REVISTA PRESEI - 22.06.2010

• ADEVĂRUL

• Sănătatea din Ungaria, tratată cu bani româneşti

Instituţiile sanitare din ţara vecină au fost reformate acum trei ani. Spitalele ungureşti au facturi mari la întreţinere, dar îşi completează veniturile din proiecte europene şi din taxele pe consultaţiile pacienţilor români, care sunt nevoiţi să se trateze peste hotare. În Ungaria, reforma sănătăţii a început în 2007, pe vremea când în România banii se risipeau. Atunci vecinii noştri au redus cheltuielile cu 30%. Acum, ei nu duc lipsă de medicamente.

• Cum a îngheţat Băsescu războiul din PDL

Deşi a promis aleşilor PDL remanierea Guvernului după moţiunea de cenzură, Traian Băsescu menţine formula guvernamentală pentru a nu acutiza disputele. Boc merge mai departe cu echipa sa, iar aleşii partidului care au cerut insistent înlocuirea unor miniştri rămân în aşteptare până la toamnă. Promisiunea iniţială de "schimbare la faţă" a Cabinetului Boc a fost încălcată de şeful statului, imediat ce pericolul moţiunii de cenzură a fost înlăturat.

• Presa din Europa de Est, sub papuc

Guvernul de dreapta din Ungaria, condus de Viktor Orban, doreşte să controleze atât presa de stat, cât şi pe cea privată si chiar internetul. După votul privind alegerea judecătorilor Curţii Constituţionale, favorabili puterii, noua ţintă a partidului de guvernământ este o presă prietenoasă cu puterea. Pachetul legislativ în pregătire cuprinde o serie de reglementări restrictive, pe care unii ziarişti le-au calificat "ungaro-putiniste".

• Proiect controversat în România

Şi în România există un proiect de lege extrem de controversat ce vizează presa publică. Potrivit Proiectului pentru noua lege a SRR şi SRTV, Preşedinţia României, Academia Română, Uniunea Scriitorilor, UNITER ar trebui să trimită câte două propuneri pentru Consiliul de Administraţie al fiecărei instituţii. O altă propunere a legii iniţiate de Raluca Turcan este ca Parlamentul să voteze componenţa CA-urilor Radioului şi Televiziunii publice, dar şi ca preşedinţii consiliilor să fie aprobaţi prin votul parlamentarilor.

• Vechile metehne revin în fostul lagăr socialist

Potrivit raportului privind libertatea presei făcut de organizaţia neguvernamentală americană Freedon House şi publicat luna trecută, în Europa de Vest, doar Italia are o presă "parţial liberă", dar în Europa de Est lucrurile nu stau deloc bine. În Croaţia, publicarea unor investigaţii despre crima organizată şi corupţia din ţară i-a adus moartea lui Ivo Pukanici, proprietarul săptămânalului "Nacional". În Bulgaria, site-ul opasnite.net a fost închis după ce a publicat o anchetă despre cazurile de corupţie din poliţie.

• Românii şi bulgarii rămân săracii UE

România are un PIB per capita de doar 45% din media UE, fiind depăşiţi doar de bulgari (41%), în topul sărăciei Uniunii Europene. Cele mai sărace ţări din UE sunt Bulgaria (41% din media UE), România (45%), Letonia (49%), Lituania (53%), Polonia (61%), Estonia (62%), Ungaria (63%) şi Slovacia (72%).

• Tănăsescu: Ne facem rău singuri

După ce guvernatorul Mugur Isărescu a afirmat că dezbaterile economice din mass-media - pe tema reformelor la care s-a angajat România - sunt caracterizate de trivialitate, şi reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, susţine abordarea şefului BNR. "Ne facem rău singuri! Dacă nu înţelegem că trebuie să avem un alt tip de atitudine şi facem jocurile unuia sau altuia, nu vom rezolva nimic", a declarat Tănăsescu, pentru "Adevărul".

• Oltchim, aproape de al patrulea an pe minus

Instalaţiile de petrochimie de la Arpechim, preluate de la Petrom, vor fi repornite în august, spune Constantin Roibu, şeful combinatului. Astfel că Oltchim ar putea termina şi anul acesta pe pierderi. Directorul general al Oltchim mizează pe redresarea economiei româneşti din a doua parte a anului 2011. El spune că autorităţile trebuie să încurajeze creşterea consumului.

• Războiul gazelor, varianta Belarus

Rusia a sistat ieri livrările de gaze către Belarus, pe fondul datoriilor acumulate de Minsk către producătorul Gazprom. Problemele dintre cele două state ex-comuniste ar putea afecta alimentarea cu gaze a unor ţări europene, precum Polonia, Germania şi Lituania. După un weekend de conflict mocnit, manifestat doar la nivelul declaraţiilor, dimineaţa zilei de ieri a venit cu punerea în practică a ameninţărilor din partea Rusiei.

• Michael, miliardar după moarte

Bunurile intelectuale ale artistului au generat venituri de un miliard de dolari în ultimul an. Filmul "This Is It", lansat după moartea lui Michael, şi drepturile de autor deţinute de artist au obţinut sume-record, potrivit revistei "Billboard".După moartea sa, la 25 iunie 2009, Jackson a vândut nouă milioane de albume numai în Statele Unite, în măsura în care trupa Jackson 5 a reuşit să vândă 800.000 de unităţi, potrivit Nielsen Soundscan.

• CURENTUL

• Senzaţional!!! Dan Diaconescu, audiat de procurorii DNA şi acuzat de şantaj şi ameninţare

Producătorul postului OTV, Dan Diaconescu, zis "Şoricelul", s-a întors, ieri, val-vårtej, din vacanţă pentru a da cu subsemnatul în faţa procurorilor DNA într-un dosar în care este învinuit pentru complicitate la trafic de influenţă şi şantaj. Deşi în faţa camerelor de luat vederi a încercat să pară destul de calm, patronul OTV era vădit răvăşit. "Există posibilitatea să fiu închis sau poate că ancheta procurorilor este o farsă, o glumă", a spus Dan Diaconescu în faţa sediului DNA.

• Prelungiri, de Tia Şerbănescu

Chiar dacă a primit două luni de păsuire, guvernul Boc a ieşit mototolit în ultima lună: tranşa de împrumut de la FMI, ultranecesară, a fost ratată din pricina nerespectării termenelor de aplicare a reducerilor bugetare, aflate actualmente la Curtea Constituţională. Iată că am reuşit din nou! Am amânat iarăşi banii de la FMI cu cel puţin trei luni şi am plătit încă o lună toate salariile şi pensiile, în frunte cu cele nesimţite.

• 21 iunie, ziua din care băncile sunt obligate să reducă comisionul de rambursare anticipată

Ordonanţa de Urgenţă nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, care prevede, printre altele, limitarea comisionului de rambursare anticipată la maximum 1%, a intrat în vigoare ieri, 21 iunie. Astfel, prevederile actului normativ se vor aplica începånd de luni tuturor contractelor de credit nou încheiate de bănci, în vreme ce contractele aflate în derulare vor fi modificate de instituţiile de credit în maxim 90 de zile. Modificarea contractelor aflate în derulare se va face prin acte adiţionale, potrivit ordonanţei de urgenţă.

• Băsescu a cerut din nou Parlamentului urgentarea aprobării Codurilor de procedură şi a legii ANI

Apropierea raportului de monitorizare pe Justiţie al Comisiei Europene de luna viitoare l-a determinat pe şeful statului să trimită din nou ieri scrisori preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, în care a reînnoit solicitarea ca, până la intrarea în vacanţa parlamentară, cele două Camere ale Legislativului să aprobe proiectele Codului de procedură penală şi civilă, precum şi al legii ANI (n.r. - Agenţia Naţională de Integritate.

• Omenirea ar putea dispărea în următorii 100 de ani

Un cercetător de renume mondial este convins că specia umană va dispărea de pe Pământ în următorii 100 de ani, precizând că nimic nu mai poate fi făcut pentru a ne salva de la acest final. Omul care a lansat acest scenariu apocaliptic, Frank Fenner, este o autoritate ştiinţifică şi ştie câteva lucruri despre supravieţuire, fiind cel care a eradicat variola. Profesorul de 95 de ani, de la Universitatea Naţională din Australia, prezice că omenirea va dispărea în următorul secol din cauza exploziei demografice şi a consumatorismului fără limite.

• CURIRRUL NAŢIONAL

• Afaceriştii, loviţi de austeritate prin ricoşeu

Reducerea pensiilor şi a salariilor bugetarilor va tăia drastic din consum. Firmele mici vor dispărea de pe piaţă, iar multinaţionalele vor avea de câştigat. Măsurile vor aduce un nou val de şomeri şi din mediul privat. Guvernul s-a angajat în negocierile cu FMI să reducă drastic cheltuielile, astfel încât deficitul bugetar să nu treacă de 6,8% din PIB la finele anului, printre măsuri figurând scăderea cu 25% a salariilor în sectorul public şi cu 15% a pensiilor.

• BCM, gluma proastă din Gura Humorului. Listarile de la BVB-o istorie plina de tepe

Preţul din piaţă al acţiunilor societăţii Casa de Bucovina - Club de Munte este

la mai puţin de jumătate decât cel de IPO. Valoarea din oferta publică nu a fost atinsă în ring de când titlurile se află la tranzacţionare. În piaţa de capital românească, cele cinci societăţi de investiţii financiare au fost adesea criticate pentru că nu ar avea un management performant, că acestea ar utiliza sub potenţial activele de care dispun.

• Leul, prea puternic pentru stadiul actual al economiei

Victor Safta: Fără diferitele speculaţii de pe piaţa de capital şi fără intervenţiile BNR, am avea cotaţiile reale, la un nivel cu mult mai slab faţă de euro decât în prezent. ""Moneda naţională s-a depreciat constant în iunie, însă această evoluţie era de aşteptat, dat fiind atât contextul internaţional, cât şi cel intern"". Faţă de începutul anului, leul s-a depreciat - deocamdată - doar cu 0,05%, în timp ce euro s-a apreciat uşor faţă de dolarul american şi yen, dar a scăzut faţă de zlotul polonez, francul elveţian şi forint.

• ArcelorMittal Hunedoara: Majorare de capital sau dizolvarea companiei?

Conducerea propune o creştere a capitalului social cu aproape 400 mil. euro. Compania a avut pierderi de peste 222 mil. lei în 2009. ArcelorMittal Hunedoara (SIDG) consultă acţionarii în vederea majorării capitalului social cu 397,6 milioane lei sau dizolvării firmei, după ce activul net a scăzut la mai puţin din valoarea capitalului social, în urma pierderilor de 222,5 milioane lei înregistrate pentru anul 2009.

• Piaţa materialelor de construcţii îşi continuă reculul de anul trecut

Producătorii estimează o scădere de 15-20% în acest an, după cea de 28% din 2009.

Reparaţiile şi întreţinerea încă mai sunt active. Piaţa materialelor de construcţii ar putea scădea cu 15-20% în acest an, de la 5,1 miliarde de euro în 2009, ţinând cont de evoluţia vânzărilor în primele luni, este de părere preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR), Claudiu Georgescu. Anul trecut, piaţa s-a diminuat cu 28%.

• EVENIMENTUL ZILEI

• PDL începe lupta pentru succesiunea de probă

După semnalul dat de Băsescu la Snagov, democrat-liberalii fac calculele pentru noua garnitură de secunzi ai lui Boc, care să gestioneze partidul până la alegerile interne de anul viitor. Noua miză ridicată de Traian Băsescu la Snagov - o garnitură de "trei-cinci prim-vicepreşedinţi" care să gestioneze PDL în locul gărzii vechi până la alegerile interne din primăvară - a pus, de ieri, în paranteză nemulţumirile parlamentarilor legate de propriul guvern.

• Garda veche: Planurile de rezervă, încurcate

Dincolo de faptul că i-a atenţionat pe PDL-işti că au intrat "în era post-Băsescu" şi că "va veni şi perioada post-Boc" încurajând "o echipă nouă de lideri", preşedintele a avut şi alte câteva discuţii care ar putea să încurce serios planurile de rezistenţă a gărzii vechi. Primul care ar urma să fie "sacrificat": Radu Berceanu. Surse din coaliţie au declarat pentru EVZ că, în discuţii recente cu lideri ai UNPR, Băsescu a dat asigurări că va susţine la toamnă debarcarea lui Mircea Geoană de la şefia Senatului, funcţie care să-i revină însă lui Cristian Diaconescu, şi nu lui Berceanu, trecut deja pe lista remaniabililor de septembrie.

• Senzational! Diaconescu, in direct la DNA. Relaţii în PDL

În timp ce Dan Diaconescu reclamă abuzurile judiciare ale "regimului Băsescu-Boc", el însuşi are conexiuni importante în partidul de guvernământ. În septembrie 2009, EVZ a dezvăluit cine sunt păpuşarii din umbră ai tombolei "100% Adevărat", de la OTV, încheiate recent cu reclamaţii publice de înşelătorie. În spatele show-ului de televiziune se afla deputatul PDL Dănuţ Liga şi Theodor Berna, unul dintre controversaţii "regi ai asfaltului" care învârte contracte de anvergură cu Primăria Sectorului 3, condusă de PDL-istul Liviu Negoiţă.

• FINANCIARUL

• Sclavii Fiscului: companiile au de plătit anual 113 taxe şi impozite

Companiile sunt sufocate de multitudinea de obligaţii pe care le au faţă de stat. Firmele fac 113 plăţi pe an în conturile statului, faţă de o medie de 31 la nivel mondial, iar de la 1 iulie intră în vigoare noi impozite. Relaţia Finanţelor cu oamenii de afaceri s-a înrăutăţit de la începutul crizei economice din cauza unei atitudini agresive a organelor fiscale. În timp ce în România guvernanţii nici nu au auzit de relaxare fiscală, în alte ţări au fost luate măsuri de sprijinire a mediului de afaceri.

• Vânzarea firmelor cu datorii - isterie naţională

Guvernul pregăteşte o ordonanţă de urgenţă care limitează cesionarea companiilor debitoare. Tot mai mulţi patroni îşi ce-sio-nea-ză acţiunile sau părţile so-cia-le ale firmelor, în ideea de a scăpa de datorii. Această me-to-dă nu îi împiedică pe cre-di-tori să dea de urma celor care au făcut da-toriile, dar le îngreunează munca. Exe-cu-tivul pregăteşte o OUG cu scopul de a interzice înstrăinarea firmei în lipsa unui control fiscal.

• Cum a ajuns combinatul din Hunedoara să-i ceară 82 mil. euro lui Mittal pentru a se salva de la dizolvare

Compania avea la finalul anului trecut pierderi cumulate de peste 52 de milioane de euro. Scăderea puternică a preţului oţe-lu-lui şi reducerea comenzilor au tre-cut combinatul din Hunedoara pe o pierdere de 138,8 milioane de lei (32,8 milioane de euro) în 2009 faţă de un pro-fit net de 2,2 milioane de lei (550.000 de euro) în anul precedent. Pier-derile cu-mu-late ale companiei au ur-cat în 2009 la 222,56 milioane de lei (52,6 milioane de euro).

• GÂNDUL

• Guvernul vrea să pună taxa pe bănci. Cine plăteşte

Anul trecut profitul net al băncilor a fost de 0,8 miliarde lei, de şase ori mai mic faţă de anul anterior. Guvernul ar putea lua în calcul introducerea unui impozit suplimentar pentru bănci, pe modelul vehiculat în Uniunea Europeană. Declaraţia a fost făcută luni de ministrul Mediului, Laszlo Borbely. Acesta a spus că Executivul va analiza, săptămâna viitoare, într-o întâlnire cu reprezentanţii BNR, un plan de măsuri de redresare economică, între acestea urmând să se regăsească introducerea unui impozit suplimentar pentru bănci sau un nou produs de creditare pentru IMM-uri.

• PDL pregăteşte înlocuirea lui Videanu: Voinescu, Stoca şi Sulfina, la încălzire

Pedeliştii vor declanşa în această săptămână înlocuirea prim-vicepreşedinţilor Videanu şi Stolojan cu trei sau patru lideri din afara sferei guvernamentale. PDL a dat startul luptei pentru înlocuirea prim-vicepreşedinţilor Adriean Videanu şi Theodor Stolojan cu trei sau patru lideri cu mandat interimar care să aşeze apele în partid.

• Vlădescu, anunţând mărirea impozitelor pe locuinţe: "Îmi dau o veste proastă şi mie"

Ministrul deţine şase apartamente, dintre care cinci în Capitală şi unul la Sinaia, cu o suprafaţă totală de peste 800 de metri pătraţi, care au o valoare impozabilă de 760.000 de euro. Faptul că persoanele care deţin mai multe case vor plăti impozite mult mai mari la stat este o veste proastă şi pentru ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, cel care a decis şi care a anunţat recent această măsură.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Un pas în UE, doi în afara UE

Plecările şi sosirile preşedintelui Traian Băsescu trec tot mai neobservate. Nu prea ştim ce a făcut în Macedonia, nici ce a căutat prin Albania. De când a instituit un embargo în relaţia cu presa, acţiunile de politică externă rămân tot mai în ceaţă. Faptul că nu comunică este o alegere a omului Traian Băsescu şi-l priveşte personal, dar faptul că preşedintele Traian Băsescu, reprezentantul statului român în relaţia cu celelalte state sau organizaţii internaţionale, uită să detalieze acţiunile la care participă devine o problemă pentru fiecare dintre cetăţenii României.

• Suntem cumva în zona euro şi nu ştim?!

Însoţindu-l pe dl Nouriel Roubini - economistul, probabil singurul, care a prevăzut criza economică ce a căpătat o dimensiune mondială - cu prilejul recentei sale vizite în România, guvernatorul Băncii Naţionale, dl Mugur Isărescu, a găsit cu cale să sublinieze, într-o intervenţie publică făcută alături de celebrul economist, că nu se poate pune problema unei monetizări a deficitului bugetar, căci oricum aceasta ar trece prin bănci.

• Când luăm banii FMI?

Măsurile de reducere a salariilor, pensiilor şi ajutoarelor de şomaj vor asigura virarea tranşelor de la FMI şi Uniunea Europeană, care sunt esenţiale pentru revitalizarea economiei şi, de asemenea, vor susţine lichiditatea din sistemul bancar, consideră Nondas Nicolaides, analistul Moody"s.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Băsescu vrea ANI, parlamentarii vor vacanţă. Cine va câştiga?

Tergiversare. Sesiunea extraordinară asupra legilor solicitate de UE este improbabilă

Preşedintele Traian Băsescu ar vrea ca Parlamentul să tranşeze cât mai rapid Legea ANI şi să adopte Codurile de procedură penală şi civilă. Sunt însă şanse minime să se întâmple acest lucru până la toamnă. Prin două scrisori trimise ieri preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, şeful statului a reiterat solicitarea ca până la terminarea actualei sesiuni, adică până la sfârşitul lunii iunie, să fie adoptate

• Cum a eşuat româneşte un proiect italian

200 euro de buzunar şi job la firmele italienilor din România. Repatrierea a 3.400 de imigranţi români din Italia a rămas la stadiul de anunţ. Nici primăria Romei, nici Guvernul român nu oferă detalii. Acuzat de societatea civilă italiană de "deportarea în masă" a romilor, primarul şi-a schimbat între timp tactica şi a propus repatrierea în România a 3.400 de romi care trăiesc în condiţii mizere în Roma. Nu înainte însă de a-i forma profesional, a-i angaja la firme italiene din România şi de a le plăti 200 de euro lunar, timp de şase luni.

• ZIARUL FINANCIAR

• Cine câştigă meciul celor mai mari jucători din economie

Mediul local de business este dominat în prezent de companiile cu acţionariat străin, în timp ce companiile româneşti dispar una câte una în portofoliile multinaţionalelor, potrivit analizei realizate de Ziarul Financiar pe cele 80 de pieţe cuprinse în anuarul de business al României "Cei mai mari jucători din economie". Oamenii de afaceri români consideră însă că mai există segmente de piaţă în care companiile străine nu sunt prezente încă şi care pot fi exploatate de companiile cu acţionariat românesc, însă în cele mai multe cazuri acestea sunt caracterizate prin profitabilitate scăzută şi riscuri mari.

• A doua propunere a ZF, pe cale să fie adoptată: toate cheltuielile instituţiilor ar putea fi publice

La întâlnirea de duminică seara de la Snagov dintre parlamentarii PDL, miniştrii Cabinetului şi preşedintele Traian Băsescu, şeful statului a cerut ca toate cheltuielile făcute de instituţiile statului, inclusiv la nivel local, să fie făcute publice pe internet, potrivit unor surse participante la discuţii.

• Planuri ale opoziţiei pentru răsturnarea Guvernului în toamnă

iCabinetul lui Emil Boc va avea o vară uşoară din punct de vedere politic, de vreme ce opoziţia a decis să amâne pentru toamnă depunerea unei moţiuni de cenzură care să ducă la căderea Guvernului. Într-o aparentă sincronizare, liderii PSD şi PNL au transmis acelaşi mesaj ieri dimineaţă, insistând pe nevoia unui nou guvern din toamnă.

• Muncitorii din străinătate trimit mai puţini bani acasă, dar cererea pentru importuri creşte

Scăderea intrărilor de valută din transferuri curente tinde să devină anul acesta principalul factor de presiune asupra deficitului de cont curent, în condiţiile în care declinul acestora este mai mare decât al deficitului comercial - sursa tradiţională a deficitului extern.

• Băncile care nu şi-au actualizat contractele de credit intră în şomaj. Care sunt noile oferte?

Doar o parte dintre băncile de pe piaţă au reuşit să se conformeze la noile reglementări privind creditele pentru consumatori până ieri, la expirarea termenului de zece zile de la publicarea Ordonanţei de Guvern. Băncile care nu sunt gata cu noile contracte de credit va trebui să suspende vânzarea de împrumuturi, în timp semnarea actelor adiţionale cu clienţii care au credite în derulare este lăsată deocamdată în plan secundar.

• Riscul de curs îi arde pe cei care s-au împrumutat în franci

Cei care au luat credite în franci elveţieni - o alternativă promovată de mai multe bănci între 2006 şi 2008 datorită avantajului de a afişa dobânzile foarte mici - simt acum din plin efectele "riscului valutar", în condiţiile în care leul a slăbit cu 60% în faţa francului în ultimii doi ani.

Circa 12% din creditele populaţiei aflate în derulare în prezent sunt în franci elveţieni, soldul fiind de echivalentul a 2,7 miliarde de euro la sfârşitul lunii aprilie, potrivit datelor BNR.