REVISTA PRESEI 14.10.2013

• ADEVARUL

• Vosganian ştie deja viitorul ministru al Economiei. Pe cine vor alege mâine liberalii

Fostul ministru al Economiei, Varujan Vosganian, şi-a anunţat, duminică, succesorul. "Vreţi să ştiţi cine a fost cel care a ocupat biroul meu? The winner is.... Remus Vulpescu!!!", scrie Vosganian, pe blogul personal. Cursa nu s-a încheiat, însă, iar Vulpescu are mai mulţi adversari redutabili. Potrivit surselor liberale, până acum, în cursa pentru fotoliul de ministru al Economiei, alături de Vulpescu figurează şi Cristian Buican, Mihai Lupu, Nini Săpunaru, Remus Borza, Marcel Vela şi Teodor Atanasiu. În ce îl priveşte pe Remus Vulpescu, actualul şef de cabinet al ministrului de Finanţe Daniel Chiţoiu a devenit cunoscut publicului anul trecut, în urma implicării sale în privatizarea Oltchim, soldată cu un eşec răsunător.

• EXCLUSIV Privatizarea CFR Marfă: ce condiţii contractuale şi-au asumat, dar nu au îndeplinit instituţiile statului

Privatizarea CFR Marfă trebuia încheiată până în luna iulie a acestui an, nu atât pentru că Guvernul şi-a asumat acest lucru faţă de FMI, ci pentru că strategia de privatizare a fost gata în februarie şi, de atunci, mai trebuiau îndeplinite doar câteva formalităţi. Iată că am ajuns în octombrie, aproape de un nou termen-limită, şi procesul de privatizare este încă incert, dar nu din cauza investitorului desemnat câştigător prin licitaţie, ci tot din cauza formalităţilor. câteva dintre formalităţile ce trebuiau îndeplinite, aşa cum sunt ele prevăzute în contractul de privatizare a CFR Marfă: Finalizarea de către vânzător a conversiei creanţelor deţinute de stat asupra societăţii la data semnării contractului şi definitivarea structurii capitalului social al societăţii ca urmare a operaţiunii de majorare de capital în baza conversiei; Obţinerea de către vânzător, de la finanţatorii interni şi externi ai societăţii, a acordului acestora cu privire la modificarea structurii acţionariatului societăţii, ca efect al încheierii contractului de privatizare.

• Proteste faţă de proiectul Roşia Montană, în Capitală. Manifestanţii: "DNA, DNA, vrem dosarul Roşia!"

Bucureştenii au organizat, duminică, un nou miting în Capitală. În Piaţa Victoriei, în faţa clădirii Guvernului, protestatarii au luat parte la un flashmob şi au format o "frunză umană" uriaşă, pentru ca mai apoi să se îndrepte spre Piaţa Universităţii, unde au ocupat intersecţia , blocând circulaţia auto.

• Politicienii s-au băgat din nou în faţă la moaştele Sfintei Parascheva. Un pelerin de rând aşteaptă 15 ore să ajungă la raclă

Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva reprezintă în fiecare an un prilej pentru politicieni de a apărea în prim-plan pe fondul mediatizării intense a pelerinajului de la Iaşi. Mai mulţi lideri politici ai coaliţiei au trecut deja prin faţa raclei în care sunt depuse moaştele, amplasată în curtea din spatele Catedralei Mitropolitane. Printre cei care s-au perindat prin faţa mulţimii, fără a aştepta la rând alături de ceilalţi pelerini, se numără şi vicepremierul Liviu Dragnea, însoţit de primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita şi de prefectul Iaşiului, Romeo Olteanu. Dragnea n-a ratat prilejul de a apărea în faţa camerelor de luat vederi cu o declaraţie legată de ancheta începută de DNA pe numele său, în dosarul referendumului: "Mă rog pentru cei care au gândit rău cu dosarul ăla şi cu ce au gândit să facă. M-am rugat pentru toţi cei care au avut duşmănie în suflet şi au gândit rău", a declarat vicepremierul, după ce s-a închinat la moaştele Sfintei Parascheva.

• Irlanda va pune capăt planului de salvare al UE-FMI în decembrie

Irlanda este pe punctul de a ieşi din cadrul planului de salvare al Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional la mijlocul lunii decembrie, a anunţat sâmbătă prim-ministrul irlandez, Enda Kenny, atrăgând atenţia că statul din insule mai are până a-şi reveni complet. Conducerea de la Dublin a cerut ajutorul organismelor europene în urma exploziei bulei imobiliare, dar şi în urma problemelor cu care s-au confruntat băncile irlandeze, în 2010 obţinând acordul asupra unui plan de salvare de 85 de miliarde de euro, sub rezerva unor condiţii stricte. Economia Irlandei s-a îmbunătăţit în ultimul timp. În al doilea trimestru a ieşit din recesiune, în urma creşterii de 0,4% ca urmare a progresului din sectorul construcţiilor şi exporturilor. Datorită măsurilor luate, Kenny susţine că deficitul va atinge doar 4,8% din PIB-ul de anul viitor. Guvernul va lansa un nou plan economic pe termen mediu până la sfârşitul anului, potrivit afirmaţiilor liderului de la Dublin.

• G20: tensiuni între ţările emergente şi Statele Unite ale Americii

Comunicatul miniştrilor de finanţe şi al directorilor băncilor centrale din G20 a fost lansat vineri, la Washington, în care au fost prezentate discuţiile din cadrul reuniunii G20, unde punctul central al discuţiilor s-a axat pe situaţia bugetară a Statelor Unite. Publicarea comunicatului este un semnal de alarmă privind neliniştea puterilor emergente faţă de situaţia din SUA, dar mai ales pentru a da un impuls administraţiei Obama deoarece impasul bugetar în care se află statul american are efecte nu numai în plan intern, ci şi la nivel mondial. Comunicatul a fost realizat, în mare măsură, şi pentru a saluta deschiderea oficială a adunărilor generale ale Fondului Monetar Internaţional şi ale Băncii Mondiale.

• Cum arată SUA cu patru zile înainte de Apocalipsa financiară

Negocierile pentru ridicarea pragului de îndatorare, care se poartă în Congresul Americii, sunt departe de a se fi încheiat. 17 octombrie este data limită până la care democraţii şi republicanii pot ajunge un consens, întrucât, după această dată, SUA fie va intra în faliment tehnic, fie va fi lovită de o austeritate severă. Un faliment al SUA a fost catalogat de liderii lumii financiare ca fiind ceva "absolut catastrofal". Mai mulţi analişti au anunţat că, în cazul unui faliment, SUA ar trebui să se pregătească de o serie de disfuncţionalităţi politice care ar putea să arunce în haos cea mai mare economie a lumii. Pragul de îndatorare al SUA, de 16,7 trilioane de dolari, a fost însă atins în luna mai. De-atunci, Jacob Lews, secretarul Trezoreriei, a făcut o serie de artificii pentru că guvernul să se finanţeze în continuare fără a mai fi nevoie să se împrumute. Dar Lew a spus că toate aceste manevre vor fi inutile începând de joi, 17 octombrie.

• CAPITAL

• Reorganizările au murit! Trăiască falimentul!

Firmele intrate în insolvenţă îşi pot lua adio de la şansele de salvare prin reorganizare, iar creditorii privaţi, de la posibilitatea recuperării creanţelor. Singurul mulţumit de modificările - surpriză cu care a fost aprobat Codul insolvenţei este statul. Guvernul Ponta a şters cu buretele luni întregi de dezbateri şi consultări pe marginea unui act normativ extrem de important, Codul insolvenţei, aprobându-l, surprinzător, prin ordonanţă de urgenţă, cu câteva modificări caracterizate drept aberante chiar şi de specialişti care au oferit consultanţă în elaborarea proiectului. Cele mai grave: reducerea perioadei în care se poate implementa planul de reorganizare de la trei ani la un an, ridicarea procentelor de aprobare a planului de reorganizare de la 30%, la 50% din total masă credală şi posibilitatea suspendării licenţei de emisie a posturilor TV şi de radiu aflate în insolvenţă. Peste toate acestea, codul conţine prevederi care se aplică retroactiv şi va intra în vigoare rapid, pe 25 octombrie.

• Un an de la cazul Sima: Mai cred românii în Bursă?

Piaţa investiţiilor financiare derivate nu se simte deloc bine în prezent, însă potenţialul României încă atrage noi intermediari. Cuvântul de ordine pentru maturizare este "educaţia". Acum un an, piaţa de capital era zguduită de un scandal destul de mare: Cristian Sima, un broker important şi cunoscut, era dat dispărut (fugit din ţară?) după ce pierduse banii mai multor investitori. Problema nu era că pierduse banii, ci faptul că luase sumele pe o firmă separată de intermediarul autorizat pe care îl înfiinţase (WBS România), ci prin firme conexe, cu sediul social în paradisuri fiscale. O întreagă încrengătură de bani gri sau negri, contracte false şi înşelăciuni a ieşit la iveală după fuga lui Sima în Islanda, aşa cum susţinea chiar el la momentul respectiv. Numai că scandalul s-a stins destul de repede, fără ca Poliţia sau Procuratura să urmărească fugarul sau să deschidă vreun dosar. De altfel, nici plângeri penale nu s-au prea făcut, deşi printre cei păguniţi se găsesc şi personalităţi importante, precum Daniel Dăianu.

• LUMEA E ÎN STARE DE ŞOC! Impasul din SUA se adânceşte: Congresmenii nu au un plan clar de prevenire a intrării în incapacitate de plată

Republicanii din Senat au blocat un plan al democraţilor de suspendare a plafonului datoriilor până în 2014, relatează Bloomberg. Discuţiile dintre republicanii din Camera Reprezentanţilor şi preşedintele Barack Obama au dat greş. Democraţii din Senat au respins o propunere din partea senatorului republicat din Maine Susan Collins, care părea că ar atrage susţinere. Senatorii democraţi au avertizat în privinţa riscului unei scăderi a pieţei de capital luni, 14 octombrie, în cazul în care Congresul nu va ajunge la un acord. În aceste condiţii, liderul majorităţii democrate din Senat, Harry Reid, şi cel al republicanilor, Mitch McConnell, au început sâmbătă negocieri. Reid a declarat însă că întlnirea cu McConnell, deşi cordială, a fost doar preliminară şi nu a adus nimic concludent, potrivit AFP.

• CURENTUL

• Radu Cristescu, protectorul afacerilor familiei Voiculescu, printre "cinstiţii" lideri ai Mişcării Populare

Lansarea Partidului Mişcarea Populară s-a făcut pe valul unor promisiuni de oameni noi, cinstiţi şi curaţi, care, potrivit liderului Marian Preda urmau să schimbe percepţia românilor asupra politicii şi politicienilor. Mai mult, în vară, imediat după lansare partidului, Preda a afirmat că dacă există probleme de integritate, cei care vor să vină în PMP vor fi refuzaţi. "Cu părere de rău pentru aceşti oameni, va trebui să-i refuzăm. Dacă nu sunt probleme de integritate, oricine din clasa politică e binevenit. trebuie să strângem rândurile pe dreapta, nu să ne fragmentăm", declara Marian Preda la scurt timp după ce a anunţat lansarea PMP. Probabil n-au fost prea mulţi care să se înghesuie să intre în Mişcarea Populară din moment ce unul din liderii noii formaţiuni, însărcinat cu construirea filialei din Sălaj , este nimeni altul decât Radu Cristescu, fost membru PDL, fost candidat pe listele PNL la alegerile generale şi fost şef la Agenţia Domeniilor Statului, de unde a fost demis în urmă cu doi ani, pe motiv de protejare a firmelor deţinute de familia lui Dan Voiculescu.

• Delirantul Corlăţean l-a bătut pe Ponta la mitomanie

Într-o publicaţie de mare audienţă, Huffington Post, este realizată o trecere în revistă a perlelor produse de Corlăţean cu ocazia vizitei în perfidul Albion, care perle i-au făcut pe perfizi să se uite la reprezentantul diplomaţiei româneşti ca la ultimul dintre stupizi. Pe scurt, Corlăţean a afirmat că economia României e mai tare ca a Marii Britanii, că nivelul de creştere economică a României ar fi de 2,2 % în 2014 faţă de măruntul nivel de creştere al Imperiului Britanic, de doar 0,3 % - astfel că,- "and so Romania is a better economic prospect for Brits, than Britain is for Romanian, Corlăţean hints". Îi încurajăm pe emigranţii britanici să vină să se stabilească în România a mai zis, Corlăţean, sfătos, subliniind că la noi în Românika totul este solid de tot, nu fluid ca la amărâţii de britanici, "we have solid banks, solid currency, solid infrastructure, agriculture, technology. There are real opportunities."

• CURIERUL NATIONAL

• Situaţie paradoxală pe piaţa vinului

România este unul dintre marii producători de vinuri din Uniunea Europeană, chiar şi în condiţiile unui an mai slab, cum a fost 2012 pentru viticultură, producţia locală a fost a şasea în Europa după volum, fiind depăşită doar de ţările recunoscute pentru vinuri în toată lumea. Astfel, în 2012, doar Italia, Franţa, Spania, Portugalia şi Germania au avut producţii mai mari, potrivit datelor unui studiu al Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri din România (APEV România). Cu toate acestea consumul intern este în continuă scădere. Din cauza reducerii puterii de cumpărare, cei care nu sunt neapărat pasionaţi de vin migrează către alte băuturi alcoolice. În ultimii ani, segmentul de vinuri medii a fost cel mai afectat, iar evoluţia vânzărilor depinde foarte mult de comercianţi.

• Nicolăescu: Nu am ce să mai caut la minister fără pachetul de bază

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat că nu este agăţat de postul de ministru şi că, în principiu, nu are ce să mai caute la conducerea ministerului dacă pachetul de bază nu va intra în vigoare de la 1 februarie anul viitor, informează Mediafax. "Nu sunt agăţat de postul de ministru. Dacă nu se înţelege că nu e altă cale, altă şansă, pentru oamenii din această ţară, haideţi să plecăm acasă. Lucrurile sunt clare pentru mine", a declarat Nicolăescu într-o emisiune televizată, referitor la pachetul de servicii medicale de bază ce ar urma să intre în vigoare de la 1 februarie 2014. Întrebat dacă îşi va depune demisia în cazul în care pachetul nu va intra în vigoare de la 1 februarie anul viitor, aşa cum a anunţat, ministrul a răspuns: "În principiu nu am ce să mai caut în fruntea ministerului. Sigur, poate că reuşim să facem nişte modificări, nişte nuanţări, dar dacă ele nu sunt de substanţă, nu mă interesează".

• AAAS cere încă 7 mil. euro pentru procesele de la Washington

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS, fostă AVAS) a elaborat un nou proiect de hotărâre prin care cere suplimentarea cu peste 7 mil. euro a sumelor necesare reprezentării României în faţa Curţii de Arbitraj Internaţional a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii. Din această sumă urmează a fi achitate şi sumele angajate la plată în anul 2012 şi în anul 2013, pentru care nu a existat la acel moment alocare bugetară. Pe rolul Curţii de la Washington se află doar două dosare, Rodipet şi Socomet - Gavazzi. În urmă cu o lună, AAAS a câştigat procesul IMUM Medgidia în care Omer Dede şi Serdar Elhuseyni cereau despăgubiri de 28,16 mil. euro şi 22.566 dolari.

• PPDD va cere parlamentarilor plecaţi din partid câte 2 mil. euro

Secretarul general al PPDD, Liviu Neagu, a anunţat că formaţiunea sa va începe de astăzi acţiunile în instanţă împotriva parlamentarilor PPDD care au trecut la alte partide, iar acestora li se va cere să achite câte două milioane de euro, conform unei convenţii semnate înainte de alegeri. "E limpede că trădarea este la loc de cinste în politica românească, iar acest fenomen nu ne-a ocolit nici pe noi. Se pare că meteahna întipărită în rândul partidelor aflate la putere, de a racola parlamentari, nu ne-a ferit de plecările din PPDD. Cei care au plecat, au plecat pentru o falsă promisiune neîndeplinită nici până astăzi. Anterior campaniei pentru alegerile parlamentare, fiecare candidat a semnat o convenţie cu PPDD, ca în cazul în care părăseşte partidul să plătească două milioane de euro. Am decis activarea acestor clauze şi ne vom adresa de luni (n.r. - astăzi) instanţei, iar primul proces va fi cel al lui Tudor Barbu", a spus Neagu, într-o conferinţă de presă.

• Fondul Proprietatea îşi apără leul

Managerul FP Greg Konieczny spune că derularea ofertei de răscumpărare la preţul de un leu pe acţiune este foarte eficientă pentru reducerea discountului cu care acţiunea se tranzacţionează în piaţă. Şi alte fonduri închise din lume derulează astfel de operaţiuni de piaţă la preţuri apropiate de valoarea unitară a activului net. "Nu este investiţie mai bună pentru Fond decât Fondul însuşi". Oferta de răscumpărare care va fi derulată începând cu 15 octombrie şi s-ar putea prelungi până la data de 14 noiembrie a.c. "Răscumpărările reprezintă o cale mult mai rapidă de restituire a numerarului către acţionari decât dividendele sau alte metode", a declarat Konieczny într-o conferinţă de presă organizată de Fondul Proprietatea. Cu cât exerciţiile de piaţă se execută mai des, acestea pot contribui la reducerea discountului de piaţă de o manieră permanentă, fapt pentru care Franklin Templeton ia în calcul realizarea unor astfel de oferte publice care garantează acces egal tuturor acţionarilor, în condiţiile în care metoda de alocare este pro-rata.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Mugur Isărescu, candidatul din mâneca lui Victor Ponta

Se aude din ce în ce mai des că Victor Ponta nu vrea să candideze la preşedinţie. Are în minte exemplul lui Adrian Năstase, se consideră prea tânăr, iubeşte mai mult funcţia de prim-ministru, îi este teamă de un eşec. Fiecare în parte şi toate aceste motive luate la un loc par să fundamenteze decizia lui Victor Ponta de a nu candida la finalul anului 2014. Pe de altă parte, PSD nu va lăsa ca această poziţie să fie ocupată de Crin Antonescu, liderul liberalilor, dintr-o raţiune extrem de simplă: nu au încredere în capacitatea lui Crin Antonescu de a accepta să fie un preşedinte al României subordonat intereselor PSD. De ce Mugur Isărescu? Pentru că nu prea mai poate rămâne guvernator al BNR, fiind numit din septembrie 1990, ceea ce-l califică ca fiind cel mai longeviv guvernator de bancă naţională din lume, dar acest lucru poate deveni o povară, pentru că are o imagine bună în străinătate (membru al Clubului de la Roma, al Trilateralei), dar, cel mai important lucru, stă bine în sondaje la capitolul favorabilitate, fără a avea un partid în spate.

• Ministrul Transporturilor: Responsabilitatea eşecului privatizării CFR Marfă îi revine lui Cristian Ghibu

Ministerul Transporturilor, condus de Ramona Mănescu, a anunţat că întreaga responsabilitate privind procesul de privatizare a CFR Marfă îi revine secretarului de stat Cristian Ghibu, care a gestionat procedura încă din luna februarie a acestui an, când instituţia era condusă de Relu Fenechiu. Ministrul Ramona Mănescu i- a cerut secretarului de stat Cristian Ghibu, preşedintele comisiei de privatizare, şi consultanţilor Deloitte şi Musat şi Asociaţii, ca azi, 14 octombrie 2013, să transmită un punct de vedere fundamentat privind evoluţia, momentul şi paşii următori în această privatizare. Anunţul MT vine ca reacţie la declaraţiile omului de afaceri Gruia Stoica, patronul companiei Grup Feroviar Român (GFR), firma care a câştigat licitaţia pentru privatizarea CFR Marfă. Stoica a cerut MT să desecretizeze contractul de privatizare, pentru a demonstra că forul condus de secretarul de stat Cristian Ghibu nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale.

• JURNALUL NATIONAL

• Lacrimi şi sfinţi, între gogoşi şi friptane. Totul, în numele credinţei

Mai bine de 20.000 de credincioşi s-au închinat până acum la Sfânta Cuvioasă Parascheva. Zilele acestea, la Iaşi, pelerinii bolnavi, sosiţi de la sute de kilometri distanţă, îşi pun în pericol viaţa alături de copii stând zile şi nopţi la rând pentru a ajunge la racla cu moaştele sfinte. Ieri dimineaţă, o femeie care suferea de inimă a murit după ce, epuizată de oboseala drumului şi a statului la rând, a intrat în stop cardio-respirator. Alături de bătrâni, zeci de copii aşteaptă la coadă înfriguraţi chiar şi o zi întreagă, în masa compactă de oameni, să sărute sfintele moaşte. Ca în fiecare an, pe 14 octombrie are loc în capitala Moldovei prăznuirea Sfintei Cuvioase Parascheva. Oraşul se transformă peste zi în capitala credinţei, dar şi în una a prostului gust şi a exagerării. Printre oameni străbătuţi cu adevărat de smerenie şi bună cuviinţă se strecoară comercianţi lacomi, cerşetori, hoţi de buzunare, escroci.

• Şova: Statul român este OBLIGAT să prelungească licenţa de exploatare de la Roşia Montană, la o simplă cerere

Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructura, Dan Şova, a declarat în ediţia de sâmbătă a emisiunii Q&A de la Antena 3, că statul român este obligat să prelungească licenţa de exploatare de la Roşia Montană, la cerere, şi asta pentru că aşa a fost ea formulată în anul 1999. "Avem o realitate juridică care spune acest lucru. Aceşti oameni au o licenţă de exploatare până în 2019. Din 2019 ei pot cere prelungiri multe. Nu este TEORETIC obligatoriu să li se dea. Dar în licenţă se prevede că licenţa se prelungeşte cu câte cinci ani, automat, la simpla cerere formulată cu 60 de zile înainte de expirarea licenţei", a declarat Dan Şova la Antena 3.

• NATIONAL

• Varujan Vosganian a "smenuit" ordinele de ministru pentru Ioan Niculae

S-a prezentat in fata Parlamentului cu o aparare melodramatica, despre miile de oameni ai muncii si sindicalisti care ar fi ramas fara paine pe masa copiiilor, daca nu s-ar fi aprobat vanzarea de gaze ieftine catre firmele miliardarului Ioan Niculae. Nu a uitat insa sa dea un avertisment subtil, declarand ca, la o adica, toti membrii de guvern implicati in dosarul "ROMGAZ" ar trebui arestati pentru acest motiv. Iar distinsii deputati si senatori au facut imediat zid in jurul lui Varujan Vosganian. Insa pretinsa vina comuna a tuturor demnitarilor care au semnat pentru acordarea de facilitati grupului INTERAGRO nu poate acoperi Ordinul nr. 1481 din 13.05.2008, semnat de Varujan Vosganian, prin care, din start, era eliminata obligativitatea beneficiarului de a nu avea datorii. Dar asta nu este nimic fata de o alta "smenuire" capitala facuta in noul ordin. In care nu se mai pomenea nimic de producerea de ingrasaminte pentru agricultura romaneasca. Peste 80 la suta din productia de ingrasaminte chimice ale INTERAGRO pleca la export!

• Vino mama sa ma vezi cum fac bani din spatii verzi!

Razvan Anheliuc, 20 de ani, lider al Tineretului National Liberal Timis si sef de cabinet al senatorului PNL Ben-Oni Ardelean, a dat o lovitura de zile mari. Firma Rogera SRL, primita de la parintii sai in urma cu doi ani, dupa absolvirea liceului, a prins un contract gras cu Primaria Timisoara, condusa de un coleg de partid: liberalul Nicolae Robu. Este vorba de un contract in valoare de 31,5 milioane de lei, pentru intretinerea spatiilor verzi si toaletarea pomilor din centrul Timisoarei, din care Anheliuc a inhatat aproape doua treimi. Castigatoarele licitatiei au fost desemnate SC Horticultura SA (12 milioane de lei) si SC Rogera SRL, cu trei loturi din contract, fiecare in valoare de 6,5 milioane lei. Adica 19,5 milioane de lei, aproximativ 4,3 milioane de euro.

• Dragnea arunca manusa procurorilor DNA: Anul viitor o facem si mai lata!

Trimis in judecata pentru fraudarea referendumului din vara lui 2012, vicepremierul Liviu Dragnea s-a inchinat, deunazi, la moastele Sfintei Parascheva. Ca sa demonstreze ca nu a luat frica DNA, vicepremierul Liviu Dragnea a dat de inteles ca-si va perfectiona tehnica pana la europarlamentarele si prezidentialele din 2014. " Va asigur ca si in cele doua campanii electorale de anul viitor vom lucra mai bine ca pana acum", a mai spus social-democratul. Numai buna pentru a le impresiona pe domanele din partid, declaratia lui Liviu Dragnea nu a fost insa si pe placul colegilor, multi dintre acestia considerand-o "nefericita". " Il trage pe dracu` de coada. Daca tot sustine ca este o victima, de ce le da apa la moara procurorilor", a comentat un lider local al PSD.

• PUTEREA

• Atenţie, Ponta, cu privatizarea CFR Marfă! Băsescu nu iartă, iar Vîntu ştie de ce

Toată lumea ştie că între fostul mogul Sorin Ovidiu Vîntu şi preşedintele Traian Băsescu este un război pe viaţă şi pe moarte. Chiar dacă la început au fost prieteni la cataramă, perioadă în care au pus ţara la cale în maşini parcate conspirativ prin Bucureşti, drumurile lor s-au distanţat apoi atât de mult încât au ajuns să se vâneze reciproc, ca doi vulturi. Deocamdată, Traian Băsescu a câştigat la scor pe toate fronturile: SOV a făcut puşcărie, a rămas fără produsele media şi - cea mai cruntă lovitură - a fost văduvit de o parte din fondurile financiare care să-i permită să poarte războaie de anvergură. S-a vorbit mereu despre banii strânşi de Vîntu şi s-au vehiculat sume foarte mari. Ei bine, dintr-un dosar penal s-a aflat că procurorii au pus sechestru pe zeci de imobile deţinute de SOV. Printre ele terenuri, apartamente, restaurante, dar şi palatele din Corbeanca, Bucureşti şi Deltă. S-a estimat că respectivele bunuri depăşesc valoarea imputată de procurori: 180 de milioane de euro. De fapt, procurorii au reuşit să blocheze şi conturile deţinute de SOV, conturi care însumate ajung la uriaşa valoare de 967 de milioane de euro.

• ROMANIA LIBERA

• Centrul Vechi al Capitalei - pericol public la un cutremur moderat

Jumătate din clădirile care adăpostesc baruri şi restaurante au durata de folosinţă expirată şi toate prescripţiile 
tehnice depăşite. Consumul de cafea şi alcool în Centrul Vechi al Capitalei poate dăuna grav sănătăţii. 145 de clădiri, circa jumătate din totalul construcţiilor din zonă, se află pe lista imobilelor încadrate într-o clasă de risc seismic, iar 41 dintre acestea reprezintă chiar pericol public imediat pentru cei din interior. Un calcul simplu arată că, în eventualitatea unui cutremur moderat spre puternic, în Centrul Vechi poate avea loc o tragedie: la fiecare sfârşit de săptămână, prin barurile şi restaurantele de aici trec circa 15.000 de oameni, la care se adaugă locatarii care trăiesc în cele 741 de apartamente din imobilele vechi, unele construite acum două secole. Deşi situaţia este arhicunoscută autorităţilor locale şi dezbătută pe larg în presă după fiecare mic cutremur care se produce în România, nimic nu se face pentru remedierea problemelor.

• A început bătălia pentru gazele de şist în Europa

Două decizii luate săptămâna trecută, prima de către Parlamentul European, cealaltă de către Consiliul Constituţional al Franţei, ameninţă dezvoltarea exploatării gazelor de şist în Europa la niveluri comparabile cu cele din Statele Unite. Barierele birocratice riscă să deposedeze Europa de unul dintre cele mai promiţătoare instrumente de relansare economică. Din 2005 până în 2012, producţia de gaze naturale a crescut în Statele Unite cu 33%, iar cea de petrol cu 28%; potrivit Administraţiei pentru Informaţii privind Energia, până în 2020, producţia de petrol a Americii de Nord o va depăşi pe cea a Arabiei Saudite, ceea ce va face plauzibilă independenţa energetică a SUA. În numai şase ani, preţul gazelor naturale a scăzut de patru ori, alimentând un proces de reindustrializare a Americii unic în Occident.

• Scandal în USL: liberalii nu vor să-i dea portul Constanţa lui Mazăre. MIZĂ - Cifra de afaceri a firmelor din port este de circa un miliard de euro.

Prima vizită a Ramonei Mănescu în Constanţa, în calitate de ministru, a fost importantă pentru că portul stă pe un butoi de pulbere. Patru parlamentari PSD de Constanţa au depus un proiect de lege prin care cer pachetul majoritar de acţiuni ale Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, de la minister la autorităţile locale. Cu alte cuvinte, echipa Mazăre vrea controlul portului. Agenţii economici din port se opun. "Portul Constanţa trebuie să aparţină 100% statului", spune Gabriel Comănescu, de la Upetrom, prima firmă înfiinţată în România după 1989, şi Grup Servicii Petroliere.

• Administratorul Templeton uşurează marcările de profit la Fondul Proprietatea

Răscumpărarea a 4,3% din propriile acţiuni, la un preţ cu peste 30% mai mare decât cotaţiile bursiere, urmăreşte să ridice artificial cotaţiile FP. Scopul? Facilitarea exiturilor marilor investitori străini în condiţiile în care statul grăbeşte listările companiilor din portofoliul Fondului, descurajarea vânzărilor pentru IPO Romgaz, supralicitarea efectelor administrării de către Franklin Templeton. Motivaţia managerului Templeton: oferta vrea să reducă discountul cu care se trazacţionează acţiunile FP (34% în prezent faţă de valoarea activului net unitar care este de 1,17 lei/acţiune). Reducerea discountului s-ar fi realizat însă şi dacă acţiunile erau cumpărate la preţul de piaţă iar ridicarea surprinzătoare a ştachetei denotă motivaţii suplimentare.

• ZIARUL FINANCIAR

• Dacă ar trebui să ne plătim noi impozitele şi taxele pentru salariu şi nu compania, atunci ne-ar interesa ce fac guvernul şi primarii cu banii noştri

În România, când se discută despre salariu se subînţelege de la sine că este vorba de salariul net, de ce iei în mână. Niciun angajat nu vorbeşte despre salariul brut şi, mai mult decât atât, nu-l interesează cât este salariul brut. El ştie cât este salariul lui net, iar restul, adică toate impozitele şi taxele aferente, sunt treaba patronului şi a companiei. Ei trebuie să le plătească. Pe câţi dintre angajaţi îi interesează că pentru a lua în mână 2.500 de lei pe lună compania plăteşte de fapt 4.561 de lei? Impozitele şi taxele aferente acelui salariu net sunt de 2.061 de lei, dintre care 1.064 revin angajatului şi 997 de lei revin angajatorului. În România niciun angajat nu se plânge că impozitele şi taxele sunt mari, pentru că nu le plăteşte el. El a negociat un salariu net, iar restul e treaba companiei.

• Ce e mai ruşinos decât un "drum naţional" de pământ? Peste 40% din şoselele publice ale României sunt neasfaltate

Aproape 35.000 de kilometri de drumuri publice din România nu au nici măcar un strat de asfalt, fiind de pământ sau în cel mai bun caz pietruite. Inclusiv un "drum naţional" din estul României - aflat adică în partea superioară a ierarhiei căilor de infrastructură -, de circa 40 de kilometri, este de pământ. Peste 40% din reţeaua de drumuri publice din România, cu o lungime totală de 84.185 de kilometri, este formată din dru­muri pietruite sau de pământ, în timp ce jumătate din şoselele care au fost modernizate de-a lungul timpului au deja du­rata de serviciu depăşită, ceea ce în­seamnă că circulaţia pe acestea este îngreu­nată de asfaltul deteriorat, gropi şi deni­velări, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică, valabile la finalul anului 2012.

• CFR Marfă, succes sau eşec? Astăzi se decide soarta transportatorului de stat, cu afaceri de 220 de milioane de euro şi 8.000 de angajaţi

Astăzi este ultima ziua în care Gruia Stoica, proprietarul Grup Feroviar Român (GFR), firma desemnată în iulie câştigătoare a licitaţiei pentru pachetului majoritar al companiei CFR Marfă, poate depune suma de 170 de milioane de euro pentru preluarea transportatorului de stat. De realizarea acestei plăţi depinde finalizarea procesului de privatizare, ce ar marca ieşirea statului din transportul de marfă pe calea ferată, după 144 de ani de la prima linie de cale ferată Bucureşti - Giurgiu. Ce se va întâmpla cu transportatorul de stat, care asigură 8.000 de locuri de muncă şi care în ultimii ani s-a afundat în pierderi uriaşe? Ieri, deznodământul privatizării era incert. "Cu regret trebuie să spun că până în ultimul moment, vineri, când am fost convocaţi de urgenţă la minister pentru rezolvarea impasului generat de incapacitatea comisiei de privatizare de a se achita la timp de responsabilităţi, atitudinea comisiei a fost una pe care o considerăm inacceptabilă faţă de un investitor serios", a transmis Gruia Stoica.