănescu a înscris mai puţine goluri în partidele oficiale decât Insulele Feroe! Nu e un bilanţ surprinzător, având în vedere jocul prestat de Chiricheş şi compania. Ce surprinde, în schimb, e modul în care oficialii FRF închid ochii la evoluţiile şterse ale României. Iar exact asta a făcut, din nou. Dacă preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, a văzut "un meci foarte spectaculos", aşa cum s-a exprimat la Digi Sport, în schimb, cam toţi ceilalţi care au urmărit jocul de la Budapesta au fost chinuiţi de nivelul slab al unui meci cu efect somnifer.

• "Generalul", despre acest 0-0 cu Ungaria şi despre partida cu Grecia

Selecţionerul Anghel Iordănescu s-a arătat mulţumit de remiza de la Budapesta şi destul de temător în privinţa partidei cu Grecia. "Rezultatul pare unul normal, în sensul că echipa noastră a avut o primă repriză bună, în care am avut iniţiativa, am controlat jocul, am avut o posesie prelungită, dar am suferit, pe undeva, la finalizare. N-aş spune că Ungaria e o echipă de bătut, pentru că nu e uşor să joci împotriva unei echipe care vrea să câştige, care are un gabarit impresionant şi care are suporteri fanatici. Nu cred că ne-a lipsit curajul, am făcut un joc bun, în special prima repriză. Am stat bine tactic în teren, dar din păcate n-am reuşit să avem ocazii", a spus Iordănescu la TVR1. El a identificat şi o posibilă cauză a egalului. "Poate trebuia să atacăm mai mult. Nu cred că trebuie să fim primii în grupă, noi trebuie să ne îndeplinim obiectivul şi să ne calificăm la Euro. Se poate să pierdem calificarea, pentru că avem un meci greu împotriva Greciei, una dintre cele mai bune echipe din grupă. Jucătorii noştri nu rezistă fizic atunci când joacă la intervale aşa de scurte", a mai spus selecţionerul.

• Companie din România, pusă sub sancţiuni de SUA din cauza relaţiilor indirecte cu Vladimir Putin

Autorităţile din SUA vânează averea nedeclarată a lui Putin, oligarhii apropiaţi Kremlinului şi companiile ruse de stat din cauza anexării Crimeii şi a războiului din Donbass. Autorităţile americane au pus sub sancţiuni un număr suplimentar de 29 persoane şi 33 de companii din cauza anexării Crimeei de către Rusia şi a întreţinerii de către Moscova a rebelilor din Estul Ucrainei, printre entităţile comerciale vizate fiind şi o companie din România. Biroul pentru Industrie şi Securitate a adăugat în data de 2 septembrie noi companii pe listă, atât din Rusia, cât şi din Marea Britanie, Finlanda, Elveţia, Cipru, Ucraina, dar şi România, crescând astfel presiunea asupra autorităţilor ruse. Din România este trecută în documente Southeast Trading LTD. Potrivit site-ului propriu, societatea face parte din SET Group şi a fost înfiinţată în anul 1995. Sediul acesteia este în localitatea finlandeză Lappeenranta, la doar 25 de kilometri de graniţa cu Rusia, dar are birouri şi în Espoo (Finlanda), St. Petersburg (Rusia) şi Bucureşti.

• Criza refugiaţilor pune in garda OMS. O boala eradicata de aproape 30 de ani ar putea reapărea in Europa

Criza fără precedent a refugiaţilor pune in garda Organizaţia Mondiala a Sănătăţii. Riscul ca aceştia sa se îmbolnăvească este uriaş, in condiţiile in care stau îngrămădiţi in mijloace de transport si prin gări, fără posibilitatea de a se spală. Deja doua cazuri de poliomielita au apărut in Ucraina, o alta tara aflata la graniţa cu Romania, in care sunt mari probleme in urma conflictelor cu separatiştii. Pe plan intern, ministrul Sănătăţii se teme ca aceasta boala eradicata de aproape 30 de ani ar putea reapărea pentru ca mulţi părinţi refuza sa-si vaccineze copiii. Organizaţia Mondiala a Sănătăţii trăgea un semnal de alarma încă de anul trecut, când in Siria au apărut mai multe focare de poliomielita. Îngrijorarea este cu atât mai mare acum, cu cat mii de refugiaţi ajung zilnic in Europa. Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, anunţă deja primele masuri. "In Siria se consemnează in prezent multe cazuri de poliomielita. Aşa ca va fi necesara investigarea stării de sănătate a imigranţilor", a declarat Bănicioiu.

• Liviu Dragnea: "Am fost în Gara Keleti şi am vorbit cu imigranţii. Am vrut să-i văd cu ochii mei"

Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a publicat, vineri seară, un mesaj pe contul personal de Facebook în care prezintă impresiile sale despre imigranţii aflaţi în Gara Keleti din Budapesta, loc pe care social-democratul l-a vizitat înaintea meciului de fotbal dintre Ungaria şi România. "Mi s-a părut ciudat că marea majoritate sunt bărbaţi tineri şi foarte bine organizati, şi că atunci când camere de filmat, prezente în număr uriaş la gara Keleti, sunt îndreptate către unii dintre imigranţi, aceştia îşi ascund feţele. Sunt şi oameni extrem de amărâţi, dar sunt şi alţii foarte bine organizaţi, pe grupuri. Fiecare grup are coordonatorul lui. Au o singură ţintă, să ajungă în Germania", a adugat preşedintele interimar al PSD. Dragnea a anunţat şi faptul că ministrul Afacerilor Externe este invitat marţi la şedinţa coaliţiei guvernamentale pentru a prezenta un raport privind cota de imigranţi care ar urma să-i revină României.

• Poporul, momit cu televizorul

Adevărul Financiar propune o analiză a evoluţiei unei pieţe care a început de la zero. Cea de electro-retail, care acum este de peste două miliarde de euro, potrivit unei monitorizări GFK TEMAX. O piaţă care a dezvoltat, dar a şi îngropat afaceri. O piaţă în care în anii `90, un televizor ajungea şi la 1.000 de dolari, iar în prezent sunt oferte cu puţin peste 100 de dolari. Şi asta în condiţiile în care un dolar din anii `90 valorează acum aproape doi dolari. Piaţa de consum era aproape inexistentă înainte de 1990. Viorel Cataramă, unul din primii milionari ai capitalismului românesc spune că în piaţă erau bani. "Oamenii aveau bani, dar nu aveau pe ce să-i cheltuiască. Îi ţineau fie în bănci, fie la saltea", spune omul de afaceri. "Indiferent ce se scotea la vânzare, erau nişte cozi interminabile şi oamenii aveau bani să cumpere orice. Au scos banii de la saltea sau de la CEC şi i-au aruncat pe televizoare, video, frigidere, maşini, tot ceea ce românului i-a lipsit în timpul comunismului. În perioada aceea se mergea la adaos şi de până la 6.000%", explică Viorel Cataramă.

• Să nu uităm: Grecia a deschis porţile Europei şi va trebui să achităm toţi nota de plată

Criza Greciei a dispărut din buletinele de ştiri, a fost înlocuită de criza refugiaţilor într-un mod manipulatoriu - cele două crize sunt strâns legate şi avem de-a face cu o distorsionare a realităţii atunci când uităm pe unde vin majoritatea refugiaţilor. Să ne amintim de ameninţările miniştrilor de Atena care declarau că dacă Grecia nu va beneficia de o reducere a datoriei îşi va deschide graniţele şi va permite invadarea Europei cu imigranţi din lumea musulmană. În august 2015 ONU anunţă că în Grecia au intrat circa 200.000 de imigranţi veniţi din Turcia! Valul de imigranţi s-a pornit în iunie şi a crescut de la o săptămână la alta - în trei luni de zile a fost depăşită cifra imigranţilor ilegali care au încercat să pătrundă în UE pe tot parcursul anului trecut. Iar libertatea cu care aceştia circulă prin Balcani indică faptul că Grecia nu face nimic pentru a-i opri. Uniunea Europeană este la mâna Atenei şi imigranţii vor continua să sosească cu miile zilnic pe ruta balcanică. Soluţia problemei este în Grecia care poate astupa spărtura din pântecele Europei, doar să vrea.

• Traian Băsescu: Criza imigranţilor, al doilea risc major de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace

Fostul preşedinte Traian Băsescu a afirmat vineri seară, în cadrul unei emisiuni a postului B1 TV, că România nu ar trebui să accepte refugiaţi din Africa sau Orientul Mijlociu, deoarece ţara noastră nu are capacitatea de a-i integra. "România nu ar trebui să accepte să primească refugiaţi dintr-un motiv simplu: lipsa capacităţii de a integra, avem exemplu comunitatea romă. Avem această problemă. În plus, eu consider că ce se întâmplă acum este o problemă de securitate a Uniunii Europene şi a României. După Războiul Rece, acum suntem în faţa celui de-al doilea risc ca magnitudine de la al doilea Război Mondial încoace. Cred că problemele de securitate sunt extrem de severe şi uşurinţa cu care oamenii politici reacţionează mi se pare condamnabilă", a afirmat Băsescu. Fostul preşedinte a atras atenţia că oricând poate avea loc un act de terorism din moment ce numărul celor monitorizaţi ar creşte odată cu venirea a numeroşi imigranţi.

• Cum fuge Ponta de răspundere şi în problema imigranţilor

În contextul apariţiei în presa străină a informaţiei potrivit căreia România ar urma să primească 7.000 de refugiaţi, premierul Victor Ponta a abordat tema refugiaţilor, însă s-a spălat rapid pe mâini, precizând că discuţiile pe această temă s-au purtat între Oprea şi Iohannis, în perioada în care se afla în Turcia. "Asta a apărut într-un ziar din Marea Britanie, în Daily Mail. Nu există la Guvernul României niciun fel de document de niciun fel referitor la această cifră de 7.000 de refugiaţi. În perioada când nu eram la Guvern, era domnul Oprea interimar, a existat o discuţie în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi probabil şi cu preşedintele pe această temă", a spus Ponta, într-o emisiune la RTV. O decizie privind gestionarea de către România a crizei refugiaţilor se va lua în cadrul şedintei CSAT convocată de presedintele Klaus Iohannis, reuniune care urmeaza să se desfăşoare în următoarea perioada.

• Stratfor: SUA şi-a renăscut interesul pentru regiunea arctică

Schimbarea într-un ritm alert a climei din Oceanul Arctic şi creşterea tensiunilor dintre puteri la nivel internaţional fac ca polul nord să devină o importantă regiune geopolitică şi duc la creşterea interesului pentru el. Unul dintre statele care a rămas în spate în ce priveşte prezenţa şi promovarea intereselor în Arctica sunt SUA. Astfel, americanii se grăbesc să-şi apere interesele în regiune, indică o analiză Stratfor. Analiza centrului de cercetări geostrategice Stratfor menţionează că schimbările climatice şi condiţiile meteorologice din zona arctică a făcut posibil accesul în nişte zone de acolo care erau inaccesibile anterior. Până în anul 2030 se aşteaptă ca Oceanul Arctic, acoperit în prezent de gheţari imenşi, să ajungă să fie lipsit de gheaţă în anumite sezoane. În timp ce topirea gheţii are puternice efect negative în mai multe regiuni, în zona arctică aceasta va face ca traficul maritim pe ruta din Marea Nordului şi, eventual, prin Pasajul de Nord-Vest să sporească în următorii zece ani.

• EVENIMENTUL ZILEI

• RISE PROJECT. Familia Baştea, partenerii de afaceri imobiliare ai Preşedintelui Klaus Iohannis

O investigaţie RISE Project, apărută în urmă cu 2 zile, dar ignorată de o mare parte a presei, scoate la iveală noi amănunte privind afcerile imobiliare ale actualului preşedinte al Românie. RISE PROJECT a încercat să afle cine sunt membrii familiei Baştea - cei alături de care Klaus şi Carmen Iohannis au traversat ultimii optsprezece ani, luptând, cot la cot, pentru două case din centrul Sibiului. Folosind adeverinţe de stare civilă false şi un certificat de moştenitor încheiat prin fraudă - acte care le atestau un drept inexistent de succesiune - Baştea şi Iohannis au reuşit să scoată cele două clădiri din proprietatea statului şi să le treacă pe numele lor. Închiriind, după aceea, parterul unuia dintre imobile către banca Raiffeisen, Baştea şi Iohannis au încasat, vreme de paisprezece ani, rente totale de aproximativ 640.000 de euro. Dreptul lor de proprietate asupra parterului comercial închiriat către Raiffeisen este, în prezent, contestat în instanţă.

• Imigranţii plecaţi din Ungaria au ajuns în Austria, cu autocare

Imigranţii sosesc în Austria, după ce, într-un gest, surprinzător, Ungaria le-a pus la dispoziţie autobuze, scrie BBC News. Timp de mai multe zile, autorităţile din Ungaria i-au oprit pe imigranţii ilegali - majoritatea din Siria, Afganistan, Irak - să călătorească, cu trenul, în Vestul Europei, spunând că sunt obligaţi să-i înregistreze, ceea ce a condus la proteste şi ciocniri cu poliţiştii. Austria s-a declarat de acord cu Germania şi îi va lăsa să treacă frontiera. Statele UE se luptă să cadă de acord asupra unor măsuri comune, pentru a face faţă unui val de migraţie fără precedent în ultimele decenii. Autocarele au început să ajungă la gara Keleti, din centrul Budapestei, vineri seara, în locul care devenise tabără pentru refugiaţi. Autobuze au fost, de asemenea, trimise să ia de pe traseu sute de imigranţi, care au pornit, pe jos, pe autostrada spre Austria.

• Nimeni nu mişcă un deget în cazul Refugiaţilor pe care-i va primi România. Klaus Iohannis tace, iar Victor Ponta se hlizeşte - de Ion Cristoiu

Lucrurile se precipită în privinţa valului de refugiaţi din Uniunea Europeană. Cu un premier ud tot de frica DNA, cu o splitare la nivelul conducerii PSD, cu un Klaus Iohannis absolut incapabil să gestioneze o criză, cu excepţia celor conjugale, ţara noastră va accepta cota de refugiaţi fără să zică Miau! Ba chiar nu-i exclus să ceară şi ceva pe deasupra, dată fiind noua criză de pisiceală a lui Victor Ponta. Dincolo de efortul însemnat în plan economic, România se va confrunta cu o provocare pentru care nu e pregătită de loc. Refugiaţii, aşa cum se vede din comportamentul de pînă acum, consideră că li se cuvine un tratament aparte, mult mai bun chiar decît al cetăţenilor ţărilor respective. Ei nu amintesc prin nimic de refugiatul clasic, cel rămas fără nimic, disperat să ajungă undeva unde să aibă un loc în care să-şi pună capul. Sunt agresivi, forţează cordoanele de poliţişti, se pricep mai ceva ca specialiştii la manipularea presei, lasă impresia că n-au plecat în bejenie, ci într-o excursie pentru care au plătit bine şi, în consecinţă, fac scandal dacă standardele oferite pe parcurs nu sunt la înălţimea banilor daţi.

• Teodor Meleşcanu, audiat ca martor la DNA într-un dosar legat de achiziţia de aparatură medicală

Teodor Meleşcanu a fost audiat de procurorii DNA într-un dosar legat de achiziţii de echipamente medicale. "Dacă aş fi încălcat legea nu m-ar fi chemat ca martor. Este un dosar pentru o urmărire in rem în legătură cu posibile infracţiuni", a declarat Teodor Meleşcanu la ieşirea de la sediul DNA. Surse judiciare contactate de EVZ ne-au confirmat că este vorba despre un dosar de achiziţie de aparatură medicală, în care este vizat fostul comandant al Spitalului Militar Central, generalul Ioan Sîrbu. Teodor Meleşcanu a fost menţionat în repetete rânduri ca fiind naşul de cununie al generalului Sîrbu. Cununia a avut loc într-un decor fastuos la Las Vegas, iar în declaraţia de avere a fostului comandant al Spitalului Militar Central apare o suma importantă de bani ca fiind rezultatul acestei petreceri.

• Teatre de Operaţiuni. Frăţia de arme Rusia - China sfidează Occidentul

Uriaşa demonstraţie de forţă de la Beijing şi afişarea cot la cot a liderilor Xi şi Putin, în tribuna oficială, înconjuraţi de "pigmei politici", înseamnă o provocare clară lansată Americii şi aliaţilor săi. După ce semnele de slăbiciune ale economiei sale au scuturat pieţele internaţionale de la un capăt la altul al planetei, ca pe un şirag de mărgele de plastic, iar exploziile cu cianură de la Tianjin au zguduit ţara, China avea nevoie ca de aer de o contra-lovitură de imagine. Uriaşul de la Beijing trebuia să demonstreze urgent că nu are picioare de lut. Din fericire, ocazia să le încalţe în cizme aurite s-a ivit curând: a 70-a aniversare a victoriei Chinei împotriva Japoniei în Al Doilea Război Mondial. Joi, la Beijing, a fost o paradă fără precedent: cei 12.000 de militari au fost ghidaţi de sateliţi pentru ca paşii să nu li se abată cu mai mult de câţiva centimetri de la traseul fixat. Peste 200 de aeronave au străbătut cerul Capitalei: bombardiere cu rază lungă de acţiune, avioane de vânătoare de generaţia a V-a, sau elicoptere de asalt.

• JURNALUL NATIONAL

• Cum arată Codul Fiscal cu care se laudă politicienii

Din mult trâmbiţata relaxare fiscală au mai rămas doar reducerea TVA de la 24% la 20% şi eliminarea taxei pe construcţiile speciale pentru investiţiile în agricultură. Restul măsurilor au fost amânate.În schimb, românii care au mai multe surse de venit vor plăti, pentru fiecare în parte, asigurări de sănătate şi contribuţii sociale. După o vară agitată cu discuţii aprinse despre reduceri de taxe şi nevoia de banii care să acopere golurile de la buget, Codul fiscal a fost votat, pentru a doua oară, de Parlament, în varianta de austeritate. Nu sunt bani pentru relaxare, aşa cum au spus din capul locului cei de la FMI şi UE. Prin urmare, măsurile care ar fi trebuit să relanseze economia au fost amânate până în 2017, dacă atunci vor fi bani. Pentru anul viitor, singura măsură benefică este reducerea TVA de la 24% la 20%, care va relansa consumul. Estimările făcute de Ministerul de Finanţe arată că noul Cod fiscal va aduce în 2016 o creştere a consumului de 4,1%, o majorare a investiţiilor de peste 6%, o inflaţie medie de 0,5% şi o creştere economică de peste 4%.

• Negocierea tarifelor, un basm. Ţepele, o realitate

Începând cu acest an, consumatorii casnici îşi pot alege furnizorul de energie electrică, nemafiind captivi în plasa marilor companii - Enel, E.ON, CEZ sau Electrica. În teorie lucrurile sună frumos, promiţându-se tarife mai mici, dar realitatea ascunde capcane care se pot întoarce rapid împotriva consumatorilor. Potrivit unei directive a Comisiei Europene, România a fost obligată din acest an să ofere libertate micilor consumatori de energie de a-şi alege singuri furnizorul de energie. Asta înseamnă că un consumator casnic, de exemplu, va ieşi de pe piaţa reglementată, în care tarifele sunt stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), şi îţi va negocia propriul tarif cu noul furnizor. Cine pleacă e bun plecat De fapt, această negociere nu există deloc. Furnizorii propun tariful, iar clientul îl acceptă sau nu. Pleci din reţeaua marilor furnizori, în speranţa că vei obţine un tarif mai mic, dar realitatea te trezeşte din visare. Practic, ce-ţi oferă noii furnizori nu diferă aproape cu nimic de ceea ce-ţi oferă acum Enel, spre exemplu.