REVISTA PRESEI 12.04.2016

• ADEVARUL

• Ludovic Orban "a picat" pe celebrul Articol 13 din Legea Anticorupţie

Deputatul Ludovic Orban (PNL) este cel mai recent caz de politician care a fost pus sub acuzare în baza Articolul 13 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. "Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani", este articolul 13 din Legea 78/2000. Potrivit DNA, Ludovic Orban a fost pus sub acuzaţie pentru că şi-a folosit influenţa de prim-vicepreşedinte PNL în scopul obţinerii unor foloase necuvenite. Este vorba de suma de 50.000 de euro, pe care ar fi cerut-o de la un afacerist.

• Mitul tehnocratului începe să apună

Premierul Cioloş şi Guvernul său par să urmeze aceeaşi tendinţă pe care a cunoscut-o şi preşedintele Iohannis: după o perioadă de entuziasm imediat după preluarea mandatului, se înscriu într-o curbă descendentă a popularităţii chiar dacă nu par să fi făcut greşeli majore. Premierul şi preşedintele au în comun o anumită lipsă de fermitate în a stopa abuzurile politicienilor din Parlament sau din administraţiile locale, precum şi o lipsă de curaj în luarea unor decizii nepopulare, dar necesare. Faţă de sondajul precedent, realizat la scurt timp după învestirea cabinetului Cioloş, românii îşi exprimă într-o proporţie semnificativ mai redusă preferinţa pentru un guvern tehnocrat, arată ultimul sondaj realizat de INSCOP la comanda "Adevărul". Astfel, 38,5% din români declară că preferă un guvern de tehnocraţi pentru că aduce mai multă competenţă (faţă de 50,5% în noiembrie 2015), în timp ce 40,9% spun că e de preferat un guvern politic (faţă de 32,1% în noiembrie 2015).

• Bild: Rusia a infiltrat efective militare secrete în ţări din Europa

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat acumularea de efective militare secrete în ţări vest-europene, grupurile de elită putând fi activate în caz de necesitate, afirmă surse citate de revista germană "Bild". Informaţiile au fost obţinute de publicaţia germană "Bild" din surse din cadrul serviciilor secrete şi din cartea "Războiul ascuns al lui Putin", scrisă de biograful liderului de la Kremlin, Boris Reitschuster. Conform surselor citate, efective secrete ruse sunt în multe ţări vest-europene, inclusiv în Germania, Cehia şi Elveţia, unii membri fiind infiltraţi în serviciile de securitate statale. Efectivele secrete ruse efectuează în mod constant exerciţii militare în Alpii elveţieni, precizează "Bild". Este vorba de membri ai Serviciului rus de informaţii militare (GRU) specializaţi în operaţiuni de comando, care, în caz de necesitate, pot fi activaţi să desfăşoare operaţiuni. Militarii ruşi ar urma să fie aprovizionaţi cu armament de unităţi de elită ale Forţelor aeriene.

• Mogulul cu 10 ţâţe. Pro TV, muls de bani de amantele, soţiile, fetele şi părinţii lui Adrian Sârbu

Fondatorul Pro TV, Adrian Sârbu, toca anual cu familia şi cu prietenele sale milioane de euro, bani scoşi fraudulos din firmele pe care le controla. Pentru a putea trăi pe picior mare, Sârbu ţinea trustul de presă într-o situaţie de "cruntă nefinanţare". Fondatorul trustului Pro, Adrian Sârbu, cheltuia după bunul plac banii firmelor pe care le controla, arată procurorii Parchetului General care l-au trimis în judecată pentru un prejudiciu adus statului de circa 14 milioane de euro. Trustul de presă s-a ales şi el cu o "gaură" de milioane de euro de pe urma extravaganţelor patronului. Foştii angajaţi ai trustului de presă le-au vorbit procurorilor despre "cheltuielile personale uriaşe" ale lui Adrian Sârbu şi ale familiei sale, care trebuiau acoperite din banii firmelor pe care le controla.

• O comisie parlamentară din Brazilia a votat în favoarea suspendării preşedintelui Dilma Rousseff

O comisie de specialitate a camerei inferioare din congresul brazilian a votat în favoarea suspendării preşedintelui brazilian Dilma Rousseff pentru folosirea bugetului statului în campania electorală prezidenţială din 2014, reprezentând primul pas în procesul de suspendare, notează Reuters. Următorul pas în procesul de suspendare este un vot în Camera Deputaţilor, cel mai probabil duminică. Votul comisiei a fost unul mai degrabă simbolic, deoarece votul din camera inferioară ar fi avut loc indiferent de rezultatul său, însă ar putea prezenta o imaginea asupra tendinţei de vot a Camerei Deputaţilor în această privinţă. Dacă două treimi din membrii camerei vor vota în favoarea moţiunii, Rousseff ar fi suspendată din funcţie pentru de 180 de zile, răstimp în care Senatul ar urma să dezbată trimiterea ei în judecată şi înlăturarea din funcţie, pentru care ar fi necesare o majoritate simplă în cadrul unui vot final pe această temă.

• Remanierea de Paşte. Ce miniştri se află pe lista neagră a premierului Cioloş

Premierul Dacian Cioloş pregăteşte primele mutări în Guvern. Potrivit unor surse apropiate Palatului Victoria, după Paşte, fiecare ministru îi va prezenta lui Dacian Cioloş un raport de activitate la mijloc de mandat, cu bune şi cu rele. Pe baza acestei discuţii tête-à-tête, premierul va decide cine nu a dat randament şi, în consecinţă, va pleca din Guvern. "Dacian Cioloş se va uita pe ce şi-au asumat miniştrii la începutul mandatului şi ce au făcut în cele şase luni. E jumătatea mandatului, deci se impune o analiză. Se va ţine cont de măsurile pe care le-au luat miniştrii, dar şi de prestaţia lor publică", au declarat, pentru "Adevărul", surse guvernamentale. Miniştrii Transporturilor, Internelor, Fondurilor Europene, Mediului, Agriculturii şi Muncii ar putea fi schimbaţi după Sărbătorile Pascale, potrivit unor surse guvernamentale.

• Războiul petrolului, faza a doua: arabii continuă forajele într-un ritm "furios", pentru a înlocui grupurile americane care scad acum producţia

Arabia Saudită şi aliaţii săi din zona Golfului Persic, respectiv Kuweitul şi Emiratele Arabe Unite, continuă forajele într-un ritm "furios", în timp ce marile companii americane listate la bursă renunţă la proiecte. Ţinta arabilor este să îşi crească cota de piaţă prin înlocuirea proiectelor anulate de americani, scrie Bloomberg. Mai mult, statele din zonă fac tot mai mult pentru a creşte exporturile. Arabia Saudită vrea să extragă cantităţi mai mari de gaze naturale pentru a alimenta sectorul petrochimic, ceea ce va duce în final la eliberea de petrol pentru export. De asemenea, expansiunea zăcământului Shaybah ar putea adăuga 250.000 de barili pe zi la producţia sa din luna iunie, în vreme ce zăcământul Khurais ar putea contribui cu încă 300.000 de barili pe zi la finele lui 2017. În acest moment, Arabia Saudită are o capacitate de producţie de 12 milioane de barili pe zi, dar pompează zilnic doar 10 milioane de barili.

• Decăderea unui imperiu: Rosneft a depăşit Gazprom şi a devenit cea mai valoroasă companie din Rusia

Gigantul petrolier de stat Rosneft a devenit cea mai valoroasă companie din Rusia, după ce aprecierea acţiunilor pe bursă a dus la creşterea capitalizării sale peste valoarea de piaţă a Gazprom, pentru prima dată de când se tranzacţionează acţiunile lor la bursă, respectiv 2006, conform Bloomberg. Astfel, acţiunile Rosneft au crescut luni cu 4,2% la prânz, iar capitalizarea grupului a ajuns la 52 de miliarde de dolari. Şi titlurile Gazprom au urcat cu 0,3%, dar capitalizarea sa este de numai 51 de miliarde de dolari. În 2008, decalajul între valoarea de piaţă a Gazprom şi cea a Rosneft era de peste 250 de miliarde de dolari. Între timp, însă, Rosneft a făcut achiziţii masive, precum preluarea grupului TNK-BP pentru 55 de miliarde de dolari în anul 2013, al treilea producător de ţiţei din Rusia. În schimb, Gazprom se confruntă cu cele mai mici preţuri ale gazelor naturale din ultimul deceniu în Europa, principala sa piaţă.

• BANCHERUL

• Parlamentarii au finalizat raportul legii dării in plată, cu nouă amendamente

Comisia juridica a Camerei Deputaţilor a finalizat raportul asupra reexaminării legii privind darea in plată a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, ca urmare a cererii preşedintelui României, cu nouă amendamente adoptate in cadrul dezbaterilor de săptămâna trecută, la care au participat si reprezentanţii băncilor, BNR si asociaţiile consumatorilor. Raportul a fost înaintat biroului permanent al Camerei Deputaţilor, care urmează să-l programeze pe ordinea de zi a plenului Camerei, in vederea votului.

• Cum ar putea fi afectate băncile de legea dării in plată

Raiffeisen Bank are credite imobiliare si de nevoi personale cu ipoteca acordate persoanelor fizice (clienţi retail) cu valori mai mari decât ale caselor ipotecate (expuneri de credit subcolaterizate) in valoare totala de 5 miliarde lei, din care 1,7 miliarde lei reprezintă diferenţa neacoperită de garanţii. Aceste credite "sub apa", cum zic americanii (underwater), ale căror garanţii ipotecare au scăzut sub valoarea sumei de rambursat către banca, din cauza cursului de schimb, in special al francului elveţian (CHF) si prăbuşirii pieţei imobiliare, deşi oamenii plătesc deja la ele de aproape 10 ani, fiind luate in 2007-2008.

• CURENTUL

• Guvernul, dat în judecată pentru Hotărârea lui Ponta de a oferi teren pentru moschee

Activistul Cătălin Ioan Berenghi a dat în judecată Guvernul României la Curtea de Apel Bucureşti pentru anularea Hotărârii de Guvern 372/2015 prin care Victor Ponta, poreclit şi turcitul, a oferit un teren pe Bdul Expoziţiei pentru construirea unei mega-moschei, în paralel cu o nouă cerere depusă la Guvern pentru anularea HG 372/2015. "In fapt, prin HG 372/2015 si prin nota de fundamentare aferentă, la solicitarea unui stat străin, care se erijează in mod artificial ca reprezentant al cultului musulman in Romania si înlocuind statul roman in reprezentarea propriilor cetăţeni, Guvernul a acordat un teren pentru construirea unor clădiri de interes public. Deşi in nota de fundamentare se precizează că scopul este construirea unei moschei, in HG nr.372/2015 Nu se precizează care sunt care sunt clădirile, ce scop au acestea si care este interesul public. De asemenea HG372/2015 aduce atingere Legii Cultelor întrucât creează in detrimentul celorlalte culte condiţii artificiale si promovează un interes străin de legea romana si cetăţeanul roman, discriminând celelalte culte",

• Candidatul PNL la Primăria Voluntari vrea în trei, cu Firea şi Pandele

Fost ofiţer MApN în tinereţe şi traseist politic din PDL, în PMP, apoi în UNPR şi acum candidat al PNL la Primăria Voluntari, Florin Secară îi trimite o penibilă scrisoare Gabrielei Firea prin care îi solicită "să fie intermediar în relaţia cu primarul din Voluntari, Florentin Pandele" şi să îl convingă că, într-o democraţie, şi alte partide au voie să îşi facă o campanie electorală. Secară îi solicită lui Firea să "îl pună la punct mai întâi pe Florentin Pandele care apelează la agresiuni". Aşa penibil nu am mai văzut prin politica românească şi mai e şi fost ofiţer.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Guvernul a tăiat salariile bugetarilor, de la primari până la Preşedintele ţării

După luni întregi de dezbateri, Guvernul a elaborat proiectul de ordonanţă referitoare la remunerarea bugetarilor. Prevederile acesteia ar trebui să intre în vigoare chiar de la 1 august, potrivit actului normativ. Conform proiectului de ordonanţă, cel mai mare salariu ar urma să fie încasat de preşedintele României: o retribuţie lunară brută de 15.000 de lei. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi cel al Senatului vor primi indemnizaţii brute de 13.706 lei, acelaşi salariu revenind primului ministru. Senatorii şi deputaţii vor primi lunar 10.150 de lei, în timp ce miniştrii - 12.124 de lei. În cazul primarilor şi managerilor de spitale, salariile vor varia în funcţie de numărul de locuitori, respectiv numărului de paturi. De exemplu, primarul unei localităţi cu până la 1.500 de locuitori va primi 3.200 de lei brut, în timp ce al unei localităţi cu peste 400.000 de locuitori poate ajunge la 6.059 de lei.

• Doi tineri au cumpărat un castel în Transilvania. Cu aceeaşi sumă îşi cumpărau un apartament în Bucureşti

La numai 25 de ani, o tânără şi soţul ei au lăsat în urmă viaţa din Bucureşti şi au cumpărat un castel în Transilvania. L-au renovat, i-au descoperit poveştile, iar acum le spun mai departe celor care le trec pragul. Castelul din secolul al XVII-lea atrage din ce în ce mai mulţi turişti, informează stirileprotv.ro. De cum păşeşti în castelul Tălişoara din Covasna te împresoară o atmosferă de poveste. Clădirea a fost construită în 1680 de un nobil secui. A păstrat farmecul vremurilor trecute, deşi în vremea comunismului a fost transformată în sediu al CAP-ului. A fost descoperită acum 8 ani de familia Racz. La preţul unui apartament din Bucureşti, tinerii şi-au cumpărat un castel. Au renovat clădirea şi au transformat-o într-o oază de linişte pentru turişti.

• Arad: Străinii au cumpărat în ultimul an 9.000 de hectare de teren arabil

Persoane fizice sau firme din afara ţării au cumpărat aproximativ 9.000 de hectare de teren arabil în judeţul Arad, în ultimele 12 luni, de şapte ori mai mult decât în anul anterior. În urma cererii mari de terenuri, preţurile în judeţ au crescut constant, ajungând la 10.000 de euro hectarul. Şeful Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Arad, Ioan Martin, a declarat, luni, pentru News.ro, că de la apariţia Legii 17/2014, care dă posibilitatea străinilor să cumpere terenuri în România, aproximativ 17.000 de dosare au fost prelucrate, din care 12.000 sunt tranzacţii cu persoane fizice sau firme din afara ţării, având calitate de cumpărători.

• Ministrul Culturii a dat primul bani pentru "Cuminţenia Pământului"

Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a anunţat, ieri, deschiderea oficială a subscripţiei naţionale pentru achiziţionarea operei lui Constantin Brâncuşi "Cuminţenia Pământului". Ministrul a spus că este primul care a donat bani. "Ca ministru al Culturii şi cel care a semnat deschiderea conturilor, am participat în mod simbolic, depunând primul o sumă modestă, o sumă simbolică, de 100 de euro", a declarat Vlad Alexandrescu, ieri. Ministrul a informat că, pentru persoanele juridice, sumele care vor fi donate vor fi considerate cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit, nefiind asimilate sponsorizărilor. Pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente sau profesii libere impozitate în sistem real aceste sume vor fi deductibile la calculul impozitului pe venit. Conturile în lei, euro şi dolari pot fi găsite pe site- ul Ministerului Culturii şi pe pagina cuminteniapamantului. ro.

• JURNALUL NATIONAL

• Reacţia lui Ponta după inculparea lui Orban: M-a deranjat, m-a infuriat!

"Mi s-a adus la cunoştinţă ca am calitatea de inculpat, adică s-a pus in mişcare acţiunea penală. S-a dispus măsura controlului judiciar într-un dosar privind primirea de foloase necuvenite, caz legat de ceva petrecut de curând", a precizat Ludovic Orban la ieşirea din sediul DNA. În aceste condiţii, reacţia lui Victor Ponta nu a întârziat să apară. "Eu l-am iertat demult pe Ludovic Orban, dar Dumnezeu nu-i uită nici pe proşti, nici pe ticăloşi!", a scris fostul premier, pe pagina sa de Facebook. Victor Ponta declarase, duminică, la RTV, că plângerea penală pe care i-a facut-o Ludovic Orban soţiei sale, Daciana Sârbu, l-a "înfuriat". Vicepresedintele PNL Ludovic Orban i-a acuzat pe Victor Ponta şi Daciana Sârbu ca nu au trecut în declaraţiile de avere bunurile celuilalt.

• Scandalul "Panama Papers": Biriş de la Finanţe, angajat de un offshore-fantomă

Scandalul offshore-urilor înregistrate de casa de avocatură internaţională Mossack Fonseca, ce a cuprins toate continentele, loveşte cu manta şi un secretar de stat din Guvernul Cioloş. Imensitatea de informaţii care răzbat din acest subiect creează, însă, şi unele confuzii mai mult sau mai puţin voite. Presa a prezentat, la sfârşitul săptămânii trecute, o dezvăluire a site-ului linx.crji.org, din care ar rezulta faptul că un offshore din Insulele Virgine Britanice, implicat în procesul de insolvenţă al unei companii cu sediul în Târgu Mureş, a fost reprezentat, în baza unui contract de asistenţă juridică, de către Societatea Civilă de Avocatură Biriş-Goran, con-trolată, oficial, la acel moment, de către actualul secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Gabriel Biriş.

• Niciun teren agricol nu va mai fi românesc, în 12 ani

Cetăţenii străini au cumpărat în România un milion de hectare de teren agricol în mai puţin de doi ani şi jumătate de când la noi s-a liberalizat piaţa funciară pentru cetăţenii din Uniunea Europeană. Ritmul este ameţitor şi, dacă se va menţine, în mai puţin de 12 ani, tot terenul agricol românesc va fi în posesia lor. Proprietarii români sunt ademeniţi să vândă cu preţuri de 4.000-5.000 de euro hectarul, dar nu ştiu că aceste sume sunt de 15-20 de ori mai mici decât în ţările europene. Patru din cele 10 milioane de hectare de teren arabil pe care le are România sunt controlate de străini, direct sau prin firme interpuse. "Două milioane de hectare de teren arabil sunt vândute la străini, iar alte două milioane de hectare sunt date în arendă unor firme cu acţionari străini", a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

• Economistul Aurelian Dochia: De ce nu mai avem inflaţie

Injecţiile de lichiditate operate de marile bănci centrale ale lumii nu au produs inflaţie şi multă lume se întreabă de ce. "Nu vedem inflaţie, pentru că aceşti bani rămân în sistemul bancar, nu intră în consum, respectiv în preţuri, iar acest lucru nu poate fi schimbat mărind în continuare cantitatea de bani pe care o pui în circulaţie. Acelaşi lucru se va întâmpla cu ei, inflaţia va rămâne la niveluri scăzute, ba chiar există pericolul deflaţiei", a explicat econo­mistul Aurelian Dochia. Faptul că banii au rămas în sistem rezultă şi din economiile enorme pe care companiile le au în depozite, cu care plătesc dividende în loc să le investească.

• NATIONAL

• Lider politic ascuns după "paravanul" Bucsaru!

A făcut bani, mulţi bani, fiind unul dintre "copiii răsfăţaţi" ai capitalismului sălbatic de tranziţie. Aşa ca după ce in perioada comunismului si-a vopsit "Dacia" alba in culoarea neagra, aşa cum aveau doar nomenclaturiştii, fostul deţinut de drept comun din sărăcăciosul Coşereni de Ialomiţa a ajuns unul dintre cei mai bogaţi romani. Însă, in acelaşi timp, si unul dintre cei mai discreţi dintre aceştia, singura "aroganta" pe care si-a permis-o fiind echipa de fotbal Unirea Urziceni. Însă, spre deosebire de alţi magnaţi, precum Adrian Porumboiu, Bucsaru pana si din fotbal a scos o grămadă de bani, falimentând echipa imediat după ce a luat titlul si a încasat milioanele din Liga Campionilor.

• Dan Cristian Popescu, deputatul milionar care vrea sa ia locul lui Ontanu

Crescut intr-un mediu academic - tatal sau este academicianul Nicolae Popescu, unul dintre cei mai importanti matematicieni romani, iar mama, Elena Liliana Popescu, a fost profesor universitar la Facultatea de Matematica, Universitatea Bucuresti - Dan Cristian Popescu este un politician indecis, ca sa nu spunem "traseist". Asa cum chiar el a scris in CV, Popescu a intrat in PNL in 1990. Dupa doar un an, se orienteaza catre PNTCD, unde a ramas pana in 2001. In 2004, Cristi Popescu revine la liberali, iar dupa sase ani ajunge presedintele Biroului Politic Teritorial al PNL Sector 2, unde sta pana in 2012. La constituirea USL, in februarie 2011, Popescu este printre membrii din conducerea PNL care se opune aliantei PNL-PSD.

• In PSD se iese la Mişcarea Populara

Deputatul PSD de Gorj Camelia Khraibani a demisionat din partidul condus de Liviu Dragnea si s-a înscris in formaţiunea lui Traian Băsescu, Partidul Mişcarea Populara. Popularii lui Basescu sunt incantati de noua "achizitie", mai ales ca fosta pesedista a fost racolata chiar din "fieful" lui Victor Ponta - judetul Gorj. In ceea ce o priveste, Camelia Khraibani a anuntat deja conducerea Camerei Deputatilor ca a demisionat din PSD, urmand ca de acum inainte sa faca parte din grupul deputatilor neafiliati. Si asta pentru ca PMP nu are grup parlamentar, ceea ce inseamna ca parlamentarii care au plecat din partidele de origine si au devenit membri ai Partidului Miscarea populara vor figura ca independenti in actuala legislatura.

• ISIS "arbitrează" Franţa - Romania!

Lumea fotbalului este in stare de şoc după anunţul făcut de Mohamed Abrini, ultimul terorist reţinut in ancheta care viza atentatele de la Bruxelles. Abrini le-a dezvăluit autorităţilor belgiene ca ISIS plănuieşte mai multe atacuri pe durata Campionatului European. Găzduit de Franţa, turneul va debuta pe 10 iunie cu meciul de deschidere Franţa - România. Iar publicaţia "Liberation" scrie ca tocmai partida de pe "Stade de France" ar reprezenta o ţintă pentru ISIS. Chiar dacă autorităţile din Hexagon vor lua măsuri suplimentare de securitate, este greu de crezut ca 80.000 si mai bine de spectatori pot fi controlaţi si verificaţi "la sânge", astfel că niciun terorist să nu ajungă in, ori in preajma arenei. Ca la orice eveniment sportiv major, prima zi a competiţiei este si cea mai importantă.

• Tinerii de pana in 25 de ani, scutiţi de impozit pe salariu, vreme de trei ani

Tinerii in vârsta de pana la 25 de ani vor fi scutiţi 3 ani de la plata impozitului pe salariu, facilitate care ii va ajuta si pe angajatori, scutiţi astfel de la acoperirea costului cu impozitul angajatului. Un proiect in acest sens a fost redactat in Parlament, cu argumentul ca tinerii vor fi ajutaţi astfel sa se angajeze mai uşor si pentru bani mai mulţi si nu vor mai pleca din tara. Proiectul modifica actualul text al Codului Fiscal, introducând in categoria veniturilor neimpozabile pe cele din salarii si asimilate salariilor realizate in primii 3 ani de munca de către tinerii cu vârsta mai mica de 25 de ani. Modificarea este explicata prin faptul ca şomajul in rândul tinerilor din Romania sub 25 de ani este peste media europeana, mai exact de 24% fata de 22,2%, angajarea in regim part-time fiind soluţia optima pentru mulţi dintre tinerii cu vârste cuprinse intre 15-25 de ani, dar descurajata de fiscalitatea ridicata.

• PUTEREA

• Pacienţii de la Colectiv nu au primit sânge controlat bacteriologic!

Sângele transfuzat în România este verificat doar virusologic, nu şi bacteriologic. Nici măcar arşii de la Colectiv nu au primit sânge verificat bacteriologic. Acuzaţiile, extrem de grave, sunt făcute asumat, cu nume şi prenume, de doi specialişti de la Laboratorul Central de Control al Calităţii Sângelui (LCCCS), din cadrul Institutului Naţional de Transfuzie Sanguină (INTS), respectiv şeful laboratorului, dr. Ovidiu Coban şi dr. biol. Maria Dobreanu. "Testarea bacteriologică nu se face la sângele care se distribuie la spitale şi bolnavii de la Colectiv nu au primit componente sanguine controlate bacteriologic, nici măcar concentrate trombocitare controlate bacteriologic pentru care ar fi avut o indicaţie transfuzională absolută.", declară cei doi, pentru PUTEREA.

• Sondaj cu rezultate îngrijorătoare. Peste 100.000 de musulmani britanici simpatizează atacatorii sinucigaşi

Un sondaj de opinie în rândul musulmanilor din Marea Britanie a dezvăluit un fapt îngrijorător şi anume că numai 34% dintre aceşti cetăţeni ar face pasul de a semnala poliţiei dacă ar crede că o persoană cunoscută are relaţii cu susţinători ai terorismului în Siria. Un procent deloc fericit este şi cel de 4% al celor care au afirmat că simpatizează cu cei care participă la atacuri sinucigaşe pentru a lupta împotriva injustiţiei. Trebuie spus că anul trecut statisticile estimau la 5% populaţia de religie musulmană din Marea Britanie, adică peste trei milioane de persoane dintr-o populaţie totală de aproximativ 63 de milioane. Un calcul simplu ne arată că există 120.000 de oameni - musulmani ca religie - care privesc cu ochi buni atacurile sinucigaşe, dându-le o conotaţie eroică, de luptă împotriva unui sistem injust, până la urmă împotriva unei ţări care i-a adoptat şi îi consideră egalii celorlalţi cetăţeni ai săi, egalii britanicilor get-beget.

• ROMANIA LIBERA

• Cioloş taie de la demnitari şi dă la parlamentari

Salariile a 68 de înalţi demnitari vor scădea faţă de momentul actual dacă Guvernul va aproba ordonanţa de urgenţă privind salarizarea bugetară, care va fi discutată mâine. Aceştia încasează salarii majorate din august anul trecut, cu un an înainte faţă de restul bugetarilor, care vor primi majorări abia de la 1 august anul acesta. Pe de altă parte, prin ordonanţă, Guvernul intenţionează să crească indemnizaţiile senatorilor şi deputaţilor cu aproape 50%, mult peste media restului bugetarilor. Cel mai mic salariu de bază, după majorarea din august, va fi de 1.250 lei pentru funcţii cu studii medii şi generale, iar cel mai mare va ajunge la 15.000 de lei brut şi-l va primi preşedintele ţării, potrivit ordonanţei de urgenţă privind salarizarea personalului din sistemul bugetar. Guvernul precizează că efortul financiar brut necesar implementării actului normativ este de 2,344 miliarde lei, iar impactul net este de 1,503 miliarde lei.

• Monica Ghiurco, propusă la şefia SRTv, respinsă de Parlament

Plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului a respins luni propunerea de numire a Monicăi Ghiurco în funcţia de preşedinte - director general al SRTv. Decizia a fost luată cu 113 voturi "împotrivă", 194 voturi "pentru". Nu s-a întrunit numărul necesar de voturi - 272 'pentru'. În sală au fost prezenţi 326 de parlamentari. Comisiile reunite de cultură vor audia şi redacta raport pe o nouă propunere a CA al SRTv pentru această funcţie.

• ZIARUL FINANCIAR

• Nemţii de la Rewe poartă discuţii pentru vânzarea magazinelor XXL Mega Discount

Grupul german a mai vândut şi operaţiunile Selgros Cash&Carry şi pe cele ale lanţului de supermarketuri Billa. Comerciantul german Rewe poartă discuţii de vânzare pentru cele opt magazine pe care le deţine în România sub brandul XXL Mega Discount, potrivit surselor ZF. Acestea sunt amplasate în oraşe mari şi medii, respectiv Brăila, Braşov, Bucureşti, Târgovişte, Sibiu, Galaţi, Buzău şi Ploieşti, potrivit site-ului companiei, şi operează pe segmentul hard-discount. Magazinele XXL Mega Discount au o suprafaţă medie de 2.500 mp şi circa 7.500 de produse în ofertă. Rewe discută cu mai mulţi jucători din piaţă, negocierile fiind în fază incipientă, potrivit surselor ZF. Pe lista unor potenţiali cumpărători se află giganţii francezi Auchan şi Carrefour, dar şi belgienii de la Mega Image. Auchan a anunţat recent că vrea să intre pe segmentul magazinelor mici, până acum fiind activ doar pe piaţa hiper­marketurilor, astfel că o achiziţie a XXL Mega Discount are sens.

• Piaţa internă nu are forţă să alimenteze excesul de cerere, iar importurile au crescut cu 76%

Deficitul comercial a ajuns la două luni din an la aproape un miliard de euro, ceea ce subliniază temerea că excesul de cerere ca urmare a relaxărilor fiscale şi a majorărilor salariale este satisfăcut din importuri şi nu de piaţa internă, cu consecinţe asupra capacităţii de finanţare a deficitului de cont curent. Exporturile au crescut în februarie cu 9,5%, iar importurile cu 13,4%, în vreme ce deficitul comercial la două luni a ajuns la 993 de miliarde de euro, cu 76% mai mare decât în primele două luni din 2015. "Creşterea cererii de consum începe să devină îngrijorătoare. Era de aşteptat să crească graţie măsurilor de relaxare fiscală şi a majorărilor salariale, dar creşte foarte rapid. Există o corelaţie puternică între avansul consumului şi balanţa comercială şi vedem că aceste lucruri se reflectă în majorarea puternică a importurilor. Excesul de cerere este alimentat de importuri, nu de cererea internă", comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffaisen Bank.

• BNR: Piaţa interbancară este dominată doar de 10 bănci. Restul, nu contează

Instituţiile de credit de importantă sistemică cumulau la sfârşitul anului trecut peste 70% din totalul finanţărilor atrase de pe piaţa monetară şi aproape 30% din totalul plasamentelor, potrivit datelor BNR. Tranzacţiile derulate între băncile de importantă sistemică au avut o pondere de 18% din volumul tranzacţionat. Instituţiile de credit de importanţă sistemică sunt entităţile de dimensiuni mari comparativ cu activele sistemului financiar în ansamblu şi/sau cu economia reală. Banca centrală a identificat anul tre­cut 10 bănci de importantă sistemică, respectiv BCR, BRD - SocGen, UniCredit Bank, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, ING Bank, Alpha Bank, Garanti Bank, CEC Bank şi Bancpost. Cele 10 bănci sistemice din România au 72% din activele totale ale sistemului, 73% din credite, 75% din titlurile de stat şi 75% din depozite. Aceste bănci vor fi supuse exerciţiilor de evaluare a calităţii activelor şi testelor de stres în situaţia în care vor avea probleme.