REVISTA PRESEI - 2.03.2010

• ADEVĂRUL

-N-am cheltuit banii UE contra puhoaielor

Sute de locuitori din Olt şi din Dolj stau de două nopţi cu ochii pe apele Dunării care cresc din oră în oră. Fluviul a ajuns deja în grădinile lor, iar disperarea oamenilor este la limită. Se gândesc la ultimele inundaţii care au avut loc în 2006, când Dunărea a venit la fel de mare şi le-a inundat casele şi gospodăriile. În lipsa unui dig care să îi apere de apele Dunării care se revarsă în fiecare primăvară, oamenii şi-au înconjurat gospodăriile cu saci de nisip.

-Culiţă Tărâţă, regele porombului mutant

Din cele 3.000 de hectare de porumb modificat genetic care au fost cultivate în 2009 în România, peste 1.000 aparţin omului de afaceri Culiţă Tărâţă. "Totul e înregistrat la UE, de la cultură până la consum. Sunt culturi acceptate în UE. Am fost în toată lumea şi, din întâlnirile mele cu agronomii, pot să vă spun că sunt sigure pentru consum", a spus omul de afaceri. El a precizat că recoltele sale au fost exportate în Siria pentru a fi folosite ca furaje pentru animale.

-Dacian Solos: Sunt de acord cu poziţia preşedintelui Barroso, să explorăm la nivel european posibilitatea de a lăsa decizia de a cultiva OMG-uri statelor membre, atâta vreme cât aceasta este fundamentată pe rapoarte ştiinţifice solide care să demonstreze că nu există riscuri pentru mediu sau pentru sănătatea consumatorului şi atâta vreme cât nu sunt afectate concurenţa şi piaţa unică.

- Majoritatea tinerilor din Grecia consideră că ţara lor nu mai are nicio şansă. Soluţia pentru ei este una singură: o revoluţie în cel mult cinci ani. Până şi angajaţii la stat, votanţi constanţi ai politicienilor din ultimii 20 de ani, avertizează că nu vor renunţa la beneficii pentru a contribui la revenirea economiei greceşti.

-Revoluţia presei de calitate

Cercetările asupra nevoilor reale ale cititorilor vor ajuta ziarele şi revistele să supravieţuiască pe o piaţă invadată de noile media. Articolele de valoare vor fi mereu căutate. Publicaţiile care oferă cititorilor informaţii mai bune şi mai multe faţă de ceea ce se găseşte pe internet sau la televizor vor avea întotdeauna succes.

-Producătorii agricoli din sud se plâng că zăpada care s-a topit le-a inundat culturile agricole, iar cei din centrul ţării spun că omătul a fost de bun augur şi se aşteaptă la un an agricol favorabil. Majoritatea producătorilor agricoli spun că, dacă nu vor avea parte de secetă în această vară, recoltele ar putea fi mai bogate decât în 2009.

• CURENTUL

-Latifundiarul Dinescu a rămas fără 600 de hectare de teren în Dolj.

ADS a reziliat două contracte de concesiune semnate cu Mircea Dinescu, prin care acestuia îi fuseseră încredinţate spre exploatare 600 de hectare de teren în Dolj, pentru neplata unor redevenţe şi neconstituirea unor scrisori de garanţie, a declarat pentru Mediafax Nicolae Giugea, preşedintele ADS.

-Vremuri grele pentru băncile din România şi în 2010

Perspectiva sistemului bancar din România este negativă din cauza condiţiilor economice dificile determinate de criza financiară mondială, dar băncile au fost totuşi capabile să absoarbă şocurile, potrivit unui raport al agenţiei de evaluare financiară Moody"s. Agenţia notează totodată că sprijinul financiar din partea FMI şi al Uniunii Europene şi măsurile de reformă aplicate de guvern au atenuat presiunile macroeconomice.

-De câteva zile încoace, blogurile ziariştilor apropiaţi valorilor hrebenciuciene mor de grija sănătăţii lui Traian Băsescu. Adăpaţi la înţelepciunea izvorâtă din "România Mare", ziariştii deontologi de la curtea lui Voiculescu şi Hrebenciuc au cerut ieri imperativ Palatului Cotroceni să publice rezultatele analizelor făcute anual de preşedinte, deşi legea nu prevede acest lucru.

-CNAS pune serios medicii de familie la treabă.

Medicii de familie, pentru a nu da faliment, vor trebui să fie mult mai "atenţi" cu pacienţii veniţi la consultaţii. Nu de alta, dar proiectul de contract cadru pe 2010 privind acordarea asistenţei medicale prevede că aceştia vor primi mai puţini bani de la Casa Naţională de Asigurari de Sănătate (CNAS) pentru persoanele înscrise pe listă, dar mai mulţi bani pentru serviciile acordate pacienţilor care vin la cabinet.

• CURIERUL NAŢIONAL

-Politica CNVM: cu banii înainte!

Comisia cere anticipat comisionul pentru ofertele publice şi de preluare. Dan Paul: Este o anomalie, măsura va afecta lichiditatea. Oficialii autorităţii se apără spunând că dacă o ofertă nu se consumă integral, se va face o regularizare la final.

-O roabă de acte pentru "Rabla" în varianta persoane juridice

Deşi, în aparenţă, paşi de parcurs sunt puţini (înregistrarea dosarului, casarea maşinilor, radierea lor şi drumul la producător pentru intrarea în posesia maşinilor noi), dosarul care se cere la înregistrarea la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) este atât de stufos încât mulţi dintre patroni se lasă păgubaşi, iar ceilalţi îl cară cu roaba.

-Legea Camerelor Agricole ar putea fi adoptată în Parlament în prima parte a acestui an, a declarat, ieri, ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru. "După apariţia acestei legi, sperăm ca organizarea serviciilor agricole la nivel local să fie pusă pe alte baze, pe parteneriatul între fermieri şi guvern, între minister şi organizaţiile de fermieri, aşa cum funcţionează peste tot în Europa", a spus Dumitru.

-Contextul economic dificil a determinat amânarea a două treimi din proiectele hoteliere care trebuia să fie livrate anul trecut, în Bucureşti, conform unui raport al companiei de consultaţă CB Richard Ellis (CBRE) - Eurisko. "Criza financiară din 2009 a creat dificultăţi în finanţarea proiectelor hoteliere aflate în dezvoltare şi a cauzat întârzieri ale livărilor de cel puţin 12 luni.

• EVENIMENTUL ZILEI

-Birocraţia care ucide. Pacienţii pentru care medicina din România nu are soluţii sunt "condamnaţi" şi de procedurile încâlcite prevăzute de ordine absurde.

Pasaţi între medicii din spitale, care reacţionează cu întârziere, şi birocraţii din instituţii, mulţi dintre ei nu supravieţuiesc. EVZ a identificat trei reguli care ar trebui schimbate urgent. Prima e discriminarea (după vârsta bolnavului, vechimea dosarului şi preţul tratamentului).

-Conductele suterane, bombe cu ceas

În lipsa unor hărţi actualizate, intervenţiile la reţelele de utilităţi se desfăşoară haotic. Oraşele României ascund, sub stratul de asfalt, adevărate bombe, "detonate" nu de puţine ori de muncitorii care intervin pentru remedierea unei defecţiuni, fără a avea însă o idee clară despre păienjenişul de ţevi îngropate în subteran.

-Programul "Rabla", superafacere pentru bişniţari

Tichetul are o valoare de 3.800 de lei. În multe cazuri nu poate reprezenta însă < avansul > pentru o maşină nouă. Aşa că au intrat în scenă speculanţii. Cumpără tichetul de la cei săraci, în mare parte vârstnici, cu sume cuprinse între 400 şi 1.500 de lei. Apoi, fie îl vând mai departe la preţuri mai mari, fie strâng mai multe tichete şi le folosesc drept avans pentru achiziţionarea unor maşini noi. Fondurile s-ar putea epuiza în maximum două luni.

-PDL face zid în parlament pentru şefii puşi de Boc în teritoriu

Clientela politică instalată la şefia deconcentratelor poate să stea liniştită în continuare. Şi dinspre gu vern, şi dinspre parlament funcţiile le sunt garantate chiar dacă nu mai au nicio acoperire legală, după expirarea termenului dat de Curtea Constituţională pentru reglementările în domeniu.

• FINANCIARUL

-Criza nu a limitat explozia de malluri. 80 de mari centre comerciale vor mai fi construite în România.

Ritmul de creştere a suprafeţei de spaţii comerciale s-a menţinut în 2009. 10 malluri au fost deschise anul trecut, deşi multe dintre ele sunt parţial neocupate. Bucureştiul are 382 mp de mall la 1.000 de locuitori. Cele aproximativ 10 malluri deschise anul trecut în România au îmbunătăţit indicatorul privind numărul de centre comerciale la mia de locuitori.

-Soldul împrumuturilor pentru achiziţionarea locuinţelor s-a diminuat cu aproape 300 mil. lei

Blocarea temporară a programului "Prima casă" în ianuarie 2010, pe fondul lipsei reglementărilor care ar fi trebuit să transfere din anul precedent garanţiile necheltuite, şi-a pus amprenta pe portofoliile de credite ipotecare ale băncilor. Astfel, în prima lună a anului, soldul împrumuturilor pentru achiziţionarea locuinţelor a scăzut cu aproape 300 milioane de lei, până la 24 miliarde de lei.

-Provizioanele au urcat la 15 mld. lei

Faţă de finalul anului precedent, în 2009 avansul a fost de aproximativ 97%. Bancherii consideră că, deşi provizionarea va continua într-un ritm destul ridicat şi în acest an, vârful a fost atins în 2009, un an în care instituţiile de credit s-au confruntat intens cu problema creditelor neperformante.

-Banii de la FMI sporesc rezerva valutară la 29,7 mld. euro

Rezerva valutară a Băncii Naţionale a crescut cu 1,7 miliarde de euro în februarie, atingând un nou maxim istoric, de 29,74 miliarde de euro, după ce FMI a virat la rezervă jumătate din tranşele trei şi patru. Economistul-şef al BCR, Lucian Anghel apreciează că "stăm mai mult decât confortabil din punctul de vedere al rezervelor valutare, în condiţiile în care nu sunt probleme cu lichiditatea în piaţa interbancară, iar dobânzile sunt destul de jos".

-BNR a injectat în piaţă 628 de milioane de lei

Banca Naţională a României a injectat ieri în piaţa bancară 627,9 milioane de lei (153 de milioane de euro), printr-o operaţiune de tip repo cu scadenţa la şapte zile, la o dobândă de 7% pe an, egală cu dobânda-cheie. La operaţiune au participat trei instituţii de credit, iar depozitele au scadenţa luni, 8 martie. Pe 24 februarie, banca centrală a împrumutat băncilor 6,418 miliarde de lei (1,55 mld. euro) printr-o operaţiune de tip repo cu scadenţa pe 1 martie, tot la o dobândă de 7% pe an.

• GÂNDUL

-Udrea : "Eu şi dl. Berceanu suntem cei mai mari constructori ai Guvernului"

Banii abia ajung pentru plata datoriilor către constructori, pentru lucrări efectuate anul trecut sau în această iarnă, nicidecum pentru autostrada Bechtel, centura Bucureştilor sau pentru operaţiunea plombarea găurilor din şoselele României. Singura speranţă este, în opinia oficialilor de la Transporturi, rectificarea bugetară, adică decizia Guvernului de a lua bani de la un minister pentru a-i da altuia.

-Doctorul Oprescu pune plombe de 10 euro bucata. Ţin două săptămâni

Primarul îşi ieftineşte plombele de 300 de ori într-o singură săptămână, după ce se gândise la "un liant special" care ar fi costat Primăria 3000 de euro per groapă astupată. Doctorul Sorin Oprescu s-a răzgândit şi a ieftinit de 300 de ori preţul unei plombe asfaltice. Acum el susţine că va astupa gropile din Bucureşti, cu numai 10-11 euro de bucată.

• JURNALUL NATIONAL

-Blocuri cu 45 de etaje, în Pepiniera Tei Toboc

30 de hectare de spaţiu verde, sute de copaci şi vegetaţie. Este vorba despre ultima pepinieră a Capitalei. Nu va mai purta acest nume pentru că va fi transformată într-un cartier rezidenţial. Arborii vor fi seceraţi, în locul lor fiind construite 21 de blocuri, două dintre acestea având 45 de etaje. Bucureştenii mai aveau o singură pepinieră, cea din Sectorul 2 - Tei Toboc, de care nimeni nu se atinsese până acum.

-Impozitati tigania! Ţiganii pletoşi din comuna Cuza Vodă, judeţul Constanţa trăiesc după legi proprii. Nu impuse de vreun bulibaşă local, ci făcute de fiecare în parte. N-au stăpân şi nu răspund în faţa nimănui. Au însă vile somptuoase colorate strident, maşini de ultimă generaţie şi afaceri cărora autorităţile abia le desluşesc iţele.

-De ce au nevoie ruşii de România?

Rusia ar putea face economii serioase de bani dacă traseul South Stream va trece prin România în locul Bulgariei, potrivit experţilor din domeniul energiei. Adevărata diferenţă la alegerea ţării noastre sau a vecinilor de la sud se va face la negocierile în privinţa tarifelor de tranzit. România poate profita de situaţie pentru a aduce în discuţie obţinerea de tarife reduse la gazele importate din Rusia.

-Salariile şi pensiile, în contratimp cu economia

Publicarea rezultatelor statistice asupra evoluţiei salariilor în economie în 2009 contrariază şi chiar bulversează. Salariul mediu net a ajuns în decembrie la 9% peste nivelul din ianuarie în anul cotat "de criză"! În termeni reali, adică eliminând inflaţia, creşterea este de vreo 4%, ceea ce, raportat la o scădere a PIB estimată la cel puţin 7%, este absolut aiuritoare

• ROMANIA LIBERA

-Comarnic-Braşov: Contractul, semnat peste noapte, nu mai seamănă cu oferta. Statul preia riscurile

Contractul de concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov, semnat în luna ianuarie de ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, cu asocierea franco-elenă Vinci-Aktor, nu mai seamănă cu oferta depusă de cele două firme la licitaţie. Prevederi favorabile statului din ofertă au devenit clauze defavorabile statului în contract.

-Datoria Rompetrol de 570.000.000 euro, urmarită de FMI

Datoriile companiei Rompetrol către statul român, preluate de KazMunaiGaz, au fost considerate prin acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) venituri la bugetul de stat în 2010. Potrivit legii, în septembrie, statul ar putea redeveni acţionar la Petromidia dacă KazMunaiGaz nu va plăti datoriile istorice ale grupului Rompetrol.

-Grupul Oprea vrea să lase PSD fără şefi în deconcentrate

Noul partid de stânga nu se mai mulţumeşte doar cu atragerea de membri marcanţi ai PSD, ci a trecut la etapa creionării structurilor teritoriale. Primarul Neculai Onţanu are şanse să devină, de pildă, şeful viitoarei filiale Bucureşti. Nici în această situaţie noua conducere a PSD nu reuşeşte să găsească pârghiile prin care să contracareze "dezertările".

-PDL merge la braţ cu UDMR, şi de mână cu independenţii

Statutul minorităţilor şi modificarea Constituţiei rămân pietrele de încercare ale coaliţiei de guvernare, în ciuda faptului că premierul Emil Boc a negat ieri speculaţiile privind scoaterea din Executiv a UDMR în favoarea independenţilor.

-PDL a impus Statutul funcţionarilor publici

Statutul funcţionarilor publici va primi astăzi votul final în Parlament, după ce ieri parlamentarii puterii au reuşit să impună adoptarea pe articole în lipsa deputaţilor PSD şi PNL, care au părăsit sala în semn de protest faţă de introducerea pe ordinea de zi a acestui proiect controversat.

-La ce foloseşte cardul cu cip: mai mulţi bani daţi băncii, nimic în plus pentru client

Deşi băncile locale fac un titlu de glorie din introducerea tehnologiei cu cip la cardurile emise, majoritatea omit să spună că, de multe ori, inovaţia are doar o funcţie decorativă.

• ZIARUL FINANCIAR

-Acţionarii asiguratorilor au adus 300 mil. euro "bani proaspeţi" în piaţă

Asiguratorii stau pe un munte de bani: capitalul social total se apropie de 1 mld. euro, o treime din cel al băncilor. Acţionarii asiguratorilor au realizat anul trecut injecţii de capital în valoare de 300-350 mil. euro pentru a-şi sprijini afacerile, miza în această piaţă fiind uriaşă, având în vedere potenţialul de creştere aşteptat după revenirea economiei.

-Vlădescu cere BNR şi ARB propuneri la Consiliul Fiscal

Comisia de buget-finanţe din Senat a adoptat ieri, cu modificări, legea privind responsabilitatea fiscală, proiectul urmând să intre în dezbaterea plenului şi apoi în atenţia deputaţilor. Modificările se referă în principal la statutul membrilor Consiliului Fiscal, care nu vor mai avea acces la informaţii casificate, dar vor putea avea de două ori un mandat de 5 ani în Consiliu.

-Noua metodă de cost-cutting: Firmele trimit angajaţii în şomaj sau în şomaj tehnic "de formă", dar continuă să îi cheme la lucru. Şomajul clasic şi şomajul tehnic, două măsuri menite să-i protejeze pe angajaţi de disponibilizările operate de companii, au devenit subterfugii prin care angajatorii reduc costurile şi totodată folosesc forţa de muncă mult mai ieftină pentru continuarea activităţii.