REVISTA PRESEI 19.03.2014

• ADEVARUL

• Preşedintele Camerei de Comerţ a României, prins în flagrant de DNA în timp ce primea 200.000 de euro

Mihail Vlasov, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, a fost audiat marţi seară la sediul DNA într-un caz de corupţie. Potrivit unor surse judiciare, Mihail Vlasov ar fi fost dus la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie după ce a fost prins în flagrant primind 200.000 de euro. Vlasov ar fi cerut banii de la o persoană, denunţător în cauză, pentru a intermedia o soluţie la Curtea de Arbitraj. Mihai Vlasov este şef al Camerei de Comerţ de mai mulţi ani, el fiind socrul fostului ministru PNL Cristian David. Este originar din Iaşi. Vlasov are 71 de ani şi este fost avocat şi judecător. El este un apropiat al liderilor PNL din Iaşi şi prieten cu judecătorul constituţional Mona Pivniceru. La şefia Camerei de Comerţ se află din anul 2007. Suma de 200.000 de euro ar fi reprezentat doar o primă tranşă dintr-un total de un milion de europentru care Vlasov ar fi trebuit să îi primească pentru a aranja un proces, mai arată sursele citate.

• Analiştii, despre un posibil scenariu de anexare a Transnistriei de către Rusia

Odată ce au terminat cu anexarea peninsulei Crimeea, Putin a pus tunurile pe Transnistria. Marţi, liderii separatişti din Republica Moldova au cerut Moscovei să procedeze la fel cu regiunea din stânga Nistrului. Răspunsul nu a întârziat - joi Guvernul rus va examina "blocada" Transnistriei. Preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a solicitat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, să examineze posibilitatea de aderare la Rusia a regiunii transnistrene, potrivit publicaţiei "Vedomosti". Burla i-a amintit lui Narîşkin că la referendumul din 2006 circa 97% din alegătorii din regiune au votat pentru alipirea Transnistriei la Rusia. Analişti moldoveni, dar şi experţi ucraineni au declarat că regiunea separatistă a Republicii Moldova este următoarea pe lista Moscovei. "Odată ce Federaţia Rusă va termina cu regiunea autonomă Crimeea, toate privirile se vor îndrepta spre Transnistria, pentru că, din punct de vedere al retoricii Kremlinului, Transnistria va fi faza a doua a operaţiunii", a spus analistul Viorel Cibotaru.

• Vladimir Jirinovski: "A venit timpul să dăm vestul Ucrainei Poloniei, României şi Ungariei"

Marţi, în plenul Parlamentului rus, liderul Partidului Liberal-Democrat din Rusia, Vladimir Jirinovski a redesenat harta "Ucrainei adevărate" şi a propus Poloniei, Ungariei şi României să-şi ia teritoriile înapoi, relatează agenţia de ştiri "Novîi Region". Excenticul deputat a menţionat că regiunile de est ar urma să revină Rusiei. "Consider că a venit timpul să intoarcem pământurile Rusiei sub drapel rusesc, lucru evident, nu şi teritoriile Ucrainei de Vest - ele au fost în perioada regimului stalinist alipite corect la Uniunea Sovietică, pentru a opri înaintarea armatei germane < ... > să le întoarcem Poloniei, Ungariei şi României", a declarat Jirinovski, în plenul Dumei de stat, citat de "Novîi region".

• Dan Dungaciu: Recunoaşterea Transnistriei de către Rusia ar însemna undă verde pentru reunificarea României cu Moldova

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, analistul Dan Dungaciu, a prezentat în exclusivitate pentru ziarul "Adevărul" implicaţiile acţiunilor pe care Moscova le întreprinde în regiune, după ce Transnistria a cerut integrarea în Federaţia Rusă. După recunoaşterea Crimeii, indiferent cum se va solda acesta, Chişinăul va trebui să îşi gândească, cel puţin implicit, viitorul european fără Transnistria, pentru că e greu de imaginat că trupele ruseşti se vor (mai) retrage vreodată de acolo, iar o soluţionare a conflictului s-ar putea produce în interesul Republicii Moldova. Nistrul este perceput de Moscova ca frontieră de război şi va rămâne aşa de aici încolo. Indiferent în ce formă şi context strategic, recunoaşterea sau înglobarea Transnitriei de către Rusia înseamnă unda verde a Moscovei pentru reunificarea României cu R. Moldova. De asta nu va recunoaşte Rusia regiunea transnistreană. Va continua să o menţină aşa, ameninţând Ucraina şi ţinând R. Moldova prinsă în laţ în continuare.

• România se poate întoarce în recesiune. Liberalizarea gazelor va duce la pierderea a 525.000 de locuri de muncă, cu un impact de 6,3 miliarde de euro

Liberalizarea preţurilor la producţia internă de gaze naturale va duce la scăderea cu 50% a industriei, ceea ce înseamnă pierderea a 525.000 de locuri de muncă, creşterea cu 4% a şomajului şi dispariţia a 6,3 miliarde de euro din Produsul Intern Brut (PIB) al României, potrivit unui studiu Deloitte, prezentat de către Valeriu Binig, director pe probleme de energie în cadrul firmei de consultanţă. Potrivit studiului, liberalizarea totală a preţurilor de producţie internă la nivelul importurilor de la intermediarii Gazprom înseamnă o creştere cu 143% a tarifului, ceea ce înseamnă o creştere de preţ de 72% la preţul final pentru industrie în doar doi ani. Astfel, România se poate întoarce în recesiune. Un alt scenariu, de reducere a activităţii industriale cu 25% ar duce la dispariţia a 220.000 de locuri de muncă şi pierderea a 3,5 miliarde de euro în PIB.

• Programul "Noua Casă" îi va împinge pe români spre împrumuturile clasice. Avantajele şi dezavantajele celor două tipuri de credite

Programul de guvernare al Cabinetului Ponta 3 prevede transformarea "Prima Casă" în "Noua Casă", urmând astfel ca împrumuturile garantate în proporţie de 50% de stat şi acordate cu avans minim de 5% şi dobânzi avantajoase să fie destinate doar pentru achiziţionarea de locuinţe noi. Guvernul nu a anunţat încă termenul privind aceste modificări, însă ele ar putea avea impact atât asupra comportamentului solicitantului, cât şi, pentru o perioadă scurtă de timp, asupra preţului locuinţelor vechi. Peste 90% din creditele "Prima Casă" acordate de la lansarea programului în vara lui 2009 şi până în prezent au fost pentru achiziţionarea de locuinţe vechi. Iar asta pentru că apartamentele vechi sunt, de regulă, mai bine poziţionate, mai spaţioase sau mai ieftine decât cele noi. Dacă "Noua Casă" va permite cumpărarea doar de case noi, românii ar putea încerca să caute alternative, iar acestea chiar există: creditele clasice, standard, ale căror costuri au scăzut semnificativ în ultimii ani şi s-au apropiat de cele aplicate în cadrul programului guvernamental.

• Statul român are sute de instituţii înglodate în datorii

Mai mult de 650 de instituţii administrativ-teritoriale (primării comunale, orăşeneşti şi municipale, dar şi consilii judeţene) înregistrează întârzieri la plată de peste 90 de zile. Pe lângă sutele de mii de firme şi de persoane particulare care au restanţe la plată de peste 90 de zile, mai sunt înglodate în datorii şi o bună parte dintre instituţiile statului, reiese din datele centralizate la Ministerul Finanţelor. Nu mai puţin de 655 de unităţi administrativ-teritoriale (primării de comune, de oraşe sau de municipii, dar şi consilii judeţene) de pe întreg cuprinsul ţării au datorii cu restanţe mai mari de 90 de zile faţă de diverşi creditori. Pe baza datelor de la Finanţe, "Adevărul" vă prezintă harta acestor datorii, în care se observă că localităţile din judeţele situate în Dobrogea, Muntenia şi Oltenia înregistrează cele mai mari restanţe. Între judeţele în care datoriile localităţilor sunt cele mai mari, Vâlcea este primul (cu aproape 76 de milioane de lei), urmat de Tulcea (50,2 milioane de lei) şi de Hunedoara (40,6 milioane de lei).

• CURENTUL

• Ministrul Voinea şi "beţia de cuvinte": democraţia, morcovul şi reteveiul

De curând, ministrul Liviu Voinea s-a apucat să-şi dea cu părerea despre modul în care se comportă UE în raport cu Ucraina. Prezent la conferinţa Aspen, organizată la BNR, el s-a lăudat că: "La ultimul consiliu ECOFIN la care am participat am fost puţin surprins de atitudinea de tip sticks and carrots a Comisie Europene, în primul rând când s-a pus problema sprijinului financiar pentru Ucraina. O mulţime de condiţionalităţi puse în avans pentru finanţarea Ucrainei. Am spus acolo că democraţia, după părerea mea, nu este o grădină în care cresc morcovi." Dar, dându-şi seama că până şi colegii lui finanţişti se uită la el precum "curca-n lemne" şi habar n-au ce vrea el să spună, de fapt, ministrul delegat pentru Buget a încercat să aducă nişte clarificări pe care, până la urmă, l-au încâlcit şi mai rău: "Mă rog, în engleză sună mai bine": "Democracy is not a garden to harvest carrots. Democracy is not a forest to take sticks out of it. Nu trebuie să discutăm în paradigma sticks and carrots atunci când vorbim despre democraţie şi despre valori europene. De aceea, o anume flexibilitate bugetară până la urmă pentru a, practic, pentru a susţine valorile europene, nu este ceva de speriat".

• CURIERUL NATIONAL

• Voinea anunţă schimbări în administrarea datoriei publice

Guvernul vrea să îmbunătăţească în viitor administrarea datoriei publice prin diverse politici, precum susţinerea titlurilor de stat de tip benchmark lichide, refinanţarea certificatelor de trezorerie prin titluri de stat în euro, folosirea derivatelor financiare, potrivit ministrului Liviu Voinea. "În viitor vom îmbunătăţi managementul datoriei publice, printr-o serie de politici inovatoare, printre care susţinerea titlurilor de stat de tip benchmark lichide, refinanţarea certificatelor de trezorerie şi titlurilor de stat în euro, folosirea derivativelor financiare şi operaţiuni pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi va fi modificată legislaţia pentru a permite astfel de operaţiuni", a declarat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, la conferinţa internaţională organizată de Aspen Institute la Banca Naţională a României, pe tema finanţării economiilor din zona non-euro. Necesarul de finanţare publică al României este în scădere în acest an cu zece miliarde de lei faţă de anul trecut, urmând să scadă cu încă 14 miliarde lei în 2015.

• ASF se face că pedepseşte, păgubiţii rămân fără bani

Sancţiunile de luni ale Consiliului ASF aplicate la Depozitarul Central şi BCR sunt considerate prea blânde de victimele furturilor de acţiuni de la Harinvest. Principala obiecţie faţă de respectivele decizii este aceea că nu oferă nicio rezoluţie legată de modalitatea de recuperare a prejudiciilor. Păgubiţii îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă autoritatea de supraveghere a pieţei de capital. Scopul primordial al Justiţiei este acela de a repara daunele şi a face dreptate victimelor. Arbitrul pieţei de capital, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), pare a fi abdicat definitiv de la un astfel de rol, de a se pune în slujba investitorilor care intră cu bună-credinţă în piaţă. Dumitru Beze, preşedinte al Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC), organizaţie implicată în demersurile pe lângă autorităţi pentru apărarea drepturilor clienţilor fraudaţi de la Harinvest, spune la rândul său că este incalificabil ca nici până în prezent ASF să nu fi găsit o soluţie pentru repararea daunelor materiale.

• Cum loveşte în economia Rusiei fuga investitorilor

Companiile ruseşti au început să se confrunte cu probleme economice din cauza tensiunilor legate de Crimeea. Până când situaţia se stabilizează, vor exista mai puţine bănci internaţionale dispuse să acorde împrumuturi în Rusia. Dacă situaţia continuă în ritmul actual, există un risc real ca Rusia să intre în recesiune în acest an. Chiar dacă Europa şi Statele Unite s-au abţinut de la a impune sancţiuni economice pentru întreprinderile din Rusia, companiile ruseşti suferă din cauza plecării din ţară a investitorilor. IPO-urile anulate, negocierile de împrumut suspendate, prăbuşirea preţurilor acţiunilor - toate fac parte dintr-o sumă estimată la 50 miliarde de dolari în investiţii private, care au părăsit Rusia de la 1 ianuarie, potrivit economistului Neal Shearing de la Capital Economics din Londra.

• Volksbank vrea să vândă credite neperformante de 490 mil. euro

Volksbank România negociază vânzarea unor credite neperformante în valoare de 490 mil. euro şi ar putea finaliza tranzacţia până la sfârşitul lunii martie. "În prezent, cifrele din bilanţ spun că Volksbank România a încheiat anul 2013 cu pierderi de 103,6 milioane de euro. Suntem în negocieri pentru vânzarea unui stoc de credite neperformante de 490 milioane de euro şi, dacă tranzacţia se va încheia, probabil că, până la finele acestei luni, pierderile băncii vor scădea cu 91,1 milioane de euro, de la 103,6 milioane de euro la 12,5 milioane de euro", a declarat preşedintele Volksbank România, Benoit Catel. El nu a precizat valoarea tranzacţiei şi nici numele eventualului cumpărător. Pierderile de 103,6 mil. euro sunt mai mici cu 38,5% faţă de cele raportate de bancă în 2012, când au atins 168,5 mil. euro. Potrivit datelor prezentate de Benoit Catel, veniturile Volksbank România au scăzut anul trecut cu 8%, de la 130,3 mil. euro la 119,9 mil. euro.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Alături de Crimeea, Transnistria şi Găgăuzia pot întregi triunghiul separatist rus

Liderii de la Tiraspol vor să alipească regiunea separatistă la Rusia, după modelul Crimeea, cerere ce va fi discutată mâine la Kremlin. În acest context, găgăuzii recurg şi ei la partea lor de provocări. Ieri, în ziua când, la Moscova, preşedintele rus Vladimir Putin şi liderii Crimeii semnau acordul prin care peninsula din sudul Ucrainei devenea formal parte integrantă a Rusiei, la Tiraspol, separatiştii transnistreni puneau în scenă noi provocări. Transnistria a cerut Moscovei să prevadă în legislaţia rusă posibilitatea intrării republicii separatiste în componenţa Federaţiei Ruse. Un apel în acest sens a fost trimis de către liderul Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, preşedintelui Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), Serghei Narâşkin. Apelul lansat de Burla se sincronizează însă, în mod cu totul suspect, cu alte acţiuni secesioniste din Republica Moldova. În acest context, nici autonomia găgăuză nu se lasă mai prejos decât "confraţii" de la Tiraspol.

• Candidaturile în pereche aduc voturi pentru Cotroceni

Sociologii susţin că formula unei candidaturi în tandem urmăreşte extinderea bazei electorale a aspiranţilor la funcţia de preşedinte al României. Directorul INSCOP, Remus Ştefureac, este cel care a testat pentru prima oară părerea alegătorilor cu privire la o serie de formule de tandem preşedinte-premier, apreciind că aceasta este "o ipoteză de lucru". "Un tandem înseamnă o ofertă electorală mai cuprinzătoare. Fiecare candidat la prezidenţiale are o dificultate în a capta alegătorii, iar un tandem ar atrage alegători şi din alte părţi", a explicat Ştefureac. Potrivit acestuia, o astfel de formulă este atipică, având în vedere calendarul electoral - alegeri prezidenţiale decuplate de cele parlamentare. Sociologul Mircea Kivu spune că politicienii iau în calcul să intre în "cupluri" la alegerile din noiembrie pentru că se gândesc că electoratul aşteaptă un nume pentru Palatul Victoria. Şi sociologul Barbu Mateescu crede că tandemurile au rolul de a "da forţă" candidatului la preşedinţie, care arată că poate să-şi impună premierul imediat după alegeri, fără să mai aştepte până în 2016.

• Moise Guran: Americanii vor scoate profituri de miliarde de dolari din anexarea Crimeei de către ruşi

Într-o analiză pe site-ul său, biziday.ro, Moise Guran, afirmă că din conflictul ruso-ucrainean, cei câştigaţi sunt americanii, care vor scoate "profituri uriaşe, de ordinul câtorva sute de miliarde de dolari. Şi asta tocmai pentru că nu fac nimic". "Din toată această experienţă, americanii vor scoate în anii următori profituri uriaşe, de ordinul câtorva sute de miliarde de dolari. Şi asta tocmai pentru că nu fac nimic. Paradoxul este aparent, dar cu un preşedinte premiat cu Nobel pentru pace, industria militară americană a găsit modalitatea să facă bani şi când nu fac ei război. Îl fac alţii", scrie Moise Guran. Acesta atrage atenţia că proiectul avioanelor F35 este unul dintre cele mai scumpe din istoria militară a Statelor Unite (bugetul iniţial era cam cât PIB-ul României, iar acum aproape că s-a dublat). Polonezii se gândesc să cumpere direct F35, mult mai scump, Turcia şi-a anunţat intenţia de a avea astfel de avioane de anul viitor, iar Canadienii, aflaţi între SUA şi Rusia, peste cercul polar de nord, acum vor şi ei cel mai scump avion american.

• Europenii concurează cu arabii şi asiaticii pentru preluarea băncilor româneşti

Mai multe instituţii de credit mici şi mijlocii din România ar putea fi preluate de investitori de pe bătrânul continent, dar există un interes ridicat şi din partea unor nume mari din Orient. Investitorii străini au de unde alege, dacă vor să cumpere bănci în România. "Sunt aproximativ opt-zece bănci care caută soluţii de consolidare, printre acestea fiind şi vânzarea activelor", spune Doru Lionăchescu, preşedintele Capital Partners, care include în această listă băncile greceşti şi instituţiile care deţin o cotă de piaţă mai mică de 1%. Există şi voci care apreciază că numărul băncilor care se vor vinde în următorii ani va fi mai mic. "Sunt prea multe bănci în România. E clar că se va vinde o parte din ele. Cred că vom asista la aproximativ patru-cinci tranzacţii într-un interval de trei-cinci ani", consideră Matei Păun, managing partner, BAC Investment Bank.

• JURNALUL NATIONAL

• Sentinţa în "Transferuri", scandal juridic uriaş

Specialiştii în drept sunt contrariaţi de modul în care s-a dat sentinţa finală în Dosarul Transferurilor, prin care au fost condamnaţi la închisoare cu executare: Gică Popescu, George Copos, Mihai Stoica, Cristi Borcea, Ioan Becali, Victor Becali, Jean Pădureanu şi Gigi Neţoiu. Încă de la fondul cauzei s-a constatat, cel puţin în cazul lui George Copos şi Mihai Stoica, că o parte dintre fapte s-au prescris. Cel puţin aşa a constatat şi procurorul de şedinţă. La fel s-a întâmplat şi la Apel când s-a constatat că o serie de fapte s-au prescris. Se pare că judecătorii care au dictat condamnările nu au ţinut cont de prescripţii. Mai mult, condamnarea la închisoare a lui Gică Popescu a împărţit societatea românească în două. Pe de-o parte s-a cerut clemenţă pentru fostul fotbalist al Generaţiei de Aur, iar pe de altă parte există câteva voci care se opun, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu care susţine că nu va graţia pe nimeni.

• Joe Biden, după discursul lui Putin: "Acţiunile Rusiei reprezintă o provocare la adresa lumii occidentale"

Vicepreşedintele american Joe Biden, aflat în vizită la Varşovia, a condamnat acţiunile Rusiei în Crimeea şi a avertizat Moscova că va fi ţinta unor noi sancţiuni din partea SUA şi a UE dacă va continua anexarea Crimeii. "Acţiunile Rusiei reprezintă o provocare la adresa lumii occidentale. Liderii europeni vor lucra din greu pentru a se asigura că solidaritatea euro-atlantică este întărită. Trebuie să avem o reacţie puternică la anexarea unor teritorii care aparţin deja altor state. Este incredibil ce se întâmplă în Ucraina. Reafirm susţinerea puternică a SUA şi NATO. Pe măsură ce supunem Rusia unor costuri, în aceeaşi măsură trebuie să susţinem Ucraina în acest moment. SUA încearcă să acorde un împrumut de un miliard de dolari şi asistenţa tehnica pentru contractarea unui împrumut de la FMI care să ajute la stabilizarea Ucrainei", a spus Joe Biden.

• Ucraina a construit un şanţ de apărare de-a lungul frontierei cu Rusia

Regiunea Doneţk din estul Ucrainei, dominată de rusofoni şi lovită de mitingurile activiştilor proruşi, a construit un şanţ de apărare completat cu bariere de beton de-a lungul întinsei sale frontiere cu Rusia, a anunţat guvernatorul regiunii, citat de Reuters. Serghei Taruta a spus de asemenea că vor fi luate măsuri pentru a restabili ordinea în regiune după ce Rusia a luat sub control Crimeea şi demonstranţii proruşi au luat cu asalt clădiri publice la Doneţk. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că îşi rezervă dreptul, după ce a luat controlul Crimeii, să protejeze majoritatea rusofonă din estul Ucrainei de ceea ce afirmă Moscova că sunt aliaţii de dreapta ai guvernului prooccidental de la Kiev. Ministerul ucrainean al Apărării a anunţat că 60.000 de trupe ruseşti sunt masate la frontieră.

• NATIONAL

• Ponta s-a prins că Dragnea îi trage PSD-ul de sub picioare!

În mod normal, Victor Ponta îi este şef lui Liviu Dragnea pe toate fronturile, atât la Guvern, cât şi la partid. Se pare însă că vicepremierul nu este la fel de convins de această realitate, pe care încearcă să o schimbe din răsputeri. Astfel, alături de alţi "grei" din teritoriu, Dragnea încearcă să-l promoveze "cu japca" pe incomodul Ponta, după metoda avansării celui pe care nu îl poţi clinti altfel din funcţia deţinută. Preşedintelui PSD îi surâde să se mute la Cotroceni, dar vrea să o facă în propriile condiţii. Şi, mai ales, să pună la şefia PSD un om de-al său, pentru a nu lăsa partidul la cheremul lui Dragnea.

• Parlamentarii încearcă să se pună bine cu Văcăroiu

În 2013 aleşii erau zmei. Tăiau bugetul Curţii de Conturi pe 2014 şi refuzau să aloce bani pentru aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea acestei instituţii. Între timp, după ce Nicolae Văcăroiu a pus de o colaborare fructuoasă cu procurorii anticorupţie, parlamentarii au fost loviţi de o generozitate fără margini. Nicolae Văcăroiu a devenit peste noapte spaima demnitarilor. Asta după ce fostul preşedinte al Senatului a livrat către DNA rapoartele întocmite de subalternii săi, documente care reprezintă, în unele cazuri, principala muniţie a procurorilor în lupta cu politicul. Prinşi în offside, aleşii s-au gândit că a venit momentul să-l ia cu binişorul pe "nea Nicu" şi să-i pună la dispoziţie toate cele necesare pentru organizarea unei reuniuni cu prilejul împlinirii a 150 de ani de înfiinţarea Curţii de Conturi.

• PUTEREA

• 25 de mii de bucureşteni sunt afectaţi de indisciplina financiară a RATB

Încă din februarie, Metrorex a decis să renunţe la cardurile contactless comune cu RATB. Acestea au fost deja retrase de la vânzare de la casele de bilete Metrorex, din 14 martie, iar din 14 aprilie, cele cumpărate anterior îşi pierd valabilitatea. În acest moment, cele două instituţii sunt în litigiu, iar la Ministerul Transporturilor se încearcă o renegociere cu Primăria Capitalei. Reprezentanţii Metrorex spun că asta nu înseamnă că negocierile sunt eşuate, ci se încearcă recuperarea datoriilor şi o ritmicitate de decontare între cele două instituţii. 25.000 de bucureşteni sunt afectaţi de această decizie. Metrorex susţine că datoriile RATB depăşiseră 20 de milioane de lei şi nu a dat semne că ar fi dorit să-şi onoreze restanţele de plată. În aceste zile au loc negocieri la Ministerul Transporturilor pentru stingerea litigiului. Cardurile ACTIV şi biletele unice au avut un bun impact pe piaţă, deoarece ofereau avantajul utilizării pe ambele reţele de transport.

• Un milion de şomeri se bat pentru câteva mii de posturi

Peste 950.000 de CV-uri sunt înregistrate în acest moment în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în timp ce numărul posturilor oferite de angajatori în momentul de faţă este de doar 13.907. Între 21 martie şi 25 aprilie, în toate municipiile reşedinţă de judeţ va fi organizată Bursa Generală a Locurilor de Muncă (BGLM), acesta fiind unul dintre paşii pe care statul vrea să-i facă pentru implementarea cu succes a Programului Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă prin care se va încerca integrarea a 346.000 de persoane în sistem. Conform datelor prezentate la finalul lunii ianuarie, rata şomajului a fost de 5,84% la nivel naţional, mai mare cu 0,18% faţă de anul trecut, ceea ce înseamnă că 529.132 de persoane nu aveau loc de muncă, însă informaţiile neoficiale indică un număr uriaş de români ce se confruntă cu problema şomajului. De altfel, pe site-ul ANOFM există un total de 985.735 CV-uri depuse de cei care sunt în căutarea unui post pe piaţa muncii autohtonă.

• Băncile româneşti, mai performante decât cele străine, în perioada de criză

Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, a făcut ieri o adevărată radiografie a sistemului bancar românesc, ajungând la concluzia că, în perioada de criză, 2008-2013, băncile româneşti, de stat sau private, au fost mai performante decât băncile private cu capital străin care activează pe piaţa din România. Ideea reiese dintr-un studiu prezentat la conferinţa "Nevoi şi resurse în finanţarea economiilor din zona Non-Euro", organizată de Institutul Aspen România. Lazea a atras, însă, atenţia că nu trebuie uitată perioada 1992-2003, atunci când restructurarea sectorului bancar a costat statul român 7,5% din PIB. El a precizat că băncile de stat au obţinut performanţe bune, deşi nivelul creditelor neperformante a fost mai ridicat în acest caz. "Cea mai mare creştere a creditelor neperformante s-a consemnat în băncile de stat, plus 23%, urmate de băncile private cu capital românesc, plus 19%, iar la băncile cu capital străin au avut cea mai mică creştere, de 11%.

• ROMANIA LIBERA

• Cum pot fi românii convinşi să îşi plătească taxele?

Românii sunt datori din patriotism să îşi plătească taxele, crede ministrul Finanţelor. Plata acestora a ajuns să fie un coşmar dată fiind multitudinea de hârtii, documente, acte cu care contribuabilii trebuie să se prezinte la Fisc. Simplificarea radicală a sistemului, reformă niciodată aplicată de vreun ministru al Finanţelor, ar ameliora încasările statului din taxe. Instituţiile publice trebuie să dea dovadă de transparenţă la cheltuirea banilor publici, iar procedurile de plată a taxelor către bugetul de stat trebuie simplificate, măsuri fără de care nu ne putem aştepta ca conformarea românilor la plata taxelor, una dintre cele mai reduse din Europa, să crească în perioada următoare, a spus ieri ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu. "Pentru conformarea voluntară este nevoie de o mai mare transparenţă a instituţiilor publice, a modului în care este cheltuit banul, o mai bună comunicare a măsurilor adoptate. Este esenţial pentru încrederea cetăţeanului pentru a-şi plăti taxele, şi asta este datoria lui patriotică. Greu să ceri conformare voluntară când pui contribuabilul să stea la coadă trei ore să-şi plătească taxele", a adăugat Petrescu.

• SUA închid ambasada Siriei la Washington

Executivul american a anunţat, marţi, că închide ambasada şi consulatele Siriei în Statele Unite şi a cerut ca angajaţii străini ai acestor instituţii să părăsească teritoriul american, invocând "atrocităţile" comise în ultimii trei ani de regimul de la Damasc, relatează AFP. În pofida a trei ani de război civil în Siria şi a sprijinului acordat de Statele Unite opoziţiei şi rebeliunii siriene, cele două ţări nu au întrerupt oficial relaţiile diplomatice. Cancelaria Siriei la Washington continua să desfăşoare o activitate foarte redusă pentru a asigura anumite servicii consulare. Această decizie a fost luată din cauza "nelegitimităţii atât de evidente a regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad", a explicat secretarul de Stat american, John Kerry. "Avem pur şi simplu sentimentul că ideea chiar de a avea o ambasadă care serveşte reprezentării este o insultă. Am închis-o", a declarat Kerry în faţa unui grup de studenţi veniţi la Departamentul de Stat.

• Ministrul Constantin Niţă încearcă să pună mâna pe toate companiile energetice

Activitatea de privatizare în domeniul companiilor energetice, precum şi monitorizarea post-privatizare a acestor companii va deveni responsabilitatea unui nou înfiinţat Departament pentru Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului (DPAPS), subordonat ministrului Economiei, Constantin Niţă. Potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă publicat pe site-ul de internet al Ministerului Economiei, DPAPS se înfiinţează prin reorganizarea Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) şi prin preluarea atribuţiilor în domeniul privatizării deţinute în prezent de către Departamentul de Energie, condus în prezent de Răzvan Nicolescu.

• ZIARUL FINANCIAR

• Sancţiuni minime în cazul Harinvest. Clienţii au rămas cu banii furaţi

Într-un caz în care clienţilor unei firme de brokeraj le-au dispărut din conturi acţiuni de peste 10 milioane lei, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a decis sancţiuni minime împotriva celor implicaţi în scandal. Luni, Autoritatea de Supra­veghere Financiară (ASF) a "clasat" cazul Harinvest dictând amenzi împotriva conducerii Depozitarului Central şi a firmei de brokeraj Broker Cluj şi sesizând procurorii DIICOT (Di­recţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Te­ro­rism) privind fapte de manipulare a pie­ţei de capital comise de angajaţi ai BCR. Păgubiţii sustin că ASF nu a sancţionat însă deloc BCR, care a fost principalul partener de tranzacţionare al Harinvest şi care a ajutat firma de brokeraj din Râmnicu Vâlcea să-şi ascundă timp de un an şi jumătate problemele financiare, care au condus în noiembrie 2013 la furtul banilor şi acţiunilor din conturile clienţilor. Clienţii păgubiţi de la Harinvest sunt revoltaţi de sancţiunile date de ASF în acest caz, considerând că BCR ar fi, alături de Harinvest, principala responsabilă pentru furtul banilor şi acţiunilor din conturile lor. Ei au pierdut peste 10 milioane de lei.

• Factura României către intermediarii Gazprom a ajuns la 7 miliarde de dolari în ultimii şapte ani

România a achitat în total 7 miliarde de dolari din 2007 până în 2013 către intermediarii gigantului Gazprom pentru gazele naturale importate din Rusia. Gazele ruseşti acopereau, în trecut, în jur de un sfert din cererea internă, însă în ultimii ani cantităţile importate au urmărit linia descendentă a consumului şi ponderea lor s-a redus la mai puţin de 10% în 2013. România cumpără gaze din Rusia încă din 1979, iar canti­tăţile livrate de atunci până în prezent depăşesc 125 miliarde de metri cubi, echi­valent cu de zece ori cererea actuală totală.

• Tănăsescu, BEI: Avem nevoie de o dată clară pentru adoptarea euro ca să ne ţină în priză

România are nevoie de o nouă dată-ţintă pentru adoptarea monedei euro care să joace rolul de ancoră, de ţel care să mobilizeze o ambiţie instituţională mai mare, spune Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii (BEI). "Ar fi bine-venit ca România să-şi asume o ţintă. Ar fi stimulatoare şi în acelaşi timp ar obliga. Eu cred că introducerea euro poate reprezenta un ţel care să încurajeze colaborarea dintre mai multe instituţii-cheie şi care să antreneze şi un exerciţiu de colaborare la nivelul unei societăţi care vedem cât este de fragmentată astăzi. Este însă nevoie de o comunicare foarte bună şi constantă şi de convingerea majorităţii că adoptarea euro ar fi un plus pentru România, nu un minus. Trebuie să crezi că implementarea măsurilor pentru euro reprezintă pasul de care societatea are nevoie", afirmă fostul ministru de finanţe.