REVISTA PRESEI 18.05.2012

• ADEVARUL

• Premierul Victor Ponta: Preşedintele Băsescu s-a opus restituirii unei părţi a CASS

Primul-ministru Victor Ponta a acordat joi seara un interviu România TV. Jurnaliştii Cătălin Striblea şi Corina Drăgotescu au mers la Palatul Victoria. Procurorul general al României şi şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie trebuie numiţi doar de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), fără implicarea ministrului Justiţiei şi a preşedintelui ţării, a declarat premierul Victor Ponta. "Foarte curând va trebui să revenim la sistemul pe care l-am promovat în 2004, când Cristian Diaconescu era ministru al Justiţiei, în care atât şeful DNA, cât şi procuror general să nu mai aibă nicio legătură în ceea ce priveşte numirea nici cu ministrul, nici cu preşedintele, ci doar cu CSM. Ăsta este un sistem politizat adus de Macovei când era ministru foarte bun prieten cu preşedintele".

• Taxă pe fast-food şi pe bere

Noua Lege a sănătăţii ar putea stipula ca produsele de tip fast-food şi berea cu alcool să fie taxate suplimentar. Astfel, s-ar diminua găurile financiare din sistemul medical şi s-ar îmbunătăţi starea de sănătate a românilor. Premierul Victor Ponta a declarat că nu ştie despre această iniţiativă a Ministerului Sănătăţii. "Nu cunosc, o să discutăm", a spus prim-ministrul. Motivul principal pentru care se doreşte introducerea unei taxe pe produsele fast-food şi pe berea cu alcool este faptul că românii au o alimentaţie nesănătoasă, care creşte morbiditatea populaţiei.

• Cum a vrut Năstase să reformeze Justiţia ca inculpat

Au mai rămas trei săptămâni până se prescriu faptele în dosarul "Trofeul Calităţii". Fostul premier a încercat să întârzie procesul prin excepţii care ating însăşi legile sistemului judiciar. Procesul "Trofeul Calităţii" pare să semene tot mai mult cu o cursă în care concurează Justiţia şi Adrian Năstase. Avocaţii fostului premier spun că faptele de care acesta este acuzat se prescriu peste trei săptămâni, ceea ce îi face să fie din ce în ce mai "bătăioşi" în încercarea de a mai trage de timp. Cu doar trei săptămâni înainte de finalul acestei curse, suspansul pare a fi cel care caracterizează cel mai bine această situaţie. Ambii "atleţi" au avantaje care i-ar putea face câştigători.

• USL grăbeşte legea votului uninominal "pur"

Premierul Victor Ponta vrea ca noua lege electorală să fie discutată săptămâna viitoare de Camera Deputaţilor. Proiectul avantajează USL şi dezavantajează partide precum PDL şi Partidul Poporului - Dan Diaconescu (PPDD). Legea votului uninominal, adoptată recent de Senat, ar trebui discutată săptămâna viitoare de Camera Deputaţilor, for decizional. Cel puţin asta îşi doreşte premierul Victor Ponta. "La Camera Deputaţilor vom avea probabil marţea viitoare finalizat de către Comisia juridică textul privind Legea alegerilor parlamentare", a estimat Ponta, lăsând să se înţeleagă că ar dori ca proiectul să intre pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor de marţi.

• FMI suspendă contactele cu Grecia

Fondul Monetar Internaţional va aştepta finalul alegerilor legislative din 17 iunie pentru a avea cu ce guvern să lucreze. FMI a indicat joi că îşi va suspenda contactele cu Atena până după alegerile legislative şi că nu intenţionează să lucreze cu noul guvern interimar, numit pentru a se ocupa de treburile urgent ale ţării. "Aşteptăm cu interes să luăm contact cu viitorul guvern, o dată ce va fi format", a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei, David Hawley, citat de "Le Point". "Esenţial e că misiunea noastră la Atena va continua după alegeri. Nu am o dată exactă", a continuat oficialul. FMI a acordat în martie un nou împrumut de 28 de miliarde de euro, după cel de 30 de miliarde din mai 2010, din care au transferate deja două treimi. Eliberarea unei a doua tranşe din acest împrumut, în valoare de 1,6 miliarde de dolari, era prevăzută iniţial pentru sfârşitul lui mai. E nevoie însă de formarea unui guvern care să aibă o majoritate în Parlament.

• Franţa: şeful statului şi toţi miniştrii săi strâng cureaua din proprie iniţiativă

În primul Consiliu de miniştri din mandatul lui François Hollande, a fost adoptată reducerea cu 30% a salariului preşedintelui şi al miniştrilor. Aşa cum anunţase noul preşedinte francez, François Hollande, în timpul campaniei electorale, leafa sa şi a miniştrilor săi a fost redusă chiar de la prima reuniune de guvern. O treime din salariu a dispărut, relatează "Le Point". Concret, salariul brut al unui ministru va fi de 9.940 de euro (faţă de 14.200 de euro cât era până acum), iar cel al unui secretar de stat va fi de 9.443 de euro (în loc de 13.490). Reducerea de salariu pentru preşedinte şi premier necesită o modificare a legii, deci va trebui să existe un parlament ales. Or, alegerile legislative au loc în iunie.

• Investitorii părăsesc Rusia pe fondul înteţirii protestelor anti-Putin

Tot mai mulţi investitori aleg să părăsească Rusia pe măsură ce demonstraţiile împotriva lui Vladimir Putin, noul preşedinte al Rusiei, se înteţesc, fapt care exacerbează efectul crizei datoriilor suverane asupra pieţei ruseşti. Protestatarii ruşi au adoptat strategia mişcării Occupy Wall Street, protestând fără încetare în Moscova şi în alte oraşe din Rusia. Pe fondul scăderii indicelui RTS, fondurile de capital ruseşti au înregistrat ieşiri de 251 milioane de dolari în cele şapte zile încheiate pe 9 mai, cea mai mare valoare din acest an, în timp ce China a pierdut 127 milioane de dolar, India 148 milioane de dolari şi Brazilia 167 milioane de dolari, se arată în informaţiile oferite de EPFR Global citate de agenţia de ştiri Bloomberg.

• Economia Ungariei, pe butuci

Ungaria e pe cale să se alăture Cehiei şi României şi să intre în recesiune, pe măsură ce medicamentul austerităţii aplicat Europei a redus drastic cererea de exporturi şi a afectat nivelul de consum, scrie "Bloomberg". Institutul Central de Statistică de la Budapesta a dat publicităţii rezultatele economice înregistrate pe primul trimestru al acestui an. Comparativ cu 2011, Produsul Intern Brut al ţării s-a redus cu 1,5 la sută, rămânând în urma prognozelor. În Cehia, el s-a redus cu 1%, iar România a alunecat în cea de-a doua recesiune în decurs de patru ani.

• CURENTUL

• Clanul lui Bashar Al-Assad face afaceri la Bucureşti prin intermediul familiei ambasadorului Siriei

Familia lui Walid Othman, ambasadorul Siriei la Bucureşti, este implicată într-o reţea transfrontalieră de afaceri care leagă România de cel mai privilegiat magnat sirian: Rami Makhlouf. Acesta este vărul primar al dictatorului sirian, Bashar Al-Assad, dar şi ginere al ambasadorului Walid Othman, după cum dezvăluie o anchetă realizată de RISE Project . Statele Unite şi Consiliul Europei au impus sancţiuni împotriva miliardarului sirian Rami Makhlouf, pe care îl consideră principalul beneficiar al regimului corupt de la Damasc. În acest context, luni, autorităţile de la Bucureşti au decis îngheţarea conturilor lui Rami Makhlouf din România.

• Alimentele din import se vând în magazine de până la zece ori mai scump decât intră în ţară

Alimente indispensabile pentru alimentaţia zilnică precum legumele, fructele şi carnea din import ajung să fie comercializate la un preţ de până la 10 sau chiar 15-20 de ori mai mare decât cel iniţial. Astfel, românii care preferă să facă cumpărăturile în marile lanţuri de magazine sau pieţe ce vând alimente din import, plătesc de trei-patru ori mai mult pentru legume şi până la 10 ori mai mult pentru fructe şi alte "delicatese". Aşa cum este de aşteptat, asociaţiile din domeniul fructelor şi legumelor nu sunt foarte explicite cu privire la acest subiect, pentru a păstra buna relaţie comercială cu marile reţele de magazine. Importurile de produse agroalimentare s-au apropiat anul trecut de 4 miliarde de euro (3,91 miliarde de euro), în creştere cu 12,8% comparativ cu anul precedent. La aceste diferenţe de preţ, toţi cei prin mâinile cărora trece produsul importat au de câştigat, cu excepţia cumpă­rătorului.

• CURIERUL NATIONAL

• 3,2,1... Grexit!

Ieşirea Greciei din zona euro este în faza numărătorii inverse după ce Banca Centrală Europeană a oprit finanţarea către unele bănci elene. Toată săptămâna, grecii, panicaţi, au retras miliarde de euro din băncile locale, cash, sau trimiţând banii în alte ţări. Europa se cutremură, nu numai fiindcă creditorii Greciei vor fi loviţi sever, ci şi pentru că se va crea un precedent cu posibil efect de domino. Liderii europeni văd din ce în ce mai probabilă ieşirea Greciei din zona euro. Dezbaterile privind ieşirea grecilor din zona euro au fost reaprinse după alegerile generale din 6 mai, care nu au reuşit să formeze o coaliţie de guvernare.

• Economia, îmbolnăvită de "gogoşile cu gem" ale băncilor centrale

Managerul de fond David Einhorn contestă politica dobânzilor zero, care nu mai aduce niciun fel de beneficii economiei. Încremenirea băncii centrale a SUA în politica dobânzilor zero este calificată drept o greşeală de către David Einhorn, preşedinte la compania financiară Greenlight Capital Inc., într-un articol publicat la începutul acestei luni în Huffington Post. O gogoaşă cu gem poate fi o energizare delicioasă după-amiaza. Două gogoşi cu gem pot ţine loc de dejun. Trei gogoşi cu gem îţi pot da dureri de burtă. Şase gogoşi cu gem reprezintă deja abuz alimentar. Douăsprezece gogoşi cu gem sunt echivalentul unui ritual de iniţiere. Ceea ce vrea să spună Einhorn este că prea mult din ce e bun şi supradozele sunt distructive.

• ING: Cursul va urca la 4,5 lei pe euro în această vară

Analiştii băncii spun că acest nivel se va menţine până în primul trimestru al anului viitor. În analiza prezentată în luna aprilie, ING indica un curs de tranzacţionare de 4,4 lei într-un orizont de o lună, urmând să oscileze între 4,35 şi 4,4 lei în următoarele 12 luni. Cursul monedei naţionale va închide trimestrul al doilea al acestui an la 4,45 lei/euro şi va urca ulterior la 4,5 lei/euro, nivel la care se va menţine până în primul trimestru al anului viitor, anticipează analiştii băncii ING, care au ridicat uşor prognoza privind rata de schimb valutar.

• Fitch: Cele mai mari 29 de bănci din lume ar putea necesita capital suplimentar de 556 mld. dolari

Cele mai mari 29 de bănci din lume ar putea avea nevoie de 556 de miliarde dolari pentru a respecta noile reguli, mai stricte, privind nivelul capitalului, ceea ce le va reduce profitul cu 20%, le va obliga să micşoreze beneficiile investitorilor şi să mărească tarifele clienţilor, potrivit Fitch. Agenţia de evaluare financiară a analizat 29 de bănci considerate de liderii G20 de importanţă sistemică la nivel mondial, acestea fiind obligate să-şi majoreze rata de adecvare a capitalului la 9,5% până la începutul lui 2019. Dintre aceste bănci, 17 sunt din Europa, 8 din Statele Unite şi 4 din Asia, iar între ele se află Barclays, Deutsche Bank, Goldman Sachs, HSBC, JP Morgan Chase şi UBS. Fitch arată că cele 29 de bănci reunesc active de 47.000 de miliarde de dolari.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Ponta cedează, dar acuză: Cred că voi ajunge la Consiliul European, dacă nu acum, tot o să merg. La Băsescu este o problemă de orgoliu

Premierul Victor Ponta a sugerat, aseară, în cadrul unei emisiuni televizate, că ar putea să nu mai meargă la şedinţa informală a Consiliului European din 23 iunie. Totuşi, el a precizat că până la şedinţa de lucru propriu-zisă, din 28 iunie, vor fi identificate soluţiile constituţionale pentru ca preşedintele Traian Băsescu să nu participe la activităţi care ţin de mandatul Guvernului şi al primului ministru.

• Marius Ghilezan, consultant independent: "Campania pe net este ternă şi nu va aduce lumea la vot"

INTERVIUL ZILEI. Suntem încă în copilăria comunicării în mediul virtual, susţine specialistul. O campanie electorală a anului 2012 nu poate exclude Internetul şi reţelele sociale. Consultantul independent Marius Ghilezan analizează felul în care decurge aceasta în mediul virtual românesc. Marius Ghilezan: Internetul şi instrumentele sale personalizează candidatul. Avantajul faţă de un ziar este interactivitatea: dai răspuns imediat. Şi la promovarea mesajului Internetul e foarte bun, dar trebuie ţinut cont că, dacă mesajul nu are efect de cartuş, nu se rostogoleşte. Oamenii primesc cam 1000 de mesaje pe zi prin mijloace convenţionale şi neconvenţionale, e greu să ţină minte o promisiune.

• Grecia, ieşire regizată din Zona Euro

Grecia ar putea renunţa controlat la moneda unică, un scenariu tot mai plauzibil, altfel costurile riscă să ajungă la cifre exorbitante. Ieşirea controlată a Greciei din Zona Euro este luată tot mai serios în calcul iar acest subiect se va afla pe agenda Consiliului European extraordinar din 23 mai, a dezvăluit ieri Leonard Orban, ministrul român al Afacerilor Europene. O astfel de măsură ar avea efecte negative şi asupra economiei româneşti, a mai avertizat oficialul. "Sunt tot mai multe opinii că o ieşire controlată a Greciei din Zona Euro trebuie luată în considerare în lipsa unui progres", a subliniat ministrul.

• Cât costă un loc într-o grădiniţă privată

Cele mai ieftine programe încep de la 400 de lei, iar cele mai scumpe ajung la 3.000 de lei. Mesele incluse, limbile străine, cursurile de balet sunt câteva dintre facilităţi. Dacă nu aţi mai prins locuri în grădiniţele de stat supraaglomerate, vă puteţi înscrie copilul în unităţile şcolare private, mult mai "aerisite" şi cu mai multe opţiuni. Costurile pornesc de la 400 de lei, dar pot ajunge şi la 3.000 de lei, dacă vreţi ca cel mic să studieze mai multe limbi străine şi să practice diverse sporturi, în sistem "allinclusive". Unele grădiniţe acceptă chiar şi plata cu bonuri de masă sau în rate. "Avantajul este că în instituţiile private, cadrele didactice se concentrează pe educaţie. La stat, educatoarea face de toate, de la cumpărat rechizite până la strâns jucării. Într-o grădiniţă de stat, grupele au 20 de copii, în timp ce la privat, există 10 copii într-o grupă", spun reprezentanţii unei grădiniţe private.

• JURNALUL NATIONL

• Comisia Europeană îngroapă alimente tradiţionale. Beneficiile prunelor, iaurtului, mierii nu sunt recunoscute

Comisia Europeană nu recunoaşte că prunele au efect laxativ, ca iaurtul întăreşte sistemul imunitar, că mierea de albine sau ceaiul verde sunt benefice pentru sănătate. Comisia Europeană a aprobat o listă cu menţiunile nutriţionale şi de sănătate care pot fi înscrise pe ambalajele produselor alimentare, producătorii având la dispoziţie şase luni să-şi adapteze practicile la noile cerinţe. Totuşi, multor alimente printre care iaurturile, ceaiul verde, mierea, prunele nu li s-au aprobat nici o menţiune nutriţională şi de sănătate.

• Mogulul Lakshmi Mittal a descins cu elicopterul la Galaţi

Miliardarul Lakshmi Mittal, care controlează grupul ArcelorMittal, se află în România şi a descins joi dimineaţă cu un elicopter pe platforma combinatului siderurgic de la Galaţi. Mittal a fost însoţit de Ionel Borş, managerul de ţară al ArcelorMittal, şi a fost întâmpinat de Bruno Ribo, directorul general al unităţii din Galaţi, a declarat Gheorghe Tiber, liderul sindicatului Solidaritatea. "Nu se cunosc motivele pentru care domnul Mittal face această vizită. Există însă informaţii care arată că vizita acestuia ar putea avea legătură cu situaţia legată de energie şi de starea unităţii de la Galaţi", a spus el, completând că este posibil ca Mittal să aibă o întâlnire, tot joi, la Bucureşti, cu autorităţi guvernamentale.

• Duelul benzinarilor pentru 6%din PIB-ul României

România a epuizat locurile bune pentru amplasarea benzinăriilor. Ieşirile din oraşe, drumurile naţionale şi, mai nou , cioturile de autostrăzi, sunt împânzite de şase branduri care se luptă pentru atragerea clientelei. Austriecii de la Petrom mizează pe o reţea extinsă în toată ţara, pecalitate şi pe preţuri joase. Ruşii de la Lukoil le ţin isonul şi au plantat benzinării în imediata lor apropiere. Kazahii de la Rompetrol au atacat zonele rurale cu o reţea de staţii expres şi partenere, în timp ce ungurii de la Mol au forţat doar marile municipii. Italienii de la Agip s-au concentrat doar pe Bucureşti şi sud-estul ţării. Puterea celor cinci a eliminat treptat "independenţii". Piaţa de distribuţie de carburanţi din România este dominată de cinci companii care învârt anual afaceri de 6,8 miliarde de euro, adică echivalentul a circa 6% din PIB.

• Câte miliarde se pariază acum pe falimentul României

Prima de asigurare împotriva riscului de faliment a statului român a crescut puternic în ultimele săptămâni, după ce criza din Grecia a început să contamineze întregul continent. Prima ce trebuie plătită de un investitor pentru contractele CDS (credit default swaps) pe 5 ani a crescut cu mai bine de un punct procentual de la mijlocul lunii martie, la 411 puncte de bază (4,11%). Pe 11 mai 2012, erau înregistrate 2.014 contracte CDS pe datoria suverană a României. Valoarea brută noţională a contractelor CDS era de 18,346 miliarde de dolari, iar valoarea netă a expunerilor era de 1,014 miliarde de dolari, potrivit datelor Depository Trust and Clearing Corporation (DTCC), instituţie care, printre altele, centralizează datele privind tranzacţiile de pe piaţa CDS.

• NATIONAL

• Sefi din Politie, orgii sexuale cu prostituate

Un nou scandal de proportii risca sa cutremure din tatani si asa greu incercata Politie Romana. Este vorba despre un raport secret intocmit de mai multi ofiteri ai unor structuri de elita, care ii acuza pe colegii de la serviciul secret al Internelor ca ii acopera pe sefi cu functii importante. Din informatiile intrate in posesia National, este vorba despre o veritabila arhiva cu scene porno stransa de catre ofiteri SIPI, serviciile teritoriale ale celebrei unitati "Doi s un sfert", protagonisti fiind sefi de politii municipale si inspectorate judetene surprinsi in timpul unor adevarate orgii sexuale cu prostituate.

• Romanii, fara vize in SUA pentru 90 de zile

Un proiect legislativ ce mareste sansele romanilor de a merge in SUA timp de 90 de zile fara viza a fost introdus in Camera Reprezentantilor a Congresului american. Este vorba de posibilitatea includerii Romaniei, Poloniei si Bulgariei in programul Visa Waiver (VWP), de exceptare de la obligativitatea vizelor daca vizita in SUA este pentru o perioada de cel mult de 90 de zile. Proiectul inlocuieste actuala reglementare care interzice accederea in VWP a statelor a caror rata de respingere a cererilor de viza depaseste 3%. Romania, Bulgaria si Polonia au rate de respingere "record", respectiv de 22%, 16% si 10%.

• PUTEREA

• Ofensivă maghiară împotriva României

La scurtă vreme de la ieşirea UDMR din Guvernul de la Bucureşti, dinspre Budapesta au început să curgă acuzaţii de încălcare a drepturilor maghiarilor din România. Politicienii unguri reclamă vehement începuturile discriminării la adresa maghiarilor din România. Acuzaţiile de la Budapesta au culminat cu o scrisoare a eurodeputaţilor maghiari care cer efectuarea de presiuni asupra politicienilor socialişti şi liberali pentru a fi apărate drepturile minorităţii maghiare. Ministerul român al Afacerilor Externe a cerut explicaţii ambasadei maghiare faţă de declaraţiile de la Budapesta şi faţă de intenţia de înhumare în România a extremistului Nyiro Joszeph.

• TVR este în faliment

Premierul Victor Ponta susţine că televiziunea publică este în stare de faliment, având datorii de peste 50 milioane de euro şi o conducere profund politizată şi obedientă, susţinând însă că nu se va implica şi nu doreşte să-i schimbe pe actualii directori cu persoane supuse faţă de noua putere. În urmă cu o săptămână, senatorul PSD Olguţa Vasilescu a declarat că la postul public de televiziune mai sunt bani de salarii doar pentru trei luni şi că datoriile ar fi trecut deja de 140 milioane de euro.

• Poşta va disponibiliza 1.068 de angajaţi

Programul de restructurare a Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR) va fi prezentat vineri în Consiliul de Administraţie (CA), iar dacă va fi aprobat de sindicate vor fi disponibilizate 1.068 de persoane şi două treimi dintre directorii companiei, a anunţat ministrul comunicaţiilor, Dan Nica. În prezent, Corpul de Control al premierului verifică activitatea companiei din ultimii ani. Ministrul Dan Nica a declarat ieri că în momentul în care a preluat mandatul la MCSI a găsit Poşta Română "într-o acţiune de devalizare".

• Băncile încurajează economisirea în valută

Pe fondul crizei, în ultimul an, băncile şi-au schimbat strategia privind atragerea economiilor de la populaţie şi firme, reducând dobânzile la depozitele constituite în moneda naţională şi crescându-le uşor pe cele în valută. Instituţiile de credit încurajează în prezent economisirea în euro pe termen lung, în timp de analiştii recomandă diversificarea economiilor. În prezent, nivelul dobânzilor plătite la depozitele în euro se apropie tot mai mult de cel plătit la economiile în lei. Astfel, pentru depozitele bancare la termen în lei, dobânda maximă oferită de bănci a coborât de la 8% cât era la începutul anului la un maxim de 7,5%, în timp ce pentru cele în euro, aceasta a urcat puţin, depăşind valoarea de 5%.

• SUA, pregătite să atace Iranul

Planurile Statelor Unite pentru atacarea Iranului sunt gata şi opţiunea unei intervenţii militare este "pe deplin pregătită", a declarat ambasadorul american în Israel, conform Reuters. Statele Unite susţin, pe aceeaşi linie cu Israelul, că recurgerea la un atac militar este luată în considerare drept o ultimă opţiune în cazul în care Iranul îmbogăţeşte uraniul pentru realizarea unei bombe nucleare. Ambasadorul american la Tel Aviv, Dan Shapiro, a spus pentru postul de radio al armatei israeliene că "ar fi de preferat ca să se ajungă la o rezolvare pe cale diplomatică şi prin aplicarea de presiuni în loc de folosirea forţei militare". "Însă acest lucru nu înseamnă că opţiunea militară nu este pe deplin pregătită. Planurile necesare au fost deja făcute pentru a ne asigura că suntem pregătiţi", a adăugat diplomatul american.

ROMANIA LIBERA

• De ce nu mai vrea ministerul să compenseze medicamentele ieftine. Noua filozofie în sănătate: Te asiguri pentru cancer, nu pentru răceală!

Proiectul Legii sănătăţii vizează o schimbare majoră de abordare a asigurărilor de sănătate. Astfel, potrivit ministrului Vasile Cepoi, statul va deconta mai degrabă serviciile şi medicamentele scumpe decât pe cele banale, cum ar fi siropul de tuse sau analgezicele. Pe acestea va trebui să ni le cumpărăm singuri. Până pe 1 iunie, pe masa guvernanţilor va sta un nou proiect de lege care vizează reforma sanitară. Una dintre cele mai importante schimbări care se prefigurează se referă la modul în care vom fi asiguraţi de acum încolo.

• Cine sunt artizanii români ai pierderii investiţiei Mercedes

De ce au pierdut totuşi românii uriaşa investiţie pe care Mercedes vroia să o facă la noi în ţară dar până la urmă a ales Ungaria? La trei ani de la acest eşec, RL a stat de vorbă cu cei implicaţi în afacere, iar primarul de atunci al comunei în care trebuia amplasată fabrica a oferit cea mai "plastică" explicaţie: "Cea mai mare investiţie din România s-a dus pe p..ă din cauza unor derbedei". Deşi iniţial puseseră ochii pe România, reprezentanţii Mercedes au ales în cele din urmă să construiască o fabrică de maşini în Ungaria. În cei trei ani care au trecut de atunci, nemţii au generat în această ţară investiţii totale de peste 1,2 miliarde de euro şi 5000 de locuri de muncă.

• Ambasadorul SUA: DNA şi ANI funcţioneză bine şi nu trebuie să se schimbe. Îi voi cere explicatii guvernului Ponta pentru instituirea moratoriului asupra gazelor de şist

Ambasadorul american la Bucureşti, Mark Gitenstein, a declarat, într-un interviu pentru "Plus unu" la TVR Info, că va cere explicaţii guvernului Ponta pentru instituirea moratoriului asupra gazelor de şist. Gitenstein a adăugat că, în SUA, exploatarea gazelor de şist se face pe scară largă şi nu este periculoasă pentru mediu. De asemenea, diplomatul american a insistat că, pentru România, ar fi foarte utilă achiziţia de avioane de vînătoare F16 second hand de la partea americană.

• Scenariul optimist: România poate absorbi cel mult trei sferturi din banii europeni

Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE) avertizează Guvernul că fără adoptarea unor măsuri radicale de reformă a actualului sistem de absorbţie putem pierde peste zece miliarde de euro până la finele lui 2015, când expiră termenul de cheltuire a banilor. Într-un interviu acordat RL, Marian Dobrilă, vicepreşedinte ACRAFE arată unde suntem pe drumul absorbţiei banilor şi ce se mai poate salva, astfel încât să trebuiască a face faţă unui eşec total al procesului de absorbţie. În scenariul favorabil, România poate ajunge la o absorbţie efectivă de 80%, deci din 20 de miliarde euro pe fonduri structurale să avem 16 miliarde euro atrase, aceasta în privinţa fondurilor structurale.

• ZIARUL FINANCIAR

• Economia este nevoită să se adapteze pe un nou palier de curs: 4,5 lei/euro

Deprecierea leului ajută exportatorii şi încurajează creditele în lei, dar măreşte creditele neperformante şi temerile consumatorilor. Creşterea cursului spre pragul de 4,5 lei/euro poate ajuta exportatorii, care se confruntă deja cu dimi­nua­rea cererii din ţările zonei euro şi ar putea să susţină strategia băncii centrale de încurajare a creditării în lei, însă o depreciere suplimentară poate antrena deteriorarea portofoliilor de credite ale băncilor şi creşterea creditelor neperformante. Deprecierea leului are în principal un efect psihologic asupra românilor, fiind posibil să influenţeze negativ cererea internă şi, implicit, creşterea economică, consideră analiştii.

• Facebook tocmai a făcut câţiva miliardari la New York, după ce a strâns 16 mld. dolari de la investitori. Valoarea oficială a companiei este de 104 mld. dolari

Cea mai scumpă listare la bursă din istoria Wall Street-ului a unei companii IT - oferta publică iniţială a Facebook - s-a încheiat joi seara, cererea pentru acţiuni depăşind cu circa 50% oferta, transferurile realizându-se la preţul de 38 de dolari pe titlu, maximul din intervalul oferit, ceea ce plasează valoarea totală a companiei care deţine reţeaua de socializare omonimă la 104 miliarde de dolari, conform Bloomberg. Facebook a strâns 16 miliarde de dolari din oferta publică iniţială, după ce a vândut cele circa 421,2 milioane de acţiuni la preţul de 38 de dolari pe titlu. Acţiunile companiei intră la tranzacţionare pe New York Stock Exchange vineri.

• Disecţia crizei datoriilor din Grecia, întrebări şi răspunsuri. Cine sunt principalii actori în tragedia greacă

Statul elen s-a împrumutat peste posibilităţile sale încă dinainte să renunţe la moneda naţională, drahma, şi să adopte moneda unică în anul 2002. Primul default din Grecia s-a întâmplat în antichitate, în secolul IV Î.H., când 13 state greceşti s-au împrumutat de la templul Delos şi nu au mai putut înapoia datoria, templul pierzând 80% din credit. De atunci, Grecia s-a aflat de mai multe ori în incapacitate de plată şi a fost nevoită să restructureze datoriile publice. După ce a intrat în zona euro, cheltuielile publice au crescut în ritm alert, iar o serie de factori printre care neîncrederea pieţelor şi criza financiară mondială au adus statul în pragul falimentului. Criza economică a Greciei a început în 2009, când noul guvern socialist al lui George Papandreou a constatat că datele economice fuseseră raportate greşit de-a lungul anilor pentru a facilita intrarea ţării în zona euro.

• Adrian Vasilescu, BNR: cine are 300 de euro să platească rata la ipotecar, are să plătească şi 15 lei în plus dacă se apreciază Euro

Cursul de schimb reflectă raportul cerere-ofertă pe piaţa valutară, iar realitatea economică nu poate să fie reflectată de evoluţia cotaţiilor, afirmă Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR. "Cursul pe o zi sau pe zece zile nu are o legătură directă cu realitatea economică, ci cu raportul cerere -ofertă pe piaţa valutară. Pe o piaţă stabilă, cursul de schimb nu se duce oriunde. Piaţa a fost şi va fi stabilă", a comentat Vasilescu. Referindu-se la impactul deprecierii cursului asupra persoanelor care au credite în euro, Vasilescu a spus că la o rată de 300 de euro un române plăteşte cu 15 lei mai mult, în timp ce un polonez trebuie să dea în plus la bancă 59 de zloţi.